1,794 matches
-
Început, cronicarul atinge cote maxime de rafinament și voluptate scriind numele recenzatei cu litere mici. Pocnind din cultură, pleacă apoi cu vigilența cosmică la interpretarea versurilor În termeni militari, cei mai adecvați unui aparat critic autentic: „sîntem somați să plătim bir somnului”. De ce? Pentru că poeta vrea să ne adoarmă prin hipnoză și pe urmă să ne ucidă „În lagăre de exterminare”. Astfel Încît, ca să salveze poporul român, criticul se vede silit să descopere și să nimicească dedesubturile din versurile cu scîrbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
se șteargă numele tuturor celorlalte divinități și să fie distruși idolii și amuletele. Acest Zeu Unic, ne spune eroul, este creatorul, dragostea și fericirea. Prin urmare, face excursii prin popor pentru a propovădui pacea, adevărul și egalitatea. Desființează pedepsele, micșorează birurile și puterea preoților lui Amun, pe care-i consideră niște șarlatani care Împilează țara. Drept urmare, imperiul se prăbușește, Egiptul fiind aproape gata de-a fi complet distrus de dușmani. Aliaților săi, faraonul le trimite poezii În loc de soldați. Așa că-n cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
18 1. După aceea, David a bătut pe Filisteni și i-a smerit, și a luat din mîna Filistenilor Gatul și satele lui. 2. A bătut pe Moabiți, și Moabiții au fost supuși lui David și i-au plătit un bir. 3. David a bătut pe Hadarezer, împăratul Țobei, spre Hamat, cînd s-a dus să-și așeze stăpînirea peste rîul Eufratului. 4. David i-a luat o mie de cară, șapte mii de călăreți, și două zeci de mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
venit în ajutorul lui Hadarezer, împăratul Țobei, și David a bătut douăzeci și două de mii de Sirieni. 6. David a pus o strajă de oști în Siria Damascului. Și Sirienii au fost supuși lui David, și i-au plătit bir. Domnul ocrotea pe David oriunde mergea. 7. Și David a luat scuturile de aur pe care le aveau slujitorii lui Hadarezer, și le-a adus la Ierusalim. 8. David a mai luat multă aramă din Tibhat și din Cun, cetățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
dacilor, care se credeau nemuritori, fapt ce l-au Învățat de la conducătorii lor: Burebista, Deceneu, Comosicus, Coryllus, Dorpaneus și Decebal... ― Cât de mult Îi iubiți pe acești oameni fără asemănare! Dacii!... Popor căruia Roma a trebuit să-i plătească oarece bir pentru a le apăra granița de nord. ― Istoria este una din pasiunile mele... ― Și totuși ați făcut medicina. ― Profesorul de matematică și dirigintele meu În același timp, din liceu, m-a determinat să urmez această cale. ― Pare foarte interesant cum
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
tot apasă” și când „Cei ce fură din porumb doi-trei știuleți/ Sânt vârâți grabnic la pușcărie/ Pe când șefii fură ziua mare/ Nu-i bagă nime la închisoare” Adevăr consemnat de autor la 2 mai 1985). La toate acestea se adăugau biruri numeroase, dar sufletele cinstite și iubitoare de mame nu uitau să-și învețe copiii „Să te porți frumos în lume, dragul mamei/ Că te vede din cer Dumnezeu/ Și eu credeam ce-mi spunea mama.” în situația grea, disperată, apocaliptică
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Ceplenița. În 1820, la numai 17 ani de la întocmirea recensământului fiscal din 1803, populația satului Belcești s-a dublat, dacă avem în vedere că pe lângă cei 177 lăcuitori birnici se mai aflau pe moșie 5 slugi și 15 oameni fără bir în odaia Coarnele Caprei<footnote Arh.St.Iași, Visteria Moldovei, 10 Tr.166, d.18/1820, f.20v-25v, 58v-59v. footnote>. Numele unora dintre aceștia: Iacob zăt Nechita Cazac, Gheorghe Cazacu, Gligori Cazacu, Mihai Cerchez, Mihai Grecu, Ilie Rusul, Ivan Rusul
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
odăile Arama și Huc se aflau 7 „gospodari” (birnici, n.ns.) și 7 căpătăieri, unii veniți din Borșa, Ceplenița, Crivești, Todirești sau Târgu Frumos<footnote Ibidem, p. 41v, 42r. footnote>. Mai numeroși erau căpătăierii; o parte din ei înscriși la bir în Belcești, iar alții în târgurile și satele de proveniență, din care 8 din Târgul Frumos, 4 din Tupilați (ținutul Roman) „...viniți vremelnicești cu vitili dum(nealui) logofătului Ștefan Catargiu”, 3 din Roman, 3 din Boiștea (ținutul Neamț) „...viniți cu
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
toată starea...socotindu-să ca chiar gospodari”<footnote Ibidem, f. 34v-35r. footnote> și însurăței, cum erau numiți tinerii căsătoriți, care într-un interval scurt de timp, de numai 6 ani, însumau, în satul Belcești, un număr de 101 noi plătitori de bir<footnote Ibidem, f.34r-37r. footnote>. Pe lângă aceștia, documentul invocat menționează alți 12 căpătăieri, care au fost înscriși la bir<footnote Ibidem, f.36v-38v. footnote>, iar în urma reviziei făcute de comisia centrală, numărul birnicilor proveniți din căpătăieri a crescut cu încă
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
într-un interval scurt de timp, de numai 6 ani, însumau, în satul Belcești, un număr de 101 noi plătitori de bir<footnote Ibidem, f.34r-37r. footnote>. Pe lângă aceștia, documentul invocat menționează alți 12 căpătăieri, care au fost înscriși la bir<footnote Ibidem, f.36v-38v. footnote>, iar în urma reviziei făcute de comisia centrală, numărul birnicilor proveniți din căpătăieri a crescut cu încă 7<footnote Ibidem, f.41v-42r. footnote>. Interesantă, de asemenea, este ascensiunea în plan social- economic a unor elemente din
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
din 1826<footnote Arh.St.Iași, Documente, p.143/124, passim. Vezi și Arh.St.Iași, Manuscrise, Gh.Ungureanu, C.Turcu, Manuscrisul 1785. Cuvinte și expresii vechi. Contribuția la istoria culturii românești, București, 1957, f.72r-73r. footnote>, că nu plăteau bir cu satul, nefiind lucrători de pământ, ci erau angajați ca ciobani, văcari, porcari, haidăi, pristavi de vite, argați, jitari, băcani, morari etc. Ulterior, au fost, totuși, impuși la plata capitației, de 30 lei pe an, fiind însă scutiți de havalele
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
regăsesc în practicile vechiului regim de a pune la dispoziția boierilor sau a mănăstirilor - în concordanță cu rangul sau cu întinderea moșiei - a unui număr de birnici, cunoscuți sub numele de scutelnici, breslași sau slugi, care erau absolviți de plata birului către stat, în schimbul unor sume de bani, dar mai ales în prestarea unor munci în folosul stăpânilor de moșii. În general, scutelnicii erau recrutați în temeiul unor învoieli (contracte, n.ns.) încheiate pe termen limitat, de obicei, de un an
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
În general, scutelnicii erau recrutați în temeiul unor învoieli (contracte, n.ns.) încheiate pe termen limitat, de obicei, de un an, cu predilecție din categoria sătenilor mijlocași și codași, întrucât se considera că fruntașii satelor aveau posibilitatea să-și plătească birul și să-și îndeplinească havalelele<footnote Ibidem, p.134; Gheorghe Platon, De la constituirea națiunii ... vol IV, partea I, p.178- 179. footnote>. În mod paradoxal, în temeiul unor privilegii medievale, anacronice, stăpânii de moșii exploatau, de fapt, domeniile după principii
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
era pe jumătate scutelnică”<footnote Ibidem, p.179. footnote> . În plan local, documentele reflectă, în chip revelator, această stare de lucruri. Potrivit recensământului populației Moldovei, din anul 1774, din cei 44 capi de familie ai satului Belcești, doar 7 plăteau bir la stat, ceilalți 34, reprezentând rufeturile, erau distribuiți altfel: 2 preoți, 25 scutelnici ai mănăstirii Galata și alți 10 scutelnici ai portarului Gavrilaș<footnote Recensământul..., ed. P.G.Dmitriev,VII, I, Chișinău, 1975, p. 224-225 . footnote>. După același document, o situație
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Că altfel veneam, vai de mine, cum să nu viu! Că doar știu destul de bine unde-i primăria și nici picioarele nu mă dor, slavă Domnului. Perceptorul ajunse la el. Închise umbrela, scuturînd-o binișor de ploaie și zicînd: ― La plata birului hop cu sărăcia, altfel însă dă-i cu cîrciuma! Lasă că vă știu, Ignate! Pe mine nu mă prostiți, degeaba! Cu voi îmi prăpădesc tinerețea și sănătatea! ― Ce cîrciumă? protestă țăranul. N-am mai pus țuică-n gură de nici
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu seamă în tindă. Primarul se supără: ― Lasă gluma, Ignate, că nu v-am strâns eu aci pentru glume, să știi! ― Nu-i glumă, dom' primar! făcu țăranul, reluîndu-și glasul umil obișnuit. Că porcul mi l-a luat perceptorul la bir, porumb n-avem, lemne n-avem și-mi țipă copiii toată ziua de foame și de frig... ― Nu mai putem, oameni buni! strigă deodată și Leonte Orbișor, încurajat parcă. Din iarna asta nu-i chip să ieșim. Ori murim, ori
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
împartă pământuri, Marine băiete? râse primarul. Nu-l știi tu pe dumnealui cât i-e de dragă moșia? ― De bunăvoie cine-și împarte averea? mormăi Ignat Cercel. Dar dacă-i porunca de la vodă?... Mie nu mi-a luat porcul pentru bir? Ș-am tăcut, că n-am avut ce face, și copilașii rabdă de foame! Văzând că n-o scoate la capăt, primarul Pravilă mai făcu vreo două glume și apoi o șterse la cancelarie. Pe la amiază pică însă Matei Dulmanu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vodă până azi? Porniră cu urlete de însuflețire, dar găsiră numai pe secretarul Chiriță și un agent de percepție, amărât și înfricoșat, crezând că au venit să-l omoare pe el, fiindcă el a umblat mai mult iarna trecută după biruri. Chiriță se încolți cu oamenii și mâncă la repezeală niște pumni de la Toader Strîmbu, care de mult îl păștea. ― Ai dat în mine, Toadere, să ții minte! zise tânărul Chiriță Dumitrescu, grav și jignit. După crima de ieri, asta ți-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
suntem mulți, să ni se dea grîu ca să mîncăm și să trăim." 3. Alții ziceau: Punem zălog ogoarele, viile și casele noastre, ca să avem grîu în timpul foametei." 4. Alții ziceau: Am împrumutat argint punînd zălog ogoarele și viile noastre pentru birul împăratului. 5. Și totuși carnea noastră este ca și carnea fraților noștri, copiii noștri sunt ca și copiii lor, și iată, supunem robiei pe fiii noștri și pe fetele noastre, și multe din fetele noastre au și fost supuse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
pogon, ploscă, cobză, lăută, obor, nedeie, zbor, ocol, corabie, cârmă, plută, pivniță-beci, zemnic, ispravă, treabă, pagubă, scump, spor, cârciumă (slav)-han (turc.)-făgădău (mag.). Organizarea socială și de stat: stăpân, voievod, cneaz (sl.)-jude (lat.), sfat (slav)-adunare (lat.), jupan, bir, moșie, ocină, baștină, siliște, pâră, osândă, dovadă, gloabă, gospodar, graniță, dajde (dare), clacă, ponos, năpastă, pricină, pripas, prigoană, poruncă, sfadă, mită, caznă (slav)-pedeapsă (grec.), călău și gâde (cuvinte turanice). Organizarea bisericească: boz (idol), praznic, taină, jertfă, pomană, prooroc, troiță
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nobilime veche, anterioară ctitoririi statului. Cnezii munteni, pe vremea lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), erau stăpâni ereditari de sate, stăpâni peste oameni dependenți. Dar, spre deosebire de boieri, care se bucurau de imunitate, denumită "ohabă" la sud de Carpați, cnezii munteni plăteau bir pentru că nu erau privilegiați. Rezultă fără echivoc că acești cnezi erau stăpâni de moșii dintr-o perioadă anterioară domniei, care se deosebeau de boieri numai prin lipsa privilegiului de imunitate. În concluzie, în toate țările române, cnezii alcătuiau o singură
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
angajați cantoniști speciali pentru paza liniilor telegrafice. Ei au fost așezați la distanța de cincizeci de stâlpi unul de altul. În schimbul prestării serviciului de pază, ei au primit, conform hotărârii Sfatului Administrativ, pământ pentru hrană și au fost scutiți de bir, mai bine zis birul lor a fost plătit de către direcția centrală a telegrafiei. Între această instituție și cantoniști s-au încheiat contracte. Din numărul de șapte contracte relative la ținutul Neamț, păstrate la Arhivele Statului din Iași, două contracte au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
paza liniilor telegrafice. Ei au fost așezați la distanța de cincizeci de stâlpi unul de altul. În schimbul prestării serviciului de pază, ei au primit, conform hotărârii Sfatului Administrativ, pământ pentru hrană și au fost scutiți de bir, mai bine zis birul lor a fost plătit de către direcția centrală a telegrafiei. Între această instituție și cantoniști s-au încheiat contracte. Din numărul de șapte contracte relative la ținutul Neamț, păstrate la Arhivele Statului din Iași, două contracte au fost încheiate cu doi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
eventualele stricăciuni și să asculte de epistați. Contractele au fost încheiate pe o perioadă variind între unul și trei ani. Cantoniștii, potrivit acestor contracte, au primit bordeie pentru locuință, 120 prăjini loc de hrană, țăranii birnici au fost scutiți de bir și boieresc, ruptașii, de dare, iar patentarul, de plata patentei sale. După cum se vede, erau necesare unele schimbări, care depășeau limitele relațiilor încă feudale. Guvernul ar fi trebuit să consimtă ca lucrătorii indispensabili acestei instituții să nu fie supuși la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
avut C. Mihalic de Hodocin. Funcționarea ei însă era lăsată pe mâna unor lucrători calificați străini - 9 „fabricanți” din Würtemberg, la care s-au adăugat și lucrători localnici recrutați din orașe și din satele vecine, care au fost scutiți de bir. Deasemenea, întâlnim printre muncitori și 22 calfe „tineri moldoveni”. Numărul lucrătorilor a mers descrescând în raport direct proporțional cu decăderea întreprinderii. În 1859, numărul lor era de 18, în 1861, de 20, iar în 1862, de 14, din care patru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]