2,202 matches
-
nu cer dezlegare,/ Iar când le trece... coada pe spinare!”970) și mai conștientă de rolul pe care trebuie să îl joace într o societate în care regulile sunt impuse de bărbați („Stăpână-s mie însămi, înlesnită -/ Har Domnului - cu bruma-mi de avere;/ Tot tinerică, zburd nepriponită:/ Nici gelozii, nici sfăzi și-învăpăiere,/ Nici soț să-mi zică: <<Protos eu, muiere!>>/ Căci soții-s sau geloși peste măsură,/ Sau zbiri, sau umblă după prospătură.”971), iar păstrarea onoarei devine pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
matur, dar tot cu note sentimentale ca re țin de sufletul îndrăgostitului, Constantin Clisu la 1 7 mai 1958 scrie și el: Măi, vântule zvăpăiat! De mi‐ ai scuturat atâtea Flori, în păru‐ mi cărunțit Sau în toamne reci, cu brumă, Părul mi l‐ ai brumuit, Nu‐s pe tine supărat, Măi, vântule zvăpăiat! Nici că‐ alungi printre cosițe 180 Și săruți atâtea flori, Sau înfiorezi obrajii La fecioare și feciori, Nu‐ s pe tine supărat Măi, vântule zvăpăiat! În perioada
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
iubire pentru ființa lor gingașă, biciuită de ploaie și vânt și, lucru însemnat, reușește să ne transmită și nouă simțirea lui înfiorată: Crizanteme, crizanteme, flori târzii, Biciuite de vânt aspru și de ploi, Cu noian de frunze moarte, ruginii, Cade bruma argintie peste voi! 363 Și‐ n grădinile golite și pustii Oare câte doruri îngropat‐am noi, Crizanteme, crizanteme, flori târzii Biciuite de vânt aspru și de ploi!? Cât privește George Nedelea a publicat în Lumina, ca de obicei, poezii fel
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Porumbescu are "înfățișări" secundare) și, în zilele noastre, nici recunoa șterea necesară ca MODEL, în literatură cel puțin. Până la urmă nici marii eroi ai neamului n-au o filmografie prea stufoasă ! M-au sunat câțiva dintre cei ce-și ascund bruma de minte sub anonimat, inclusiv la telefon (fără număr): 3... să-mi spună că am de ce să fiu erou de film sau de carte, iar al 4-lea să mă înjure murdar, deranjat foarte de editorialele mele. Așa că-s nevoit
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
din educație !), alții, mai închiși la culoare ar trebui dar n-au auzit, nu știu și nu vor să fie educați din dragoste... pentru... animale! în sfârșit, destui uită de buna creștere, că n-au avut-o, sau, își pierd bruma de minte din dotare. Să-l citez tot pe Sadoveanu: "toți avem fund dar asta nu înseamnă că trebuie să-l arătăm la oameni !". Fie și o zi a educației este o performanță pentru o familie, pentru o școală, un
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
numai să stea cu buricul gol ? ! De fapt, malițios fiind, poți considera că "frumoasa" are 2 centri de gândire: la o palmă sub buric 194 și la 3 palme deasupra (dacă acolo are ceva grăunțe) adică impulsul instinctului și respectiv bruma de minte care să dirijeze acțiunile individuale. Până la urmă e... paradoxul bicefaliei contemporane: ea vrea să gândească "bine" cu capul, dar cel mai adesea instinctul (sexul?) rezolvă câte ceva; întro familie soțul și soția vor să ducă o bună căsnicie dar
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cântări, dar leafa merge). Puși pe evaluare capitalistă, întrebăm: oare cât costă în mod real fiecare frunză dăruită de Domnul întru fericirea muritorilor care, din lene, n-ar avea după ce să bea apă ? 221 Și, concluzia: Frunzele astea scorojite de brumă costă mai mult decât oricare aliment ! 10 kg de frunze, adunate de 4 persoane, plus tomberon, plus remorcă sau gunoieră cu alți 3-4 ^ alte cheltuieli necunoscute privitorului... nu-s milioane de lei pentru câteva grame de frunze uscate ? Prețul de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
candidații cu cele mai bune intenții. Mulțumesc Gh. Coșulea, Duduman, Manea și altora din Moara Greci care au fost sinceri cu noi ! Laude ? Nu știu cui să le acordăm. Așteptăm și la această rubrică tot ce ne puteți spune sau scrie Dvs. Bruma ușoară de dimineață ne strânge în spate de grijile iernii. Nu prea miroase a must deși singura producție acceptabilă pe secetă a fost cea de struguri. Porumbul copt e rar, pâinea proaspătă e cu amelioratori și fier.... Sunt mirosuri naturale
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pe secetă a fost cea de struguri. Porumbul copt e rar, pâinea proaspătă e cu amelioratori și fier.... Sunt mirosuri naturale mai mult, ori mai puțin 243 plăcute care țin de flori sau plante fără valoare. Verdele crud așteaptă parcă... brumele... Sunt însă unele mirosuri grețoase care fac viața mai puțin frumoasă, chiar printre aburii alcoolului consumat în exces ! Locatarii de la unele blocuri (mai ales la vestitul 32) aruncă toate gunoaiele posibile și uneori oalele de noapte cu totul, aruncă haine
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
o fi ? Mare mascaradă și cu asta ! Pentru că pute zdravăn în sector am vrea să ne ținem departe, dar, se poate ? Desigur, mirosurile de flori și de viață ne atrag mai mult. Măcar să strigăm HAI VASLUIUL ! Mirosul toamnei... n-așteaptă brumele ! (MERIDIANUL, An IX, nr.39 (717), joi, 4 octombrie 2007, Editorial) Se spune că politica e o mizerie. Adaug: și o șansă pentru cei fără altă șansă, adică fără avere, minte, noblețe, învățătură... în societatea capitalistă unde, fără parale, ori
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
un borcan cu brânză la rezervă. E clar că prețurile vor crește serios. E esențial să nu crească prețul pâinii, salariile nu vor putea crește dar vor apărea speculațiile de orice fel, care vor face pe mulți să-și piardă bruma de avere. Leul se va devaloriza.... Oricum, greul de acum începe ! Trebuie, totuși, să sperăm în bine ! (MERIDIANUL, An IX, nr.28 (706), joi, 19 iulie 2007, Editorial) Era și este de anticipat că urmează o criză alimentară în toată lumea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
că a dezumanizat-o. Așadar, pentru a-și păstra fotoliul, președintele Lucinschi are nevoie de buni consilieri în plan economic nu de ideologi agramați, pe care mai recomandabil ar fi să-i trimită - chiar e sezonul, acum după căderea primei brume - la cules de poame de măceș, să-și mai aerisească mintea.) Să revenim însă la „Uniunea Scriitorilor Creștini” a lui Ion Druță: o idee cel puțin năstrușnică, în opinia mea, dar care se înscrie - în ciuda motivației aberant-ridicole ce a făcut
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
precum în cazul intrării din lumea liberă într-o lume carcerală, dar dificultatea vine din părăsirea universului propriu de obișnuințe. În orice spațiu, omul reușește să-și facă o viață ordonată, așezată; plecarea spre un spațiu necunoscut îi risipește deținutului bruma de lucruri adunate și îl smulge din locul devenit oarecum "al său". Când se întorc seara în lagăr, de la muncă, deținuții spun că se întorc "acasă". Toate lumile recluziunii presupun suferința, însă lagărul se dovedește cel mai crunt spațiu al
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
gunoi în lada încăpătoare și să fie din nou acel gunoier care lucrează numai noaptea, când ceilalți dorm. Ar fi trebuit, dar pașii îl purtară mai departe. Găsi o bancă liberă, la umbra unui castan cu frunze parcă opărite de bruma toamnei, cu toate că până la toamnă mai era ceva vreme, se lungi pe bancă, își trase pe față șapca sa cu cozorocul jerpelit și rămase mult timp cu urechea la pândă. În jur numai pași, pași mulți, unii greoi, alții
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
lucernă, a unuia Pavăl, din care acum nu mai rămăsese decât țepile uscate rămase după cosire. Acolo a dormit Costică Tănase somn adânc și liniștit, iar cum noaptea fusese geroasă de al- binelea, era acoperit de vreo doi centimetri de brumă. Credeți c-a pățit ceva? Ei, aș! S-a ridicat frumușel și bătut la poartă ca să i se mai dea o cană de vin, așa ca la prima oră a dimineții. După ce mai îmbătrânise și el, cred că de acum
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
fiind și Bidaru, un bătrân din sat l-a întrebat pe inginerul agronom, "[...] de ce culege porumbul așa devreme, în septembrie; e încă crud, e un soi hibrid 400 care se coace hăt în octombrie, chiar și mai târziu, până dă bruma. Nu va mucegăi în coșare?" Acesta i-a replicat: "Aveți perfectă dreptate. Tot porumbul cules acum se va strica, sunt sigur de acest lucru, dar așa am primit ordin. Eu execut, nu am drept de decizie. Dacă nu mă supun
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Aceea este Cascada Urzicii sau a Văii Gardului, care se prăvălește de la peste 17 de metri altitudine). Pe povârnișul nordic, unde gorunul nu cutează să urce mai sus de 580 de metri, fiind înlocuit de fag, apoi de rășinoase, cade bruma în golurile de munte, iar prin pădure, de pe ramurile arborilor se desprind ultimele frunze; natura se pregătește de iernare. Am stăruit asupra contrastelor dintre versanții acestui munte, pentru că ele se repetă, mai atenuat ori mai răspicat, pe mulți munți din
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
o ai de purtat. ,,Dăinuiri dăneștene“ - Editura Junimea 1977 Soției mele, Eugenia Buraga Muiere, muiere... Fu zgăul tău leagăn vlăstarelor noastre... Fu mreajă prea înmiresmată zvîrlită în calea simțurilor mele... De sîrgul ciolanelor tale o strachină veche se umple cu bruma poftită la ceasuri cînd vlaga din trup - încercată - sleiește... Spre dînsa mă cheamă un zvon legănat între buzele tale... Ce vînturi nebune mă mai frămîntau fără tine... Vîslire în sec este viața stigheră... Tot harul se iscă în tovărășie... Pustiului
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Alexandrina Cernov 91 de la Cernăuți arată deja că populația românească din Bucovina este istovită psiholingvistic, lăsându-se asimilată în fața metodelor opresive ale Kievului. Ce-a mai rămas din Basarabia, în actuala Republică Moldova, deși pare mai apărată decât Bucovina, prin bruma de independență dobândită după desfacerea U.R.S.S., arată că încrederea în trăinicia poporului român este mai slabă în fața doctrinei moldovenismului decât a fost sub țarism și sovietism. Nu e de mirare, de vreme ce și elitele politice și culturale din Țară își
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
depresiv ca orice alt text al poetului, aproape mazochist, amintește vehemența verbală din Rugăciunea unui dac: Da: mie celui stins aici uitare Să cadă praful pe scriptura mea (...) La poarta nopții puneți câinii răi să latre dulăul meu zmălțat de brume Luați-vă-ndrăzneala voi, cei vii, să încercați uitarea mea, treptată. Muiați în râs prostesc cuvântul grav și ocoliți cuvântul de iubire. Așadar, mie mortului uitare. Praf să se-aleagă de scriptura mea: ca fiecare dintre voi să-și ia
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
aripi m-am lipit de țară Și stau aici de munți împrejmuit Abia întors cu fața către stele Și de-am ajuns cu fruntea la izvor Socot norocul pribegiei mele. Cuibul sărac în care odihnesc Cu pruncii mei și-o brumă de muiere. E aici o împăcare horațiană, solară. E, totodată, un preafrumos epitaf. CEZAR IVĂNESCU NELINIȘTI ȘI MITOLOGII Ce răsuciri interioare (și nu numai) în biografia poetului de la "Baaad"! Impulsuri din toate zările: ecouri de clasicitate elină și reverie romantică
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
poate că necrologul comunismului este scris, dar ceea ce se dezvoltă este un capitalism autoritarist, neliberal, ce pare a avea mai mult succes decît varianta liberală. Optimiștii și utopiștii tehnologici au început să-și anunțe victoria paradoxal sau nu tocmai cînd bruma de consens politic, economic și ideologic, realizat după 1991, începuse să se erodeze Oamenii au oscilat mereu între exaltare și disperare, trecînd prin numeroase situații intermediare. Astăzi, convingerea că un deus ex machina va veni de pe internet și ne va
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
lume albă, din care a pierit orice culoare o aduce pe mamă în pragul nebuniei, o transformă într-o siluetă fantomatică pe care cu greu o mai poți distinge, o umbră obsedată de imaginea fiului mort, imagine tulbure, încețoșată de brumă și de păienjenișul lacrimilor. Oare, în delirul ei, femeia nu este și ea un fel de fantomă rătăcitoare, pornită pe urmele altei fantome? Ca și cum am avea de-a face aici cu un dublu raport al nebuniei și al delirului cu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
vărat o vară-n tine, / Cu mândruța lângă mine. Las` să spuie pământul, / Că el mi-a fost așternutul, / Las` să mă spuie frunza, / Că ea mi-a ținut umbra."83 sau "Lună, lună, ești nebună / Ce lumini noaptea pe brumă? / Eu cu mândra în zăvoi / Și tu lumini după noi, / Eu cu mândra intr-un casă / Și tu lumini la fereastră."84 Elementele primordiale își recapătă viața proprie în cadrul ceremonialului de înmormântare, "petrecerea" din astă lume se face în deplină
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
florile, / Or să steie grijile!"210 "Petrecerea" din lumea aceasta înstrăinează și frânge destinul celor rămași, natura însăși devenind potrivnică. Sciziunea lăuntrică este dezvăluită de repetițiile și de concesivele care prezintă gradat părăsirea, înstrăinarea în fața destinului implacabil: "Strugurel bătut de brumă, / Rău îi, Doamne, fără mumă, / Strugurel bătut de piatră, / Rău e, Doamne, fără tată. / De-i călca din urmă-n urmă, / Din străin nu-i face mumă, De-i călca din piatră-n piatră, / Din străin nu-i face tată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]