1,995 matches
-
firele se răsucesc într-un fel de mici preșuri circulare, țepoase ca niște cactuși. În jurul temeliei turnului, crește valeriană roză și albă, precum și un soi de cimbru cu floricele purpurii, care se amestecă prin iarbă, și se agață ici-colo printre bolovanii dinspre uscat. Le-am cercetat cu lupa, și pe acestea și minusculii ochii-șoricelului; când aveam zece ani visam să mă fac botanist. Tatăl meu iubea plantele, fără să le cunoască, și examinam împreună multe flori. Mă întreb ce s-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
jos, poți zări stâncile. De la ferestrele parterului însă, marea este invizibilă, și nu ți se înfățișează decât stâncile falezei, de dimensiuni și forme elefantine, care înconjoară casa. Ușa din spate, care e ușa bucătăriei, dă spre mica „pajiște“ împrejmuită de bolovani și așternută cu iarbă aspră ca țepii de cactus și cu cimbru. Am de gând s-o las în voia poftelor naturii. Oricum, eu nu am aptitudini de grădinar. (Acesta este primul petic de pământ pe care l-am avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
înconjurat de oameni, în special de femei, gata să mă transporte cu automobilul oriunde aș fi dorit să mă duc. De ce să latri tu, când ții câini? Dedesubtul digului rutier, de o parte și de alta, e o îmbulzeală de bolovani, îngrămădiți talmeș-balmeș de natură și neatinși de valuri. O priveliște mai puțin atrăgătoare, din care nu lipsesc câteva cutii de conserve, goale și ruginite, precum și cioburi de sticlă. Într-o zi va trebui să cobor și să curăț locul. Dincolo de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
promontoriu. Acolo, la o depărtare de trei-patru mile, e o clădire ce poartă numele de Hotelul Raven, și care-mi inspiră vagi îndoieli, întrucât e un loc mai pretențios, care atrage turiști. Golful în sine e foarte frumos, mărginit de bolovani interesanți, aproape sferici. Cei din partea locului îi spun „Golful Raven“, după numele hotelului, deși, de fapt, în dialectul local poartă alt nume: „Shashore“, sau așa ceva (Golful de pe coastă? De ce?). Dacă pornind de la Capul Shruff, o iei la stânga, drumul te poartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
când, câțiva băieți. (Localnicii nu înoată aproape deloc; s-ar părea că privesc asemenea îndeletnicire ca pe un soi de nebunie.) De fapt, „locul de scăldat pentru doamne“ este acum năpădit de alge brune atât de alunecoase, și presărat cu bolovani zvârliți de mare, încât nu prezintă sub nici un chip mai multă siguranță decât orice alt colț. Drumeagul de pe țărm se lărgește în acest punct într-un drum carosabil (din nefericire accesibil automobilelor), și apoi urcă, pierzându-se într-o zonă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
anumit fel, cred că am uitat-o: o tendinț\ care vădește, poate, că nu există decât o singură interpretare posibilă a fenomenului. Dați-mi voie să vă descriu ce s-a întâmplat. Ședeam, cu carnetul de însemnări alături, pe niște bolovani chiar deasupra „muntelui“ meu și mă uitam la apă. Soarele dogorea, marea era calmă. (Așa cum am descris-o în primul paragraf al acestor notații.) Cu puțin înainte, privisem cu intensitate la o băltoacă prinsă între pietroaie și urmărisem un vierme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în sat. Am petrecut o parte din după-amiază zăcând pe „podul“ meu de stâncă, dintre casă și turn, și privind cum se zbăteau valurile sub mine, sinucigându-se în accese de furie care le împingeau să se izbească de îngrăditura bolovanilor dinspre țărm. Priveliștea n\valei de apă învolburată m-a făcut să încerc, după un răstimp, o senzație de buimăceală, ca și cum aș fi amețit și m-aș fi prăvălit în valuri. O senzație cât se poate de plăcută. Sunt puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
fără a scuipa vreo urmă de spumă. E o mare densă, radioasă, placidă, foarte frumoasă. Ar trebui să fie foci, astăzi înseși valurile par foci, dar scrutez în zadar apa cu binoclul meu. Pescăruși uriași, cu pliscuri galbene, cocoțați pe bolovani se holbează la mine cu ochi sticloși, lucitori. Un cormoran smântânește marea de glicerin\. Stâncile sunt năpădite de fluturi. Temperatura se menține ridicată. Continuu să-mi spăl rufele și să le usuc pe pajiște. Am înotat zi de zi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de urcat, atâta timp cât țineam masa într-o mână. La un moment dat, am lăsat măsuța să alunece într-o râpă. Va trebui să găsesc un drum mai simplu până la turn. M-am cățărat sus și m-am așezat pe un bolovan ud, cu fața spre Golful Raven. Soarele continua să strălucească și cerul să se umfle plumburiu peste mare. Valurile molcome, neînspumate, se înălțau și se spărgeau de stânci într-un ritm lent, îmbietor. Umbrele alungite se proiectau pe stâncile mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
hotărât să vin să văd cum te mai descurci, în ultimul timp am lucrat vârtos, așa încât acum m-am gândit să-mi acord o vacanță. Locuiesc tot la hotelul Raven, mă simt bine acolo, îmi place golful, îmi plac și bolovanii aceia extraordinari. Și mâncarea-i excelentă - au în stilul tău. — Îți doresc un sejur cât mai plăcut la hotelul Raven. — La Londra circulă cele mai fanteziste zvonuri despre tine. — Sunt convins că sunt cu toții fascinați. — Adevărul este că nu sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Nu-l puteam suporta sau accepta pe James aici, nu-mi puteam duce viața mai departe cu el în scenă. Intră [i își lăsă jos valiza, privind în jur cu curiozitate. — Îmi place poziția casei tale. Și golful acela cu bolovanii sferici este absolut extraordinar. Am venit, firește, pe drumul de țărm. — Firește. — Stânca aceea uriașă din mare, plină de prihori... știi unde vine? — Nu. — N-ai văzut-o? E... mă rog, n-are importanță. Am văzut și un turn de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
spunea ceva lui Peregrine, poate că-l chema înapoi în mașină. Am avut timpul să-mi spun: „Ben a pus la cale o splendidă ambuscadă, a ales locul cel mai potrivit“. În clipa aceea, parbrizul s-a cutremurat îngrozitor. Un bolovan de dimensiuni considerabile, proiectat de sus, căzuse direct pe sticlă. Sticla sfârâi, plesni, devenind albă, opacă, sub rozeta crăpăturilor. Bolovanul ricoșă pe radiator, stâlcind caroseria, și apoi se prăvăli pe drum. Peregrine scoase un urlet de furie. Titus sărise afară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
la cale o splendidă ambuscadă, a ales locul cel mai potrivit“. În clipa aceea, parbrizul s-a cutremurat îngrozitor. Un bolovan de dimensiuni considerabile, proiectat de sus, căzuse direct pe sticlă. Sticla sfârâi, plesni, devenind albă, opacă, sub rozeta crăpăturilor. Bolovanul ricoșă pe radiator, stâlcind caroseria, și apoi se prăvăli pe drum. Peregrine scoase un urlet de furie. Titus sărise afară din mașină și eu l-am urmat. Gilbert rămăsese locului, neclintit. James trecu la volan, și cu mâna înfășurată într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
zvânta cămașa și haina de dril, care mi se lipiseră de spinare. Mi-am scos haina și mi-am descheiat cămașa. Peste golf plutea un văl de ceață, apa era de un albastru pal, tivită cu o dantelă de spumă. Bolovanii mari, rotunzi, păreau încinși, și s-ar fi zis că emanau fierbințeala acumulată peste zi, care tremura în văzduh. Aveau o înfățișare solemnă, aproape rituală. Petele de alge galben-întunecate care-i împestrițau semănau cu niște hieroglife. Dincolo de celălalt braț al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
atât de grav. Am auzit niște pași ușori, am văzut o umbră, și apoi James veni și se așeză lângă mine. Nu i-am dat nici o atenție și, un timp, am rămas tăcuți. James începu să scormonească cu degetele printre bolovani, scoțând la iveală pietricele pe care le arunca în apă. În cele din urmă, îmi spuse: Nu mai fi atât de îngrijorat, cred că e în deplină siguranță, sunt sigur că nu i se va întâmpla nimic rău. — Pe ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
transmite o glacială amenințare. Și cerul avea o înfățișare nordică, un albastru palid, răcoros, care se ivea ici-colo, în frânturi, printre mese compacte de nori ce lopătau cu repeziciune. Lumina soarelui ba răzbătea ba dispărea în timp ce străbăteam drumul familiar, iar bolovanii din golf, mari, sferici, se bombau într-o surprinzătoare varietate de forme petrificate, grotești, brăzdate de umbre și ciupite de petele ierburilor marine și de ochii lichenilor galbeni aurii, ce se stingeau când umbra înghițea razele. Am ajuns la hotel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
a murit, Artenie, unu’ care a murit, Bădiță, ăla care a murit, primaru’, Arbănaș, care a fost șef de post la Urechești sau Tâmboiești, pe acoloșa... Și când ne-am întâlnit noi cu ei (cu comuniștii - n.n.), am început cu bolovani, cu pietre. Ei cu noi, noi cu noi... așa. Și fiind noi mai mulți, ei s-au retras, au fugit la școala veche... Și cum s-a întâmplat cu arestarea vă mai amintiți? În noiembrie 1957 o fost... Ne-a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
-și facă norma... murea domne. Au murit mulți acolo? Au murit! Io am înmormântat un preot din partea Ardealului... I-am făcut un sicriu de stuf, i l-am împletit, că așa era acolo, cu stuf... Și i-am pus un bolovan mare ca ăsta la cap... Acolo în general bătrânii mureau, și mai ales iarna mureau mulți... Tineretu’ a mai rezistat. Și domne, cincizeci-șaizeci de kilometri are digu’ ăla care e în Deltă, să știi și mata! Și în Deltă, la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
noaptea dinspre 12 înspre 13 a venit unu’ îmbrăcat într-un halat negru, un fâș de ăla ca geanta aceea a dumneata... Și dimineața s-a suit acolo, că era așa ca o prispă, cum s-ar chema, și un bolovan mare. Și s-a urcat pe bolovanu’ ’cela... Și pe cutare, cutare, cutare, patruzeci de persoane ne-a oprit în colonie, nu ne-a mai dat la muncă... Și a început să ne prelucreze, să ne deie educație... Și atunci
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cuprins: ... "f) produsele lactate, zahărul, carnea, produsele alimentare fabricate, bumbacul, pielăria fabricată neconfecționată, cerealele, legumele, semințele de floarea-soarelui, ricin și soia, lintea, mazărea, fasolea, fructele, cartofii, furajele, produsele destinate însămânțărilor, lemnele de foc, mangălul, deșeurile de cherestea și cele metalice, bolovanii, vărul, piatra de văr, oasele, copitele și coarnele, prezentate că expediții de vagoane încărcate pe liniile de garaj, la silozuri, pe terenuri sau magazii închiriate din incinta stațiilor fără a fi fost cântărite, din cauza că acestea nu sînt înzestrate cu
HOTĂRÂRE nr. 362 din 17 mai 1960 pentru aprobarea modificării Regulamentului privind recepţia, expediţia şi primirea mărfurilor precum şi stabilirea răspunderii expeditorului, cărăuşului şi destinatarului în circulaţia mărfurilor între organizaţiile socialiste, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 941 din 25 iulie 1959. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134644_a_135973]
-
curgea și Sabasa cu unde repezi și clare; privind-o numai cum se strecoară iute și murmurătoare pe sub umbră deasa și tăinuita a pădurilor, îmi pricinuia o simțire de dulce răcoare sub arșiță caniculară a verii. Mă așezai pe un bolovan la umbră și, dus pe gânduri, priveam nemișcat apă care fugea. Pe cursul ei neoprit, mi se părea că fuge și sufletul meu; și o melancolie*) neașteptată mă cuprinse." (Calistrat Hogaș - Pe drumuri de munte) Explicație: *) melancolie = tristețe. A. Înțelegerea
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
publice ale stațiilor de cale ferată; ... f) produsele lactate, zahărul, carnea, produsele alimentare fabricate, bumbacul, pielăria fabricată neconfecționată, cereale, legumele, soia, lintea, mazărea, fasolea, fructele, cartofii, furajele, produsele destinate însămînțărilor, lemnele de foc, mangălul, deșeurile de cherestea și cele metalice, bolovanii, vărul, piatra de văr, oasele, copitele și coarnele, prezentate că expediții de vagoane încărcate pe liniile de garaj, la silozuri, pe terenuri sau magazii închiriate din incinta stațiilor fără a fi cîntărite, din cauza că acestea nu sînt înzestrate cu cîntare
REGULAMENT din 25 iulie 1959 privind recepţia, expediţia şi primirea mărfurilor, precum şi stabilirea răspunderii expeditorului, cărăuşului şi destinatarului în circulaţia mărfurilor între organizaţiile socialiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140168_a_141497]
-
în Austria, 4060 Leonding, Harterfeldstr. 3/15, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, Aleea Tineretului bl. 1, ap. 48, județul Căra��-Severin. 3. Ciobanu Stela, născută la 28 noiembrie 1958 în localitatea Goicea, județul Dolj, România, fiica lui Bolovan Ștefan și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 4060 Leonding, Harterfeldstr. 3/15, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, Aleea Tineretului bl. 1, ap. 48, județul Caraș-Severin. 4. Gravenhorst Rolf-Gerhard, născut la 21 mai 1942 în localitatea Sibiu
HOTĂRÂRE nr. 862 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144262_a_145591]
-
inspirate după modelul popular, al elementelor de decorație, al mobilierului și obiectelor de inventar de concepție deosebită, de gamă sortimentala a mincarurilor pregătite și prezentarea personalului. La construirea unităților se utilizează materiale prelucrate sumar, specifice regiunii respective, cum sunt: piatră, bolovanii de rîu, lemn (brut sau prelucrat), cărămidă, trestie, stuf, rachița etc. Ospătarii au uniformă confecționata în concordanță cu specificul unității (costume de daci, de români, ciobănești etc.). 1.3.3. Restaurantul cu specific național pune în valoare tradițiile culinare ale
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
și complementul primar sau subiectul verbului-predicat este anulată. În enunțul „Venind acuma rândul să scoată și pe Făt Frumos, el care era năzdrăvan știa că tovarășii lui vreu să-l piardă și, de aceea, în loc să se puie el, puse un bolovan mare în hârzob.” (I. Creangă, 277); subiectul el, din completiva de opoziție, se opune complementului direct un bolovan. Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „Pe cap poartă în loc de coif cizelat un fel de țeastă cu ochi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]