1,956 matches
-
mai groaznice. Că unele greșeli nu mai pot fi îndreptate. Jina o ținea încă de mână pe Alice, când Drew s-a întors și i-a anunțat c-aveau s-o ia pe culoarul din stânga. Irene a condus barca printre bolovanii și vârtejurile din Salmon Falls și-a scos-o dincolo, în canionul întunecat. A trecut ambarcațiunea de cuiburile vulturilor și de la locul în care Jina le-a spus că Zach a căzut peste bord. Îmi pare așa de rău, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Naji. Irene a părăsit tabăra. Dincolo de culme era o cărare care ducea către o vale îngustă. Irene a luat-o în zigzag, printre copaci, a traversat o albie de pârâu secată și l-a găsit pe Naji sprijinit de un bolovan. Soțul ei urmărea fumul care se unduia pe linia estică a orizontului. Irene a rămas în picioare, lângă el. Râul nu se mai auzea atât de departe și femeia a fost uluită cât de liniște era în lipsa bolborositului apei. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
În urechi încă mai auzea zgomotul motoarelor. Își dădea seama că țipa când vorbea, dar nu putea să se abțină. Ar fi trebuit să-l vezi, a spus el. Chiar peste cascada de la Salmon Falls, la nici câțiva centimetri de bolovani. Îți zic, Jina, am crezut că mor de cel puțin două ori. Mike a râs. Nu-și mai simțea degetele de la picioare, dar nu-și dădea seama dacă era din cauza apei din șosete sau pentru că restul corpului îi era în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cuibărit alături de fiica ei, în timp ce Belle transforma Bestia în prinț. Era genul de noapte care n-are decât o singură folosință: să te trimită în casă, împreună cu persoanele pe care le iubești. Alice a făcut zigzaguri printre copaci, a escaladat bolovani, ba chiar a făcut echilibristică pe una dintre crevasele din canion, încercând să audă vocile de la celălalt capăt al conexiunii, ba chiar prețuind felul în care cei cu care voia să vorbească se băteau pe telefon. Deci, mamă ? a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
făcuse deja noapte. În lumina lanternei nu se vedeau decât ace de pin, tufișuri și o întindere extrem de deasă de copaci. Nici în spate nu-și mai regăsea urmele pașilor. Nici urmă de tufe cu crengile rupte, nici urmă de bolovani care să-i fie familiari, nici urmă de firimituri de pâine după care să se ghideze. Degetele îi amorțiseră din cauză că strângea lanterna cu putere. Lumina acesteia a început să scadă, apoi s-a stins cu totul. Jina a izbucnit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
în lungul unui canion îngust. Vârfurile de munte au devenit obstacole, iar cărarea era obligată să traverseze repetat un pârâu cu apa adâncă până la genunchi. Jina a urmărit drumul pe care cineva îl marcase cu grijă - un set de trei bolovani așezați în apă, un pod din bușteni cu marginile rotunjite. Cărarea era bine îngrijită, iar ramurile pinilor fuseseră tăiate până la înălțimea unui bărbat. Peisajul a început să urce vertical; era intimidant și decadent în frumusețea lui. Dintr-o dată, Jina și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
a fost cel care m-a găsit pe mine. El și cu tatăl tău. Zach a fixat-o cu privirea. Tatăl lui fusese acolo, îl căutase. Bărbatul a închis ochii strâns. Nu putea să accepte gândul că bătrânul umblase printre bolovani ca să găsească măcar ceea ce mai rămăsese din el - briceagul sau o conservă goală de piersici. De fiecare dată când Andy întârzia prea mult în pădure, Zach își imagina tot felul de catastrofe. Până-i dădeau de urmă, nu-și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
a prins să zâmbească. Super, a concluzionat el. În zona asta, râul era tăcut, domol și liniștit până la Elkhorn. Și sigur că viața era exact la fel. Kilometri întregi de apă fără nici o cută, apoi o succesiune de vâltori și bolovani, după care apărea o cascadă sau un vârtej chiar acolo unde nu te așteptai. O altă tragedie sau o altă victorie, urmate iar de-o curgere domoală. Cândva, Jina trăise pentru apa învolburată, acum însă simțea cu totul altceva. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
de formă. La urechi de fecioară, vorbe de fecioară. Ost Kij Kif! Sau când infirmiera se obrăznicea cu Lina și eu eram de față: "Fecioară tare!" zicea doctorul pătruns . . . Chiar că tare! Când te loveai de ea parcă era un bolovan. O distracție, zău, cu ei! Nory deveni, deodată, serioasă: - Lua-l-ar dracu cu fecioara lui... Nu-mi dau seama dacă știe ori nu știe! Dar de ce dai tu, Mini, lucrului ăsta atâta importanță? . Nu e tot acolo! Ce e
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
CÎnd, revenind de peste mări și țări, ne-a vizitat pentru prima oară, vorbea mult mai bine românește decît atunci cînd plecase, Îi curgeau din gură formulări sprintene, muntenești, pe lîngă care ardeleneasca prietenelor ei hodorogea ca o căruță neunsă peste bolovani de rîu. Doamna Miriam anticipa cu cîțiva ani experiența lui Vilmoș. Nu contenea să le povestească tuturor cîte plăci are Nizzani al ei cu Gică Petrescu, cu Ioana Radu și cu unul, Zavaidoc, de care ea, pînă s-ajungă-n Israel, nici
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
poezia lui - își închipuie că numai în felul acesta se poate face remarcat și eventual admirat de noi. Cartea sa Patmos (Ramuri, Craiova, 2002) este plină de declarații șocante: „m-aș împușca cu o lacrimă / în tâmplă“; „sunt doar / un bolovan cu care / universul aruncă / după câini“; „mulți au înfipt în mine / cuțite“; „totul este pregătit / funia scaunul săpunul“; „la margine de drum / mă violează viața / apoi mă lasă undeva / pe câmp“; „întreg universul mă urăște / numai pe mine“; „în subsolul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
o pătură în iarbă? Strofa finală a poemului constituie o ultimă escaladare a absurdului (involuntar): „Și de atunci stă și urzește / un zâmbet fistichiu de pește; / vor trece mii și mii de ani / până va ști c-a mers prin bolovani.“ De ce trebuie să treacă mii și mii de ani pentru ca personajul nostru să știe c-a mers prin bolovani? Care bolovani? Nu a stat sub cais? Dar și mai abracadabrantă rămâne precizarea că decăzutul cer „stă și urzește un zâmbet
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și urzește / un zâmbet fistichiu de pește; / vor trece mii și mii de ani / până va ști c-a mers prin bolovani.“ De ce trebuie să treacă mii și mii de ani pentru ca personajul nostru să știe c-a mers prin bolovani? Care bolovani? Nu a stat sub cais? Dar și mai abracadabrantă rămâne precizarea că decăzutul cer „stă și urzește un zâmbet fistichiu de pește“. Peștele zâmbește? Iar dacă ar zâmbi, de ce ar avea zâmbetul fistichiu? De ce trebuie insultați astfel bieții
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
un zâmbet fistichiu de pește; / vor trece mii și mii de ani / până va ști c-a mers prin bolovani.“ De ce trebuie să treacă mii și mii de ani pentru ca personajul nostru să știe c-a mers prin bolovani? Care bolovani? Nu a stat sub cais? Dar și mai abracadabrantă rămâne precizarea că decăzutul cer „stă și urzește un zâmbet fistichiu de pește“. Peștele zâmbește? Iar dacă ar zâmbi, de ce ar avea zâmbetul fistichiu? De ce trebuie insultați astfel bieții pești? În
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
zis nu!, spuse Sammler. Dar geanta cu greutăți deja pornise cu viteză din partea cealaltă, Într-un arc de cerc larg, dar precis. Lovi și mai tare decât Înainte și Îl doborî pe om la pământ. Acesta nu căzu ca un bolovan. Se lăsă ușor la pământ ca și cum se hotărâse să se Întindă pe stradă. Sângele Îi curgea În firișoare pe obraz. Oribilul metal Îl tăiase prin postav. Eisen Își săltă arma Înapoi peste umăr, gata să o trântească peste craniul omului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
pe la mijlocul lui martie 1928, în hurducăturile vagonului am redactat un text cu care gândeam să deschidem proiectatul festival de artă nouă. Acest text,fără vreo modificare, a devenit manifestul cu care se va deschide revista proiectată. Nu-mi amintesc ce bolovani s-au pus în calea serii de literatură, care vroia să fie și un tineresc protest pentru ceea ce consideram anchiloză și șablon; acel festival sau șezătoare, sau seară literară n-a avut (atunci) loc.[...] Acum eram hotărâți. Vom scoate o
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92915]
-
suplimentare erau trimise spre Orhei și Cetatea Albă. Două regimente de ieniceri porneau spre Cetatea Neamțului. Grosul armatei era convocat peste două zile pe malul pârâului numit Valea Albă. Acolo, se pare, voievodul blocase trecerea cu trunchiuri de brazi și bolovani și Își Întărise pozițiile cu fortificații din lemn pentru arcași. Căpitanul cunoștea bine locul numit Valea Albă. Era un luminiș strâmt, mărginit de păduri, În pantă de la nord-vest spre sud-est. Retragerea spre Înălțimile munților era dificilă. Nici o desfășurare de cavalerie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
voia, poate, să ajungă undeva. Abia acum voievodul putea privi, În voie, Valea Bistriței. Nu era, nicăieri, nici un drum bătătorit. Erau doar poteci făcute de animalele pădurii În căutare de apă proaspătă. Șuvoaiele pârâului se Învolburau mai jos, bolborosind printre bolovani. Pe ambele maluri se ridicau brazi bătrâni, scorojiți, trăitori ai vremurilor de demult. Mai sus se ridicau alte creste, umbrite de alte păduri de brad. Era un fel de muzică În toată acea Înfățișare a naturii, o Învolburare armonioasă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
călăuzește pașii spre necunoscut. Și, deodată, Înțelese Încotro Își duce singurătățile și povara Înfrângerii. Locurile nu Îi erau deloc străine. Drumul era lung și ocrotit de munți. Mai erau de trecut multe văi unde râurile cădeau În mici cascade peste bolovanii uriași și mai erau de urcat multe pante abrupte, pe unde nu călcase picior de om. Dar, cu voia Domnului, În câteva zile avea să ajungă. Iar acolo se afla capătul drumului. Bătu ușor coama neagră a calului și Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de degetele lui Neng, parcă le smolea. Fata arăta Întruna cu mâna și vorbea fără Încetare despre tot ce le ieșea În cale, un stol Îndepărtat de papagali de un verde strălucitor fâlfâind din aripi ca niște mari lăcuste, un bolovan asemenea unei mâini cu degetele retezate, recifurile de coral care, văzute de sus, dintre dealuri, semănau cu o hartă, un uriaș atlas lichid... I-a vorbit și despre ea. Taică-său era Închis pentru că omorâse pe cineva, a spus ea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-o la fugă. Dincolo de copaci, pajiștea se deschidea Într-o câmpie pre sărată cu pietre și acoperită ici-colo cu cactuși și cu tufișuri pitice. În depărtare, locul se ridica spre vârful vulcanului stins care domina insula. Neng dispăruse după niște bolovani, iar când Adam a ajuns-o din urmă, se strecurase Într-o grotă de pământ, o groapă la adă post de soare și de ploaie, atât de bine fățuită, Încât părea să fie săpată de mâna omului. — Ia te uită
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cocoțați pe stâncile abrupte acoperite de ferigă, cu ochii la epavele care ies la iveală din valuri. În pădurea de pe deal, În timpul unei averse, au fost puși pe goană de capre sălbatice. În albia unui râu secat, au dat peste bolovanii enormi pentru care Perdo e celebră, pietrele acelea străvechi pe care sunt cioplite cu cuvinte Într-o limbă necunoscută, pe care Adam le-a copiat Într-un caiet, pentru ca puțin mai târziu să descopere că erau În spaniolă (și lipsite
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Altădată, viorile Îl umpluseră de emoție, acum sunetele lor Îi păreau aspre, țipătoare, iar vocile cântăreților de operă, care Îl amuzaseră cândva, i se păreau ridicole. Începuse să iasă pur și simplu din casă. În drum spre mare, pășea peste bolovani și se apropia cât mai mult de mal, până când clipocitul valurilor acoperea și cele mai slabe acorduri care Însoțeau eroinele muribunde ale lui Karl. Câteva bărci pluteau pe marea albastră cu pânzele tremurând molatic În suflul brizei, În vreme ce pescarii aruncau
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
zgâlțăia Înspăimântător, cu toate că nu mai Înainta, sălta pe amortizoare din pricina celor care se urcau pe portbagaj, treceau pe deasupra, săreau pe capotă, de acolo În stradă și continuau să fugă. Zgomotul era asurzitor, de parcă peste acoperiș se prăbușea o avalanșă de bolovani care amenința să-i antreneze și pe ei În cădere. Prin parbriz, Margaret a văzut picioare goale și papuci cu tălpi de cauciuc căzând ca un torent de ploaie cenușie și atât de deasă de parcă Începea să se Întunece. S-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ridicat ochii spre cer n-au văzut decât pătura de nori care acoperea luna. Ajunși la poalele unei movile formate dintr-o aglomerare de roci vulcanice, ascuțite și albicioase de sare, Johan a pornit primul să se strecoare sprinten printre bolovanii prăfoși. Uneori, pietrele se sfărâmau sub picioarele lui, dar el continua cu pasul sigur, fără să Încetinească. La răstimpuri se oprea și-l aștepta pe Adam, Îi Întindea mâna ca să-l ghideze și să se asigure că n-o să cadă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]