1,673 matches
-
în Iviria (Georgia sau Gruzia), ucis cândva în intervalul septembrie-octombrie 1716 de către ostași turci. Luat de tânăr în robie de turci și dus la Constantinopol, este ulterior eliberat, trăind în preajma Patriarhiei ecumenice, unde a învățat sculptura în lemn, caligrafia, pictura, broderia, precum și limbile greacă, arabă și turcă; probabil, tot acum a fost călugărit sub numele Antim și hirotonit ieromonah. Prin 1689 - 1690 a fost adus de Constantin Brâncoveanu în Țara Românească. Aici a învățat limbile română și slavonă, precum și meșteșugul tiparului
Antim Ivireanul () [Corola-website/Science/299157_a_300486]
-
În mai 1885, Ministerul Cultelor l-a delegat pe Grigore Tocilescu pentru cercetarea mormintelor, care au fost deschise în nartex. În morminte au fost găsite un inel sigilar de argint cu o inscripție în slavonă, costume de mătase, fragmente de broderie de aur și argint etc. Săpăturile arheologice au fost făcute defectuos, atrăgând critica mai multor specialiști, printre care și V.A. Urechia. Unele pietre de mormânt s-au spart, iar altele au fost aruncate la întâmplare, piesele arheologice au fost
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
sub ochii noștri. Când țipetele se acutizează și siluetele de pe pânza neagră devin din ce în ce mai mari, fricile noastre se amplifică. Le astupăm în borcane și devenim, dintr-o dată, mai liberi. Fapte vitejEști este un spectacol țesut cu finețea și subtilitatea unei broderii în care firele fricii se înnoadă, se rup, se lipesc la loc și pleznesc. PE BUNE, spectacolul produs de Asociația PETEC după Fapte vitejEști, are în centru fricțiunea permanentă dintre narațiunile minciunii și imperativul adevărului, dintre mirajul ficțiunii cu care
Frici îmborcănate și minciuni etichetante. Narațiune și de-dramatizare () [Corola-website/Science/296115_a_297444]
-
profundă sensibilitate religiosă Ștefan Popescu a realizat cu mare migală artistică un număr însemnat de lucrări cu temă religioasă (gravuri, desene, studii ) având în centrul lor mănăstirile: Golia (Iași), Cozia, Hurezu, Polovragi, Biserica Curții Domnești din Târgoviște, precum și studii de broderie religioasă ortodoxă românească. O mică parte din opera pictorului Ștefan Popescu se află reprodusă în catalogul apărut la Editura Standard Graphica în anul 1947, cu un an înaintea morții artistului. Catalogul are o importanță majoră datorită faptului că este singurul
Ștefan Popescu () [Corola-website/Science/307138_a_308467]
-
sunt stareța voastră, nu vă temeți”. În 1909, în mănăstire a funcționat o școală primară și una profesională în limba română. Cărțile de citire erau Ceaslovul, Psaltirea și Octoihul. Au existat și ateliere de pictură bisericească și de țesături de broderie. Astăzi exista un atelier de covoare. În 1910-1912, au fost ridicate două clădiri etajate, care au adăpostit școala de pictură bisericească "Sf. Ana", atelierul de țesut covoare, stofe și veșminte sacre, precum și stăreția, cu o terasă sprijinită pe cinci coloane
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
de domnii Milcoveanu și P. Protopopescu, acțiune ce a și avut ca finalitate redeschiderea mănăstirii. În incintă s-a amenajat și un muzeu, cu o importantă colecție de artă veche românească, cuprinzând icoane, piese de artă decorativă (în special argintării, broderii, țesături și sculpturi în lemn), și cărți cu ilustrații gravate în lemn, executate în cele mai cunoscute tipografii din țară de renumiți artiști români. Conservate bine, ele constituie o colecție de o importantă valoare istorică și culturală, evocând diferite momente
Mănăstirea Clocociov () [Corola-website/Science/308524_a_309853]
-
Transilvania și vechiul Regat. În acest sens sunt importante percepțiile artistice ale artistului care constată că: Alexandru Constantin Chituță "Octavian Smigelschi este cel care va introduce pentru prima dată în arta religioasă, printr-un amplu program bine stabilit, elemente din broderia tradițională națională. Activitatea sa în planul de afirmare a identității naționale nu se va opri doar la pictura bisericească, ea continuând la decorație de carte, diplome, reviste etc." - Octavian Smigelschi, inițiatorul picturii naționale bisericești, Alexandru Constantin Chituță, Ed. ASTRA Museum
Octavian Smigelschi () [Corola-website/Science/308714_a_310043]
-
altar, piese de mobilier, policandre, sfeșnice, lumânări, cruci, cărți, vase liturgice, odăjdii, clopote. Remarcăm în unele biserici documente vechi, diplome, fotografii, tablouri și chiar arhive parohiale sau private. Să nu uităm prosoapele în scoarțe vechi și culori vegetale, covoarele și broderiile în care stau veacuri de muncă de mână în poalele femeilor românce. În lemnul bisericilor sunt încrustate o paletă complexă și variată de simboluri și motive decorative, menite să dialogheze cu credincioșii și să le înobileze viața spirituală. Se păstrează
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
Mereni. Fiica unuia dintre cei mai de vază oameni ai locului și nepoată a egumenului mănăstirii, Marena, avea să devină soția domnului. Doamna Marena a dăruit mănăstirii un pretios epitrahil brodat între anii 1427 si 1431. Este cea mai veche broderie de acest fel cunoscuta pâna astazi. Pe ea erau reprezentate, pe lânga chipurile sfânte, și portretele lui Alexandru cel Bun și al sotiei sale. Căpriana avea în acele vremuri în stăpânire o prisacă, (stupăritul fiind pe atunci o îndeletnicire predilectă
Mănăstirea Căpriana () [Corola-website/Science/308078_a_309407]
-
hârtiei. Una dintre cele mai vechi corporații era cea a artizanilor de lacuri, a căror tehnică extrem de complicată a realizat opere de artă, în concurență cu cele chinezești. Alte meșteșuguri caracteristice civilizației japoneze sunt cel al țesutului mătăsii, cel al broderiilor fine, cel al confecționării evantaielor și al prelucrării diverselor specii de bambus. Evantaiul este menționat în cele mai vechi anale ale Japoniei, adică în jurul secolului al VIII-lea. Japonezii sunt cei care au inventat evantaiul pliant, pe care apoi l-
Artizanatul în Japonia medievală () [Corola-website/Science/308198_a_309527]
-
Agapia, dar pentru scurtă vreme. Printr-un alt decret mitropolitan din 23 septembrie 1803, în cele două mănăstiri a fost înființată o școală monahală de meserii și de cultură generală pentru călugărițe, unde să învețe psaltichie, limba greacă, precum și meșteșugul broderiei și țesătoriei. Mitropolitul a mutat aici și călugărițele din următoarele trei schituri: Prapa Doamna din Iași, Gârcina și Vânătorii Pietrii din Ținutul Neamț. Numărul călugărițelor de la Văratec a crescut mult. Astfel, la 26 septembrie 1811, viețuiau la Văratec 273 călugărițe
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
la Văratec viețuiau 304 maici și surori aflate sub ascultarea stareței Evghenia Teodor. În 1934, la îndemnul mitropolitului Pimen Georgescu al Moldovei, s-a înființat într-o clădire de pe latura sudică a incintei Atelierul "Regina Maria", unde maicile au lucrat broderii bisericești, covoare și țesături naționale. În mănăstire funcționau în noiembrie 1940 următoarele ateliere: broderie bisericească și legătorie de cărți, covoare, tricotaj, țesut pânză, pictură bisericească și artă decorativă, majoritatea acestora menținându-se și în prezent. Începând din 1960, în această
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
1934, la îndemnul mitropolitului Pimen Georgescu al Moldovei, s-a înființat într-o clădire de pe latura sudică a incintei Atelierul "Regina Maria", unde maicile au lucrat broderii bisericești, covoare și țesături naționale. În mănăstire funcționau în noiembrie 1940 următoarele ateliere: broderie bisericească și legătorie de cărți, covoare, tricotaj, țesut pânză, pictură bisericească și artă decorativă, majoritatea acestora menținându-se și în prezent. Începând din 1960, în această clădire s-a amenajat o bogată colecție muzeală. În anul 1935, în apropiere de
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
de la primul etaj a fost amenajat în anii 1840-1850 paraclisul "Sf. Ierarh Nicolae". Acoperișul turnului-clopotniță are formă de mitră arhierească. În anii 1960-1961 în câteva încăperi din cadrul mănăstirii a fost amenajat un muzeu unde este expusă colecția de obiecte bisericești - broderii, icoane, vase liturgice, manuscrise, cruci etc. - cu valoare istorică și artistică. Printre aceste obiecte de patrimoniu sunt de menționat următoarele: Mănăstirea Văratec a fost descrisă în mai multe opere literare care descriu zona munților Neamțului. Printre primii autori care au
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
Biserica Mănăstirii Frumoasa, exista înainte de primul război mondial un "Epitaf" cusut în fire de aur și argint, unic, poate, în țară în privința bogăției și frumuseții sale. Este de semnalat și o "dveră" care datează din anul 1841, având o frumoasă broderie marginală în fir de aur pe catifea de culoare vișinie, purtând pe latura de sus următoarea inscripție: „"Eu sunt ușa cea adevărată. Prin mine de va intra cineva se va mântui și va intra și va ieși și pășune va
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
se află la 33 km nord-vest de orașul Rădăuți, în județul Suceava, în nordul Moldovei. Mănăstirea a fost un important centru cultural; aici s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase. Lăcașul deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc. Potrivit vechilor cronici moldovenești zidirea mănăstirii, ctitorie a lui Ștefan cel Mare (al cărui mormânt se află aici), a început în anul 1466 și s-a terminat în 1469. Sfințirea sa a avut loc
Mănăstirea Putna () [Corola-website/Science/306828_a_308157]
-
ctitorii au construit careul de chilii care însoțesc zidul de incintă, împreună cu turnul-clopotniță din piatră și granit de pe latura de răsărit. Atât ctitorii, cât și domnitorul au înzestrat mănăstirea cu mai multe moșii, mari sume de bani, cărți de cult, broderii și numeroase odoare sfinte. Hrisoavele și uricele din secolele următoare consemnează noi danii de moșii, sate, vii, iazuri, mori, prăvălii și sălașe de țigani robi făcute către mănăstire. Invaziile cotropitorilor au avut urmări dezastruoase pentru mănăstire. De mai multe ori
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
Socola să se mute la Mănăstirea Agapia. Printr-un hrisov domnesc al lui Alexandru Moruzi, Mănăstirea Agapia a devenit mănăstire de maici. Cu acest prilej, a fost înființată o școală pentru călugărițe, unde să învețe psaltichie, limba greacă, precum și meșteșugul broderiei și țesătoriei. Ca stareță a fost numită maica Elisabeta Costache, sora mitropolitului. La 16 septembrie 1821, în timpul domniei lui Mihail Suțu al II-lea (1819-1821), complexul monahal a fost devastat și incendiat de turci. Pe latura nordică a bisericii se
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
peretele vestic al pronaosului a fost pictată o lungă inscripție: De asemenea, au fost renovate chiliile din incintă și biserica Mănăstirii Agapia Veche. În mănăstire au fost organizate o școală de patru clase pentru surorile tinere, ateliere de covoare și broderii, precum și o școală de pictură bisericească unde a predat Nicolae Grigorescu. În anul 1873, stareța Tavefta a îmbrăcat icoanele din catapeteasmă în argint, precum și icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni. La 23 iulie 1903, un nou incendiu a produs pagube
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
mare centru de cultură și artă medievală românească. Ctitorul a înființat aici o bibliotecă cu cărți tipărite și manuscrise, precum și o școală de muzică, la care au învățat și tineri din Galiția. Aici s-au lucrat cu multă măiestrie țesături, broderii, miniaturi, s-au copiat cronici. Mănăstirea Slatina a reprezentat un centru de cultură slavonă. Aici a viețuit cronicarul Isaia, devenit apoi egumen al mănăstirii și apoi episcop al Rădăuților (1572-1580). El a copiat "Letopisețul de la Putna" (scris în limba slavonă
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
22 octombrie 1902 a fost deschis în incintă Muzeul Societății Carpatine Ardelene, unul dintre cele mai frumoase muzee din Transilvania la vremea respectivă, dedicat turismului, etnografiei și balneologiei. Aici era expusă o colecție de peste 7.000 de obiecte, cuprinzând ceramică, broderii, unelte agricole, porturi, obiecte casnice rurale. Două dintre încăperile edificiului erau destinate evocării memoriei lui Matia Corvin, fiind expuse și cele 7 machete care au concurat la concursul din 1894 pentru realizarea statuii lui Matei Corvin. Peste 2.000 de
Casa Matia din Cluj () [Corola-website/Science/302574_a_303903]
-
a vârfurilor de lance și a discurilor circulare, descriind motive geometrice complicate și fiind folosită o tehnică aparte. Teracotele sunt incizate în tencuială. Acest decor realizat în relief (astăzi dispărut) este considerat ca fiind o posibilă sursă de inspirație pentru broderia în piatră de pe fațada Bisericii Trei Ierarhi și a Mănăstirii Dragomirna. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul era inițial deschis, având arcade sprijinite pe doi pilaștri prismatici (la colțuri) și pe patru coloane
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
afirma: "Muzica nu este o dublură a versului, ea îi creează o dimensiune nouă". Cum trebuie să "privim" cu "ochii" intuiției muzica nouă? Melodiile lui Claude Debussy sunt oarecum desprinse de armoniile așa-zisului acompaniament. Ele ne apar ca niște broderii de arabescuri pe un fond armonic încărcat de culorile diferitelor combinații timbrale instrumentale. Aceste armonii, altfel sonorizate, sunt puse în lumină ca niște "pete de culoare". Tocmai de aceea muzica lui Debussy, prin natura ei, provoacă, nu atât o arhitectură
Claude Debussy () [Corola-website/Science/302661_a_303990]
-
și pivnița. În anul 1990, cu binecuvântarea mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, Mănăstirea Galata a fost reînființată, de data aceasta, ca mănăstire de maici. În clădirea Casei domnești funcționează un atelier de croitorie de veșminte liturgice, precum și de broderie. Biserica Galata este un monument reprezentativ al arhitecturii moldovenești de la sfârșitul secolului al XVI-lea, fiind zidită de domnitorul Petru Șchiopul în a doua sa domnie (1583-1591). Biserica, cu hramul Înălțarea Domnului, este amplasată în mijlocul incintei. Ea este construită din
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
naosului, cât și pe amvonul de predică, așezat pe pilastrul de nord dintre naos si pronaos. Aceasta deține un patrimoniu bogat format obiecte de cult de o valoare liturgică și artistică deosebită ca icoane, candele, sfinte vase de cult și broderii, precum și obiecte de valoare istorică documentară constând din cărți vechi în limbile slavonă, greacă și română, cele mai reprezentative fiind: - racla cu părticele din Moaștele Sfinților Trifon și Marina, din argint, datând din anul 1781, cu capac ornamentat în relief
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]