2,653 matches
-
căruță, găurea butoiul cu sfredelul, umple au cofel e cu vin și apoi dispăreau. Cotnariul era deci un punct de atracție pentru multă lumea. Se știe apoi că în epoca feudală viața pulsa în jurul castelelor iar la noi în jurul conacelor boierești. Boierul, care se respecta, ținea să aibă o bucată de vie la Cotnari. De aceea, fiecare vie, mai cu seamă acele mari, își avea conacul ei. Mânăstirile aveau de asemenea vii în Cotnari. Toamna, când începea sezonul culesului, boierii, cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Arapuʺ. Dealul Hodora se află la marginea drumului național Târgu Frumos - Hârlau - Botoșani, pe partea d reaptă. Conacul, anexele și beciul nu sunt vizibile, nu se pot vedea de turiștii care ar circula cu mașina pe acest drum. Vechea curte boierească este bine ascunsă și păzită de vii. Săpate, de asemenea, la o adâncime de 15 metri, galeriile sunt de dimensiuni mult mai mari decât cele de la Cârjoaia. Pe lângă galeria principală care are o lungime de 60 d e metri, beciul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
glumă, ofta amărât primarul. Poți să umbli în rădvan cu patru cai prin beciurile viei. Uite mata într acolo! Cât vezi cu ochii, de la poalele și până-n muchea dealului, în dreapta, în stânga, de-a curmezișul, se întind pe sub pământ numai beciurile boierești. Și ce poloboace, domnule! Cât o casă cu două caturi. Și ce vechime, frățioare! De pe vremea lui Vodă Cuza, dacă n-or fi și mai de mult. Să nu spun vorbă cu păcat. Am gustat și noi dintr însele. Ne
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
urcat pe jumătate pi eptul dealului și am poposit pe un fel de platou, într-o ogradă imensă, umbrită de copaci groși cât roata carului, printre care abia apăreau hambarele, grajdurile, cramele enorme și în fund de tot, cerdacul conacului boieresc, mi s-a părut că pătrund într o altă lume, într-o altă viață... Conu Manole mergea încet (avea 90 de ani n.n.), oprindu-se la tot pasul. Voia numai să mi dea răgaz să admir în voie. Și el
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
au întâlnit cele aflate în orice așezare, în timp de iarnă. Cărările ușurau mult truda călătorului, iar fumurile hogeagurilor îndemn au vrere a omului și animalului întovărășitor spre tihna și căldura căminului și șurii. Drumeții zăpezilor au tras la curtea boierească, mult adăugată, fiind întâmpinați și așezați cu cinste, ca adevărate fețe ale sfatului țării, în casa de ospeție, ce i-a c uprins și omenit după rang pe fiecare dintre ei; mai ales că unii erau pentru prima dată călători
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
soluție e xistenți ală, care...” în acest moment sulițele primelor raze de soare străpunseră frunzișul vișinilor din apropiere și umbra lui Păstorel se topi ca o rouă. Se mai păstră o vreme în aer o mireasmă plăcută de tutun fin, boieresc. CEZAR PETRESCU (n. 1 decembrie 1892, la Hodora- Cotnari, Iași - d. 9 martie 1961, București) a fost un romancier, nuvelist , traducător și gazetar român, redactor la Adevărul, Dimin eața, Bu covina, Țara nouă, Voința, fondator și codirector, alături de Pamf il
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
De departe se zărea silueta zveltă a mănăstirii lui Ștefan cel Mare „Sfântul Ioan Botezătorul”, ridicată pe un bot de deal. Turlele acoperite cu tablă de aramă păreau de aur în bătaia soarelui. Pe toată muchea dealului se ridicau case boierești, alături de biserică se vedeau casele familiei Ghica, cu acareturi de tot felul, iar, în continuare, pe dealul dantelat, urma un lung șir de case construite din pământ, acoperite cu șindrilă sau stuf, iar jos, la poalele dealului, se oglindea un
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
crăpate de cutremure, dar încă zvelte și impunătoare, amintind de trecutul de luptă al moldovenilor. Alături de biserică, spre nord, se găseau curțile familiei Ghica. În centru; un conac cu două coloane la intrare, în stil neoclasic; lateral turnulețele specifice conacelor boierești din secolul al XVIII-lea. Urmau casele familiei Mavrocordat, familie cu rădăcini adânci în Imperiul Bizantin, care avea să dea țării șase voievozi, toți reprezentanți de seamă în cultură și știință, posesori ai unei bogate biblioteci. La sfârșitul secolului al
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
un podiș într-o poziție foarte plăcută. Orașul în sine este mic, croit însă împrejurul unui cuadrat ce slujește de piață publică și durat din dughene proaste. De abia în partea dinspre răsărit se înalță vre-o șase șapte case boierești și o biserică de piatră zidită încă de Domnul Ștefan (adică Ștefan cel Mare).. alăturea cu biserica pe muche se vede încă și temelia caselor zidite tot de domnul Ștefan.. tot lângă biserică se află și o școală națională pentru
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Chiriac și alții. Acest boier a fost apreciat de toți domnitorii, îndeosebi de Grigore Alexandru Ghica, fratele Elenei Șubin (unul dintre domnitorii pentru care Eminescu avea un adevărat cult), iar pentru munca depusă avea să i se acorde mari ranguri boierești și domnești: postelnic, ban, spătar, agă etc. Din documentele publicate de Gheorghe Ghibănescu reiese că «cu a sa cheltuială a fondat "casa ospitalicească" în anul 1852, a zidit paraclisul din fața bisericii cu hramul Sf. Gheorghe din imediata apropiere a spitalului
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Romanul lui Mirel se respiră un aer moldovenesc care se găsește la Duiliu Zamfirescu, Anghel, Gârleanu, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu. Eroul se reîntoarce din călătorie și parcurge drumul de la gară spre casa veche cu trăsura, trecând pe bulevardul provincial. Curtea boierească are argați și un păsăret gălăgios, iar la masă fiecare membru al familiei își are locul dinainte știut. 3. Noul roman Epocile literare influențează evoluția genului romanesc. În secolul al XIX-lea, realismul revoluționează fenomenul autenticității prin instalarea în real
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
În același timp însă, diplomați francezi ca d'Avril sau Vicontele Saint Vallier sesizau reproșurile conservatorilor la adresa domnitorului tocmai datorită colaborării acestuia cu I.C. Brătianu și C.A. Rosetti, concretizate, în opinia lor, în distrugerea proprietății și a marilor familii boierești 126. Întregul an 1861 fusese marcat de nu mai puțin de trei crize guvernamentale care dusese pe rând la căderea guvernului moldovean condus de Mihail Kogălniceanu la 16 ianuarie 1861, apoi al lui Anastasie Panu care rezistase și el doar
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
document, I.C. Brătianu, după ce realiza în stilul său o incursiune în istoria românilor, arăta că domniile pământene creaseră posibilitatea exercitării numeroaselor influențe străine în Principate. Nici el nu ignora faptul că tronul fusese, de-a lungul timpului, obiectul disputei familiilor boierești influente 261. Acuzat chiar în preajma adunărilor ad-hoc de faptul că se evidenția printr-un comportament politic anarhic 262, I.C. Brătianu prelua acum teme din discursul liderilor politici europeni, declarând că aducerea unui prinț dintr-o dinastie străină trebuia să se
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în frunte cu un principe străin, la blocarea expansiunii rusești 337. Invocarea istoriei, întâlnită frecvent în discursurile lui Brătianu, juca acum rolul identificării unor noi argumente pentru susținerea prințului străin. Referirile la rivalitățile ce apăreau de fiecare dată, între familiile boierești, pe tema tronului celor două Principate și consecințele ce decurgeau automat de aici ocupau un loc important în noua pledoarie a lui I.C. Brătianu. Examinând atitudinile marilor puteri față de români, accentul cădea din nou la finalul memoriului asupra relațiilor cu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Dimitrie Cozadini, trimis pentru a veghea la menținerea Unirii; înlocuirea prefecților vechi cu unii aduși din Muntenia; schimbarea magistraților unor instanțe judecătorești etc.476. Semnale privind existența unei stări de nemulțumire în rândul unor segmente sociale mai largi decât cel boieresc și care formau cluburi de dezbateri sunt consemnate de către consulul englez de la Iași477, dar puteau fi lesne observabile și din conținutul unor manifeste afișate pe străzile capitalei moldovene. În fața acestei situații, echipa ministerială condusă de Ion Ghica trimitea peste Milcov
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
nordul Dunării. Existența unui număr important de români care, în ciuda averilor impresionante acumulate, preferau în a doua jumatate a secolului al XIX-lea nu să dezvolte anumite afaceri, ci să-și capitalizeze banii pentru a putea intra în rândul elitei boierești nu era o chestiune pentru care tot evreii sa fi fost responsabili 612 . Un discurs precum cel al lui Brătianu nu rămânea, din păcate, unul izolat, el având o puternică și susținută corespondență la nivelul presei românești. Marea ei majoritate
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pe senile) clanț! clanț! și a doua zi apar în reclamele luminoase pictat cu tot cu carne și oase Chiar așa: trecut prin zodii și avataruri mă câștig pe mine însumi la zaruri trist și unt și nefiresc poet postmodernist în caftan boieresc mulgând moara costelivă cu aripile cosoroabe ca pe-o sondă din Emiratele Arabe ori lustruind (cu sângele) aceste cuvinte poeticești pe care le las moștenire urmașilor mei Văcărești Chiar așa: vine îngerul (același) simandicos mă întoarce pe față, pe dos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
perioadă: italiana, franceza, greaca și turca. Prima funcție, pe care a deținut-o Alexandru Dimitrie Ghica a fost cea de ispravnic al județului Olt. Această funcție corespunde astăzi, cu cea de prefect. Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu, va bulversa tagma boierească mai ales prin hotărârea fostului sluger de a confisca ”averile rău agonisite ale acesteia”. Printre cei care vor căuta să se ferească de oastea revoluționară a fost și Alexandru Dimitire Ghica, refugiat la Brașov. După înăbușirea revoluției conduse de Tudor
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3142]
-
din Boroaia, așezământ unic în Europa. În 1972, rămâne văduv. Peste un an, se călugărește la Mânăstirea Antim din București. Pleacă apoi la Căldărușani. Ultimii 19 ani și-i petrece la Cernica. În limba veche, «argat» însemna slujitor pe lângă casele boierești, cuvânt din aceeași familie cu «argea» - război de țesut, termen de origine dacică. Toată viața, părintele Ilarion a fost un argat al celor suferinzi care credeau că poate alunga diavolul din mințile lor. Preot de leac L-am văzut în
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pe cap un ișlic monumental. Cum se poate duce pe creștet o asemenea povară? se minunează oaspetele nordic. Răspunsul îl va obține ceva mai târziu, intrând într-o prăvălie cu ișlice: greutatea lor nu e proporțională cu mărimea! În spatele trăsurii boierești șade un arnăut cu turban, anteriu scurt, șalvari și cizme galbene, înarmat cu un iatagan și o pereche de pistoale. Mai puțin falnic e vizitiul de pe capră, de obicei un țigan murdar și înveșmântat pestriț: pe cap o pălărie de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
fracul, își lăsă favoriți mari și barbetă și puse și ochilari. Zice că nu se va mai schimba, dar putem să-l credem?“ Da, putem în fine să-l credem! 6 Forma și dimensiunile ișlicului, piesă eminentă a vechiului veșmânt boieresc, erau în funcție de rangul purtătorului: „Ciocoieșul, boier mic, / Poartă șlic cât un mirtic, / Evghenistul oboroacă / Unde șoarecii se joacă.“ Membrii protipendadei aveau ișlice de asemenea amplitudine încât, dacă e să-l credem pe Vasile Alecsandri, „nu se găsea în Iași rădvan
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
fel... și nu poți alege care-i boier, care-i coțcar...“ Și „îngâmfata plăpămăreasă“ a lui C. Caragiali se bucura să primească, în compania nepoatei sale, omagiile unor tineri dornici de căsătorie cunoscuți în ajun la bal - în realitate slugi boierești travestite în cavaleri la modă. Coțcarii care mișună în comediile deceniului 5 și dau chiar titlul uneia dintre ele sunt un produs marginal, dar elocvent al nivelării aparențelor sociale. Cu vreo 20 de ani mai devreme, cine s-ar fi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
deceniului 5 și dau chiar titlul uneia dintre ele sunt un produs marginal, dar elocvent al nivelării aparențelor sociale. Cu vreo 20 de ani mai devreme, cine s-ar fi gândit - necum să fi cutezat - să se îmbrace în straie boierești și să se dea drept agă sau spătar? Odată cu adoptarea hainelor egalității, asemenea inițiative devin posibile și îmbietoare. 9 La moartea tatălui său, Ion Ghica lua asupră-i lichidarea unei datorii a defunctului față de marele ban Tudorache Văcărescu: „A doua
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
socoti că „oribila șapcă plată de piele [...] trădează, la purtătorii ei, un atașament încăpățânat față de ideile aristocratice și antinaționale“! Tempora... „Cel întâi român care și-a schimbat hainile pe un frac și o pălărie a fost multă vreme, pentru curțile boierești din Iași și din București, un soi de caraghioz sau, după limba nouă, un bufon“ (A. Russo). În pragul dispariției definitive, ultimele anterie produc reacții asemănătoare. Omenirea se desparte de trecut râzând, adică în același chip în care întâmpină viitorul
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
mari ca banul Iordache Filipescu și Alexandru Ghica «Barbă Roșie» au purtat până la moarte, sub domnia lui Carol I, vechiul costum cu anteriu, brâu și, în loc de ișlic, o șapcă rusească“ (Constantin Moisil, Bucureștii vechi). Să fi însemnat însă părăsirea veșmântului boieresc și lichidarea mentalității aristocratice? Proclamația de la Islaz înscria, între cele 22 de puncte ale ei, „egalitatea drepturilor politice“, „contribuția generală“ și „desființarea rangurilor titulare ce nu au foncții“. La 6 septembrie 1848, arhondologia a fost arsă în mod simbolic de către
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]