2,274 matches
-
bogăție de podoabe... cu un rând de stâlpi tot așa meșteșugiți sculptați”. Biserica are lungimea de 32 m și lățimea de 14 m fiind alcătuită din pridvor, pronaos, naos și altar. Pictura bisericii este monumentală, nelipsind scena cum ar fi biruința lui Constantin cel Mare Împotriva păgânilor. Cunoscătorul artei bizantine Charles Diehl a considerat construcția de la Horezu ,, cea mai frumoasă din România”. În pridvorul bisericii sunt pictați vătaful zidarilor, Manea, lemnarul Istrate și pietrarul Caragea. Paraclisul a fost pictat În tehnica
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
românism? (1924); Mihai Ralea, Europeism sau tradiționalism? (1924), in: Dreptul la memorie. În lectura lui Iordan Chimet (Cluj, Dacia, 1993), IV, pp. 220-233. 3. E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne (București, Ancora, I, 1924; II, 1925; III, 1925). 4. Idem, Biruința occidentului, in: Aquaforte (București, Editura contemporană, 1941), pp. 240-243. 5. Anton Dumitriu, Orient și Occident (București, 1943); nouă versiune: Culturi eleate și culturi heracleitice (București, Cartea Românească, 1987). 5bis. Al.A. philippide, puncte cardinale europene. Orizont romantic (București, Eminescu, 1973
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
din toate puterile să-și aducă soțul la adevărata credință. Plecând el în război împotriva alemanilor ăgermanilor), la despățire ea îi spuse: Nu-ți pune nădejdea în idoli, ci în Dumnezeul cel adevărat, Care este atotputernic și-ți poate da biruința asupra vrăjmașilor tăi. În bătălia hotărâtoare de la Tolbiac Alsacia armata lui Clovis începu să se retragă și ar fi fost cu siguranță biruită, dacă regele, aducându și aminte de cuvintele soției sale, n-ar fi strigat încrezător: Zeii mei m-
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Cloșca; simțiți în sânge clocotul de viață ardelenească a lui Avram Iancu și imnul de redeșteptare națională a lui Mureșan; Plecați urechea la brazda strămoșească și păstrați în cuget icoana gândurilor lui Lazăr, Șincai și Șaguna și cutremurați-vă de biruința măreață și veșnică a lui Mihai Viteazul. Ne-am născut aici, suntem cei dintâi așezați aici și vom pleca cei din urmă. Vom muri aici, frați ardeleni, fiindcă nu putem părăsi ceea ce nu se poate părăsi. Nici furtunile, nici trufiile
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
ne vor clinti. Toți trebuie să păstrăm încrederea în drepturile neamului, să ducem o luptă de credință, de muncă și prin jertfa să ne câștigăm dreptatea. Fiindcă dreptatea străjuiește lumea. Și dreptatea lumii va fi dreptatea noastră. Ostași, din cetatea biruinței, din cetatea lui Mihai Vodă, de la temeliile întregitoare de neam, îndrept gândul spre voi toți, pentru a vă mărturisi toată iubirea, toată nădejdea, și toată siguranța pe care neamul întreg o pune în voi. Țara și cu mine nu vom
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
unire a Ardealului, pentru că în sunete de clopote ale credinței strămoșești să dea Coroana Unirii celui din urmă întregitor, în numele trecutului, pentru apărarea prezentului și gloria viitorului, cer azi Unirea românilor într-un singur suflet.” Își încheia discursul cu „ Trăiască biruința ce va veni”. Textul de mai sus, prezentat presei, era totuși o prescurtare, fuseseră eliminate unele pasaje, precum cel care anunța înțelegerea din partea Axei: „ Am muncit pentru hotarele noastre(...). Pentru acest viitor am călătorit la Berlin și Roma. România nu
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
bizantin recunoștea existența juridică a principatului muntean al Basarabilor. Aspirațiile politice de neatârnare ale Țării Românești dobândeau pentru prima oară o recunoaștere internațională, ce venea din partea Constantinopolului, unul dintre cele două centre medievale de legitimare politică. E drept, după marea biruință de la Posada, principatul Basarabilor apărea și acționa pe plan extern ca stat independent. Dar fără consacrarea politică a Constantinopolului sau a Romei, el nu putea intra în "familia de regi" a lumii medievale, în acea Weltbeherrschungsorganisation, în frunte cu basileul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în "familia de regi" a lumii medievale, în acea Weltbeherrschungsorganisation, în frunte cu basileul bizantin în lumea ortodoxă. În plan juridic, actul lui Nicolae Alexandru din 1359, care constituia o ieșire fățișă din vasalitatea regalității angevine, are aceeași greutate ca biruința de la Posada, desăvâr- șind-o. Din acest moment, în titlul voievodal apare și calificativul de samodârjeț, echivalent al atributului imperial bizantin autocrator, cu egalul său românesc "singur țiitor". Calificativul are aceeași semnificație cu formula rex est imperator in regno suo, care
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dumesteceaște cele ale năravurilor și ale patimilor materii. Pentru că gândul iaste povățuitoriu bunătăților, iară patemelor sângur țiitoriu, și caută oarece întâiu pentru el den celea opritoare fapte ale întregăciunii minții; că sângur țiitoriu patemelor iaste gândul. Iară întregăciunea minții iaste biruința pohtelor. Și dentru pohte unele sunt sufletești, altele trupești, și acestora amândurora gândul să arată a birui. (Ion Zoba din Vinț. Pentru sângurul țiitoriul gând. BAR, CRV 86: 740 II, 741 I) Simbolistica "recipientului [a trupului, n.n.] și a habitatului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
priorități erau considerate la fel de importante, în pastorala patriarhală se observă deplasarea interesului pe a doua prioritate. Astfel, românii fac parte din „oștirea sfântă a lui Dumnezeu” și au datoria de a purta „lupta cea sfântă, cu scopul final de asigura „biruința Crucii” . Expresiile de mai sus, precum și altele („luptătorii crucii”, „întărire sfântă”) denotă reactualizarea fidelă a limbajului specific cruciadelor medievale. Pastorala dedicată „războiului sfânt” este interesantă și din alt punct de vedere: până la 22 iunie 1941 patriarhul Nicodim a operat o
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
Crăciunului, episcopul Partenie Ciopron al armatei se axează, în principal, pe teoretizarea celor două lumi antagonice, după cum rezultă din fragmentul următor: „Două lumi stau față în față. Una, din care avem cinstea să facă parte și țara noastră, luptă pentru biruința Crucii lui Hristos, pentru credința creștină, pentru cultura și civilizația omenirii, pentru o nouă rânduială între popoare, care să aibă la temelie dreptatea, adevărul, cinstea și ordinea, la care se adaugă și drepturile istorice ale fiecărui popor. În tabăra cealaltă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
Revista „Ramuri”, R, 1943, 4-5; Valentin Iulian Moldoveanu, Un ostaș poet: Nicolae Vulovici, SPM, 1975, 241; Ștefan Bossun, Destine paralele, R, 1976, 10; Teodor Vârgolici, Ecouri literare ale cuceririi independenței naționale, București, 1976, 261-262; Eugen Marinescu, Cântărețul luptelor și al biruințelor, căpitanul poet Nicolae Vulovici, București, 1977; Prezențe militare în știința și cultura românească, București, 1982, 282-283; Șerban Cioculescu, Dialoguri literare, București, 1987, 302-303; Firan, Profiluri, II, 353-354. G.E.
VULOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
care tac, Oamenii înving și Oamenii sunt oameni (Ancheta), sau 3 comédii (1968), intitulate Portretul, Tezaurul lui Justinian, Scrisori anonime, ori sunt antologate tematic: Procese istorice (1976), unde intră mai vechile Judecata focului, Procesul Horia (1967), Avram Iancu sau Calvarul biruinței (1970), la care se adaugă Adio, majestate! și Colivia cu năluci. Textele se definesc fie ca scheciuri bulevardiere de îndoctrinare, salvate, pe scenă, de la penibilul clișeistic prin jocul câte unui actor de talent (Grigore Vasiliu-Birlic în rolul negustorului bețiv Zigu
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
rolul istoric”. Totodată ecranează partitura protagonistului, redus la o voce prestatoare de aserțiuni, stilistic rizibile, însă întotdeauna rostite cu patos: „Lupta noastră a fost ca o vacă neagră... Întunecată de durere. Dar n-a fost stearpă” (Avram Iancu sau Calvarul biruinței). În alte piese, Adio, majestate! (în centrul scenei: N.D. Cocea și Miron Radu Paraschivescu - luptătorul de stânga vechi și cel nou), Colivia cu năluci (răstălmăcirea unei legende din Valea Târnavelor), intriga e complet subordonată acceselor de propagandă prin care sunt
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
senzația de proză confecționată. SCRIERI: Beton armat, Cernăuți, 1934; Judecata focului, București, 1957; Oameni care tac, București, 1963; Oameni în luptă, București, 1964; Procesul Horia, București, 1967; Tezaurul lui Justinian, București, 1967; 3 comédii, București, 1968; Avram Iancu sau Calvarul biruinței, București, 1970; Niciodată singuri..., București, 1970; Pahare cu fum, pref. Aureliu Goci, București, 1974; Însemnările unui ucenic politic de odinioară, București, 1975; Procese istorice, București, 1976; Cinema Splendid, I-II, București, 1978-1981; Pragul nemuririi. Horia, Cloșca, Crișan, București, 1985; Dezbateri
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
disting: a) perioada bimembră (doi coloni: protaza și apodoza), de ex., Dacă Sigismund Báthori l-a ajutat întru ceva prin creditul său spre a căpăta domnia, // el nu i-a răsplătit însutit această afacere de bine decît prin cîte foloase biruințele sale adusese Ardealului și sporise gloria lui Sigismund? (Bălcescu); b) perioada trimembră (trei coloni: primii doi în protază și al treilea în apodoză), de ex., Dar dacă acel om este lacom din fire / și mai ales dacă are gusturi răsfățate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lui Constantin de la podul Milvius, înaintea luptei cu Maxențiu (28 octombrie 312), Eusebiu scrie: "Deci cam pe la ceasurile amiezii, când ziua începuse să scadă, zicea Constantin că văzuse cu ochii săi chiar pe cer, străjuind deasupra soarelui, semnul mărturisitor de biruință al unei cruci întocmite din lumină și că odată cu ea putuse desluși un glas grăind: "Să biruiești întru aceasta!"; după care, la vederea unei asemenea priveliști fuseseră cuprinși de uimire și el și întreaga oaste"58. Deși autenticitatea acestei relatări
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
de ce a murit Andrei Rechinul? Ce l-a susținut în răzvrătirea lui? Credința în triumful final după el, cînd nu va mai fi? Ce consolare - pentru el, - poate aduce chiar această credință în triumful final? Și poate fi măcar siguranța biruinții?“ (3, 75). Resorturile intime nu mai funcționează, refuzînd chiar să intre în contact cu tovarășii din închisoare. Aspirațiile pe care le cultivase încep să-l chinuiască din ce în ce mai aspru. „Nu văd nici o greșeală în deducțiile mele de odinioară, dar nu am
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cu forța a două divizii pe front, îl mobilizează și îl aduce la biroul de propagandă al armatei, unde rolul lui Goga a fost într-adevăr foarte important. În articolul-program al publicației scoase de Ministerul Apărării Naționale, „România“, intitulat Spre biruință, Goga își afirma, în condițiile neprielnice ale restrîngerii teritoriului României la spațiul Moldovei, încrederea că „nu sîntem înfrînți. Ne-am cheltuit, dar nu ne-am istovit. Puterea n-a secat încă și credința rămîne în picioare [...] speranța fîlfîie proaspătă și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pe care ni le impută Bruxellesul și de care se face atâta caz. Sigur, și acestea! Dar... corupție a existat și În România „Înfloritoare și bogată” de dinainte de război, diletantism așijderea, ca și alte „rele” majore ce Întovărășesc adesea o biruință! Nemții de azi se afurisesc unii pe alții - cei din Vest pe cei din Est și invers! -, după ce au luptat aproape o jumătate de secol pentru unificare, acuzându-i pe Ruși și pe Americani, cei care i-au separat! O
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de alte lecții ale poetului faptul că putem supraviețui în oceanul slav "nu prin egalitatea care ne promite fățarnic, ci prin libertatea (neatârnarea) deasupra egalității" (Opere, X, p. 229 ), că a salva națiunea înseamnă a realiza concordia antitezelor și nicicum biruința unei clase asupra alteia și că "puterea și mântuirea noastră în noi este". Cuvinte profetice, căci noi putem fi oricând părăsiți de Europa, spre care tindem, și de alte state comunitare cu care suntem obligați cu sila să fim egali
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Codreanu îi adaugă pe Eliade, Noica, Cioran. Eminescu a avut o forță magnifică a integrării tuturor cunoștințelor într-o viziune ontologică fără egal. Ar fi de ajuns să amintesc că, înaintea lui Noica și Cioran, Eminescu vedea "miracolul românesc" prin biruința asupra "fiarei interne", că înțelesese corect "cauzele" subistoriei românești ("împrejurările din afară și defectele caracterului nostru național") care, aș adăuga, continuă să se perpetueze. De aceea, mi se pare îndreptățit studiul lui Theodor Codreanu. El pune la punct chestiuni grave
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pasaj semnificativ: "Marin Preda nu se dezminte nici de astă dată și nu creează un roman cu teză. Instinctul creator a învins și teza a fost strivită singura ei șansă de a supraviețui stilistic și, deci, de a deveni convingătoare! Biruința ne trimite și aici la "oglinda întoarsă", care lasă în urmă un mister al personajelor și al epocii. Cheia înțelegerii noii "oglinzi întoarse" o găsim, de astă dată, în parabola păsării demente: "Ornitologii români au descoperit în Delta Dunării o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din studiu se datorează amatorismului, periculos ca orice amatorism, care judecă lucrurile prin prisma aproximațiilor. Premisa de la care pleacă autorul este corectă: "hermeneutul are obligația profesională de a distinge între narcisismul patogen care-l pândește pe creator și narcisismul creator, biruință adesea eroică asupra celui dintâi". Sau: "în noianul de simptome oferite de medici, se uită adesea că între artist și pacient diferența este foarte mare". Din păcate, în paginile care îmbracă atare afirmații, chiar exegetul uită judiciosul punct de plecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de înclinație spre specios. Literatura română contemporană ar trebui să se detașeze de maniera școlărească și unică pe deasupra în abordarea unui material. Dacă "epilepsia [alături de mila creștină]... stă la baza lumii" lui Dostoievski, iar "tot ce a realizat Dostoievski e biruință asupra maladiei", "Creangă a răspuns aceleiași boli cu umorul său inegalabil". "Legea oglinzii dostoievskiene nu e de ordin temporal, ca la Proust, ci spațial, cum a sesizat Mihail Bahtin. Dedublarea este cea dintâi consecință a viziunii spațiale a universului. Proiecția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]