1,685 matches
-
1874, Eminescu, deși nu este etimologist ori analogist, nu simte aversiune împotriva reprezentanților acestor sisteme, după cum, și din punctul de vedere al idealului social, deși nu e un "patruzecioptist", face totuși concesii ideilor "înaintate", în orice caz are o atitudine binevoitoare față cu ele și, cum se știe, admiră, în Epigonii, pe mulți din acei care au reprezentat acele idei. Dacă este împotriva purificării "absolute" a limbii de elemente străine, Eminescu admite, și chiar propune, o purificare moderată: "Celor care vor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
scriitorii, din cauza extracției lor sociale - în Moldova boierinași, în Muntenia burghezi mai ales -, sunt, pe de o parte, mai aproape de popor, iar pe de altă parte, din cauza acestei extracții, având mai redus patosul de clasă, au avut o atitudine mai binevoitoare față de popor, mai ales de limba lui. Pe lângă acestea, să se ia în seamă că trecuse și vremea culturii fanariote, care înstrăina spiritul public. Dar mai este ceva. Este poezia populară, care învigorează spiritul specific național și-l face să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ce am legat deci de apariția acestei cărți, nu au rămas neîmplinite și profit cu plăcere de ocazia ce mi se prezintă de a mulțumi cordial tuturor oamenilor și adepților, pentru critica favorabilă făcută lucrării mele, cum și pentru concursul binevoitor ce mi-au dat pentru răspândirea lucrării. Cred că va interesa comunicarea că ediția spaniolă este deja gata, iar traducerea engleză cum și cea portugheză sunt În pregătire; astfel că cu acestea se vor satisface și cerințele numeroșilor mei amici
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
și-a dat singura cămașă pe care o mai avea, din cânepă ț esură. în inima mamei mele am aflat împlinirea, trăirea tuturor însușirilor iubirii adunate de sfântul apostol Pavel în sublimul imn al dragostei. Dragostea îndelung rabdă, dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. Am întrebat pe mămica, înainte de a muri, care a fost cel mai dureros moment din viața ei, și mi-a spus că în 1952 a plecat fratele Ionel, cel mai mic
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
asemenea experiențe s-au atins și pe alte căi: „asceza ori excesele orgiastice, meditația, tehnicile yoga, devoțiunea mistică”. j) Vișṇu. Ocupă un loc modest în Rig Veda, dar va deveni în epoca clasică unul dintre Marii Zeii. Este o zeitate binevoitoare față de oameni, prieten și apropiat al lui indra. Simbolizează, în același timp, „întinderea spațială nesfârșită (care face posibilă organizarea cosmosului), energia benefică și atotputernică proslăvind viața, și axa cosmică sprijinind lumea”. Abia în Upanișadele din a doua categorie (contemporane cu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
o simplă schemă neurofiziologică. De la un subiect la altul, percepția variază În funcție de circumstanțe. În plus, durerea pune În joc o dialectică relațională Între „ a vedea „ și „ a Înțelege”. Durerea este senzația, emoția și este, de asemenea, limbajul și simbolul. Gardianul binevoitor al integrității individului, atunci când aceasta este subit amenințată, durerea devine un persecutor fără milă atunci când prezența sa se perenizează. Omul, din epocile cele mai Îndepărtate, a căutat să cunoască În primul rând cauzele, apoi să Înțeleagă mecanismele, pentru a o
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
noi toți. [...] [P]entru Chatterton cel puțin, "absența tatălui" i-a stimulat actele de impostură și deopotrivă l-a determinat să înceapă căutarea nobleței poetice [atinse în] îmbrățișarea tămăduitoare dintre Thomas Chatterton și Sir William Canynge, tatăl [ideal, pur, virtuos, binevoitor, grijuliu, nobil] din secolul al XV-lea prin care Chatterton spera să-și găsească propria-i bărbăție. [...] Chatterton și-a asumat [astfel] vocea lui Rowley pentru a născoci un tată care să-l iubească, să-l onoreze și să-l
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
se prezintă o suită de atitudini ale părinților necesare pentru stimularea creativității copilului. Pe fondul încurajării permanente copilul își va dezvolta încrederea în sine atât de necesară creației. În fața abaterilor și eșecurilor inerente copilăriei, părinții trebuie să manifeste o critică binevoitoare. Sistemul de pedepsire și cel de recompensare trebuie să fie corect, nuanțat și flexibil. Nu se va exagera nici cu pedepsele, nici cu recompensele! Este importantă exersarea în familie a capacității copilului de a-și asuma un risc rezonabil. Cu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
trăiesc cu ardoare, au capacitatea de a ține stressul sub control; * au propriile lor momente de intensă plăcere, momente bogate, vii, care înseamnă „experiențe de vârf” și sunt conștienți de acest lucru; * au sentimente de frățietate cu toți oamenii; * sunt binevoitori, altruiști; * stabilesc relații de prietenie cu relativ puțini oameni; * sunt capabili de o mare dragoste; * sunt cât se poate de etici și morali; * le place munca spre atingerea unui scop la fel de mult ca și scopul însuși; * dovedesc rezistență la presiune
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
dăinuit până către Primul Război Mondial. Ulysse de Marsillac nota, pare-se mai exact, cascada de consoane care alcătuia „ce nom bohęme“ al românizatului Rașca: Hrstchka; tot pe-atunci, în 1872, Ghimpele îi mai adăuga câteva consoane într-un anunț binevoitor: „Grădina d-lui Hhrthskwscka - citiți Rașca, dacă puteți - s-a deschis și ea...“ (Ghimpele, an. XIII, nr. 13, 14 mai 1872, p. 3). 172. În 1872 în grădina Rașca puteau fi ascultate două „muzici“: fanfara militară și orchestra operei. Bucureștenii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
armată a Rusiei. Franța, care era încă prea slabă spre a face o mare politică europeană, dar în care clocea dorul revanșei, visa, încă de pe atunci, la o alianță cu Rusia împotriva Germaniei. De aceea politica ei era mai mult binevoitoare Rusiei.3 anul 1875 237 2. Bacalbașa se referă la slabul ecou în epocă și la preocuparea redusă pentru literatură a unor cercuri mai largi, semicultivate, și nu la valoarea în sine a producției literare românești, ilustrată în deceniul 1870-1880
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care să macine între ele marile puteri, sprijinind, în acest scop, politica intervenționistă a Rusiei, pentru a determina deteriorarea relațiilor acesteia cu Anglia; Franța - slăbită în urma războiului pierdut - dorea și ea menținerea Imperiului Otoman, dar manifesta față de Rusia o atitudine binevoitoare, gândindu-se la aceasta ca la un viitor aliat împotriva puternicului și primejdiosului său vecin. E inutil să mai insistăm asupra faptului că în toate aceste calcule cinice soarta popoarelor din Balcani era subordonată intereselor egoiste ale marilor puteri. 4
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la aceeași masă, cel ce m-a comentat cu răutate a fost șlică. Faptul nu m-a suprins: funcția și noile prietenii îl fac să delireze. Apoi, ca să nu aflu cine știe ce tîmpenie și să-mi stric bucuria produsă de aprecierile binevoitoare notate la începutul acestor rînduri, am orientat discuția către alte subiecte... După ce s-a terminat cu autografele, am fost invitați de A.I. Calimandric („Calamandrîc”, în rostirea comică a Profesorului) la bufetul Hotelului „Dumbrava”. Avea aerul că a aranjat acolo o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mi-a spus de zeci de ori pînă acum că-l consideră un „nebun” care „ne îmbolnăvește de inimă”, iar Sp. că se „lovește de el cu scîrbă” etc. Văzînd că (unul mai mult ca altul) cei doi colegi sînt binevoitori, F. a plusat, afirmînd că omologul său de la revistă e „o personalitate puternică, un om de acțiune” etc. Cînd i s-a dat cuvîntul, G., mimînd faptul de a cugeta, s-a opintit în declarații convenționale: „Un conducător - mă refer
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Craii de Curtea-Veche a lui Matei Caragiale, avea să apară sub titlul: Al patrulea hagialîc - Exegeză nocturnă a Crailor de Curtea-Veche, București, Cartea Românească, 1981, 166 p. Peste doi ani, autorul avea să-mi ofere un exemplar, cu următorul autograf binevoitor: „Lui Eugen Dimitriu, sârguincios benedictin al tezaurelor ascunse În biblioteci. Cu prețuire, Vasile Lovinescu, 20.IV.1983”. 554 MĂNESCU, Maria și Paul56 1 (Brașov, 23.VI.1981) Stimate Domnule Dimitriu, O fiică a Fălticenilor 57 a trecut În veșnicie. Îmi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din Fălticeni). Cu distinsă stimă, Marie Kalmicov Mihăilescu 27 Brașov, 28 iunie 1974 Mult stimate D-le Dimitriu, Am primit cu plăcere rândurile dvs. cari Îmi aduc la cunoștință Întâi despre sănătate și al 2-lea despre activitatea intensă și binevoitoare a dvs. Imediat am scris D-lui Heul109 (fost pe timpul D-lui șiadbei) casier la gară 108 Probabil rudă cu avocatul Ghelemé de pe Ulița Rădășenilor, din Fălticeni, fost coleg de școală cu Aurel Băeșu la Gimnaziul „Alecu Donici” și primar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mă adresez la Comitetul de Cultură și Educație Socialistă, etaj III, care se ocupă cu cultura. Aci am fost primită cu multă bunăvoință și Îndrumare. Alătur adresa lor, pe care veți scrie Dvs. dorința, iar ei vă vor răspunde foarte binevoitori. Dar tot Dl. Mihăilescu, șeful Serviciului, care a scris nota, și-a dat părerea că, mai bine ar fi să vă adresați (a 2-a notă) la Casa de Cultură Brașov, care se ocupă cu conferințele (...); tel. 42289 (...). Între timp
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de prezentat acolo 245. 243 Apelativ familiar pentru Eugen Dimitriu. 244 Virgil Cuțitaru, redactor șef la Editura „Junimea” din Iași. 245 Am trimis Într-adevăr lucrarea la Editura Sport-Turism, dar au ținut-o În sertar luni de zile. Explicația? Un „binevoitor” din Suceava, a recomandat acestei edituri să refuze publicarea. Motive? Se pot fabrica nenumărate, la comandă! Într-o zi, pe stradă, un „boss” m-a Întrebat ca din Întâmplare, dacă am dat un manuscris la tipărit. Am dedus imediat că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
condițiile În care am plecat de acolo. 303 Oboseala extrem de accentuată după susținerea examenului de atestare la București și boala grea a mamei, care zăcea la pat de un an de zile, nu mi-au Îngăduit să mai trec pe la binevoitorul profesor Pienescu. I-am cerut cuvenitele scuze și se pare că m-a Înțeles. 304 Iată o problemă pe care nu am putut-o rezolva, din motive arătate anterior: orice contact cu cei care m-au răstignit, de la Muzeul din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
trimit și ceva din activitatea mea ca student germanist (dacă nu e prea tardiv) și o listă mai mult sau mai puțin completă a lucrărilor mele, pe care aș dori s-o văd la finele biografiei, pe care așa de binevoitori și drăguți mi-o faci mata și d. Prof. Popa. Rețeta „Purinor”-ului a ajuns la timp: fiica mea e Încă În München. Cu acest prilej simpaticul medic dl. Dr. Diaconescu, cel care ți-a dat rețeta, mi-a făcut
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
acel straniu și Îndepărtat târg cu veleități de municipiu (după câte am auzit), copleșit de impresii, imagini, oameni și atmosferă; atât de copleșit Încât struna răscolită și pusă În vibrație, Îmi determină dorința de a fi alături de acei activi și binevoitori intelectuali, care se Îngrijesc de soarta tradiției acelui loc. Aici, mi-a venit ideea de a provoca un „simpozion”, la scară clujeană, pe tema „concentrării de cultură” a Fălticenilor, la care aș vedea ca primi conferențiari și invitați, pe câțiva
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a uitat să-și rezolve, ca toți ceilalți, propriile sale probleme. Astfel, dorind un post universitar înalt pentru soția sa și văzându se refuzat de șeful personalului din Ministerul Educației și învățământului, Aurel Bondrea, l-a sacrificat pe acesta cu binevoitorul concurs al redacției Scânteii, recte cu al lui George Radu Chirovici, care, în două articole succesive, a dezvăluit abuzurile înaltului funcționar menite să-i ridice pe copii în scara profesiunii lor. Atacul a fost dezlănțuit în absența familiei Ceaușescu, atunci când
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mi-a dat cifre și m-a sfătuit să fac la fel. Toaleta, firește, nu avea hârtie igienică: amănuntul m-a readus cu viteza fulgerului În lumea dispărută, când respectivul produs era de super-lux. Din acea lume venea și infirmiera binevoitoare care credea că: «nici nu trebuie să fie, pentru că imediat se fură, cu sulul». Bolnavii care se târau, În cârje, În cărucioare, cu mâinile pe pereți, și nu meritau hârtie igienică, erau În schimb scutiți de grija spălatului zilnic, pentru că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
doar o Închipuire. Cu genunchii tremurând și ochii măriți de spaimă, captivul așteaptă să fie, ca altădată, lovit, umilit, anihilat. Înainte de a se prăbuși, cu pantalonii umezi de urina groazei, sub loviturile neamțului, prizonierul vede cum santinela Își Întoarce privirea binevoitoare spre el și Îi face un semn politicos să se apropie. Abia atunci Înțelege că, În realitate, soldatul era el, acum, cel care curăța spălătorul pentru fostul captiv. Zâmbetul său slugarnic exprima nerăbdarea de a-l servi pe sclavul de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de probă practică. De la ele a aflat mai mult prin semne și șoapte că în ziare și la radio a apărut un comunicat laconic: Horia Sima și Nicolae Petrașcu se află în mâinile autorităților. Cei care au avut o atitudine binevoitoare au fost: sora Fevronia Barbu, o doctoriță germană din Cernăuți și doi țărani din județul Arad. Sora Barbu era o veche simpatizantă legionară care a făcut tot ce a putut ca să-l ajute, dar fusese amenințată cu destituirea din serviciu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]