2,408 matches
-
cu voce înceată: - Ați văzut ce-i viața, domnule judecător? Întrebarea nu aștepta nici un răspuns. Continuă apoi prinzându-mă de braț: - Mi-aduc aminte cu plăcere și acum de orașul dumneavoastră - de fapt și al nostru. Soțul meu, care e bucureștean cum știți, îmi spune mereu că e unul din orașele frumoase ale țării. Că ar fi fost reconstruit după pacea de la Adrianopol, după modelul Odesei; nu știu ce-i adevărat în asta, dar mi-a plăcut mult de tot. Am trecut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
în care rămăsesem cu ea în Cișmigiu. Începutul celor câtorva zile împreună cu Pu. Ea venise să dea examen de admitere la Facultatea de chineză. Eu mă duceam, vertiginos, spre încorporare. — Am locuit acolo, în urmă cu ani buni. Acum sunt bucureștean. L-am întrebat dacă-i spune ceva numele de Pu. A râs. — Bineînțeles. A fost ca și fiica noastră. Cred că acum știu și eu de unde să vă iau. Ne-am cunoscut, demult, în trenul acela de la Brăila. Am intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Caragiale. Un loc important în rândul precursorilor lui Caragiale îl ocupă și B. P. Hasdeu. În domeniul creației comice, numeroase elemente identificate și în piesele caragialești sunt concentrate în Trei crai de la răsărit. Jupân Dumitrache ne apare în chipul băcanului bucureștean Hagi-Pană, conservator și zgârcit la culme. Opiniile politice și le rezumă printr-o expresie tipică: „doi pepeni într-o mână nu pot ține” (vorbind despre partidul liberal și conservator). Tânărul Jorj, aspirând la mâna fiicei băcanului, Marița, o viitoare Zița
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
semnifică un protest împotriva unei lumi rău alcătuite, asupra căreia reflectează cu amar și sarcasm, dar și cu umor. Comedia tragică Dezertorul aduce pe scenă lumea mahalalei, din care Caragiale luase situațiile comice. Mihail Sorbul prezintă drama „mahalagiului” Silvestru Trandafir, bucureștean de la periferie, cu suflet mare. La această trăsătură Sorbul adaugă expresiile, vulgarizările și accentul limbajului specific mahalalei, procedeu preluat de la I. L. Caragiale. Având, ca și Caragiale, o mare vocație pentru teatru, Mihail Sorbul dovedește o bună știință a plasării replicilor
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
ortodocși și ce fel de păstori îi conduc, care au lăsat să se smulgă din sufletele lor credința și au subscris „fatalității” destinul lor. Ei au uitat de înfricoșătoarele mineriade când acei inconștienți barbari, valuri, valuri, s-au năpustit asupra bucureștenilor; băteau și ucideau la întâmplare pe tot românul după ce schilodiseră studențimea eroică din Piața Universității. Mineriadele lui Iliescu, patriarhul roșu al comunismului în România, sunt unice în istoria crimelor politice, asemenea celor de la Pitești, Gherla, Zarca Aiudului, Canal, care au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
mele care mi-au iluminat tinerețea. COMPROMISUL CU PRIETENII Cum se face, cum reușește un român să întoarcă pe dos mănușa tragică și s-o arunce în față destinului? Dintr-un dușman potențial își face un prieten pe viață. Devenind bucureștean și debutând în literatură, eram invitat la cenacluri, la revelioane. Asistam la veselia generală crunt și plin de orgoliul răspunderii universale pe care o simțeam că îmi apăsa umerii și părăseam aceste petreceri însumîndu-i pe toți. Cum se puteau sclifosi
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
uit pe cer și să observ mersul constelațiilor. Ce-am făcut cu acel timp, când l-am avut, de n-am descoperit până acum unde se află cutare stea? Nimic n-am făcut. Am fost obsedat. Atât. CIUDATELE OBICEIURI ALE BUCUREȘTENILOR Până acum câteva zile am crezut că obiceiul de a mânca mămăligă la masă îl au doar țăranii și nu mi-ași fi putut închipui că bucureștenii ar putea să stea într-o zi în șiruri lungi, la cozi, să
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
cutare stea? Nimic n-am făcut. Am fost obsedat. Atât. CIUDATELE OBICEIURI ALE BUCUREȘTENILOR Până acum câteva zile am crezut că obiceiul de a mânca mămăligă la masă îl au doar țăranii și nu mi-ași fi putut închipui că bucureștenii ar putea să stea într-o zi în șiruri lungi, la cozi, să obțină mălai. Ei bine, am văzut fenomenul cu ochii mei: bucureștenii au devenit mămăligari. Vrând eu însumi să cumpăr de la casa de comenzi "Mercur" cinci kilograme, mi
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
mânca mămăligă la masă îl au doar țăranii și nu mi-ași fi putut închipui că bucureștenii ar putea să stea într-o zi în șiruri lungi, la cozi, să obțină mălai. Ei bine, am văzut fenomenul cu ochii mei: bucureștenii au devenit mămăligari. Vrând eu însumi să cumpăr de la casa de comenzi "Mercur" cinci kilograme, mi s-a răspuns: ― Nu, numai două. ― Cum așa? am întrebat. Dar de ce? ― Așa! ― Cum, am exclamat eu, toamna, nu e mălai? ― Cerere mare! mi-
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
mai era! Colegul nostru s-a făcut roșu, l-a apucat pe puști de mână, i-a tras un picior în spate și l-a gonit înfuriat: ― Du-te, bă, de-aici! În general am nu o dată impresia că viața bucureștenilor e prea puțin cunoscută și nu sânt deloc convins că literatura abisală care se scrie desipre ei corespunde vreunei realități obiective sau subiective. Deși o întîm-plare povestită de mine însumi despre niște cetățeni evazioniști care s-au comportat exact ca
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
o întîm-plare povestită de mine însumi despre niște cetățeni evazioniști care s-au comportat exact ca într-o nuvelă evazionistă, mă face să fiu mai prudent cu afirmarea tăioasă de adevăruri. Totuși, nu văd cum, în mod abisal, se întoarce bucureșteanul cu punga cu mălai acasă, pune oala de tuci pe foc și se apucă să facă mămăligă! Înainte să mă mut în noua locuință am primit un telefon de la persoana căreia i se dăduse o altă casă în locul celei în
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
aveau probleme cu pământul rezultat. Unii dintre ei, cum ar fi Diaconescu de la OTV, au săpat până au ajuns la București, unde nu au mai avut nevoie să sape, deoarece întregul oraș era doar o mare de gropi, în care bucureștenii, dau de când se știu. Poate nu mi aminteam acest episod despre „Epoca de aur”, dacă Epoca de varză tocată, pe care o traversăm acum, nu ar prezenta unele similitudini cu ceea ce s-a întâmplat, zice-se, la Caracal. În anul
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
plină cu murături din secolul XVIII și fiindcă nu avea și butoaie cu vin, săpăturile vor continua, numai că trebuie instalat un paravan, ca să nu râdă lumea de muncitorii de acolo care totuși muncesc, o apucătură care, mai ales printre bucureșteni, Doamne ferește, să nu devină contagioasă. Aici sunt de acord cu Băsescu, fiindcă dacă ar fi trebuit să se aștepte ce spun specialiștii, despre ce s-a descoperit adică după ce arheologii fac un raport și îl înaintează la Ministerului Culturii, urmând
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
de când tot bat drumul la urne, nici măcar nu au reușit să aleagă președintele țării. Grea treabă pentru o țară, așa de mare care are o populație acum cam cât Bucureștiul, într-o zi de duminică în plină vară, când mulți bucureșteni sunt plecați la mare, la munte, sau la bunica la țară. Dar țara care pentru unii e mare, e mică, nu contează, important este să fie târâtă chiar și cu forța în infernul european unde eventual să dispară de tot
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ia-mă de la spital, văd că știi adresa spitalului. Tolea se aplecă spre șofer. — La hotelul TRANZIT! Știi unde e? Pe Splai... Taxiul se roti, o luă la stânga, reintră în bulevard, făcu rondul la Pache, întoarse. — A, deci nu sunteți bucureștean? Stați la hotel... sunteți în trecere. — Păi, cum... în trecere, sigur. În trecere, marea trecere. Toți suntem în trecere, nene Ostap. Dar eu sunt un provincial, asta vrei să spui. Provincial, bineînțeles. Ar avea timp bucureșteanul să dezbată teme atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
A, deci nu sunteți bucureștean? Stați la hotel... sunteți în trecere. — Păi, cum... în trecere, sigur. În trecere, marea trecere. Toți suntem în trecere, nene Ostap. Dar eu sunt un provincial, asta vrei să spui. Provincial, bineînțeles. Ar avea timp bucureșteanul să dezbată teme atât de importante? În Capitală, oamenii n-au timp, sunt grăbiți, nene Ostap. Fac pe grozavii! Spumă.N-au timp nici să deschidă o carte... Da, sunt provincial pursânge, ca și prietenii mei Ilf și Petrov, vânzătoriide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
N-au timp nici să deschidă o carte... Da, sunt provincial pursânge, ca și prietenii mei Ilf și Petrov, vânzătoriide gogoașe. Șoferul nu auzise, se pare, numele, dar nu se mai mira de nimic, după discursul dinainte. Mândria sa de bucureștean nu cedă, însă. — Ei, nici chiar așa să vorbiți de noi. Am întâlnit eu aici oameni care... — Spoială, domnule, spoială. Învață doar din conversație, nea Mitică. Ciupesc de ici-colo, lustru, atât! Limba dată la polizor, atât, crede-mă. Numai provincia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Cretzuleștii sau Dragomireștii filofrancezi veniți să-l salute pe reprezentantul împăratului Napoleon la București, contele Ledoulx. În picioare, în mijlocul salonului mare împodobit cu ghirlande de brad, iederă și garoafe roșii, îmbrăcat după moda europeană, destul de subțirică, chiar sărăcuță după gustul bucureștenilor, consulul primea urările boierilor care veniseră însoțiți de neveste, de fii și de fiice. În toate sfeșnicele ardeau lumânări albe, înalte și groase, comandate de doamna Ledoulx special pentru această seară de sărbătoare la cel mai bun lumânărar din Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
să nu știm - cine nu știe poate pretinde că se trage În linie dreaptă din... - ... stră-tații noștri, cei din legiunea a V-a... Ia te uită: tot la Macedonenii noștri, sireacii, ajungem... - Îmhî, face tata. Rezultatul fiind, cum ar zice bucureștenii: Macedoneni-barați - doar din Palestina veneau marii-romani și purii-latini... Zice tata - altă dată: - Cum e, cum nu e numele nostru, pe Ruși Îi impresiona. Ultimul băgător de seamă din administrația penitenciară mă Întreba: «Ce nume-i ăsta?» La Început, am răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
liniștesc cum pot: trebuie să fi fost un șoricel venit din pod, iubito. Știi că mătușă-mea ține acolo sacii cu franzele și colaci. Nu se calmează decât la Arcul de Triumf, în ambuteiaj. Pe trotuare, sute și mii de bucureșteni. Țipă: „Ole ole, te-am fentat englezule!” și „Hagi președinte! Hagi președinte!”. În sfârșit, trece autocarul galben al naționalei de fotbal. O fracțiune de secundă apuc să văd fața rotundă cu pătrățele a fotbalistului președinte. Mă gândesc că n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
e atâta viață! ce-mi place să merg pe jos de la Universitate la Romană, să mă frec de oameni. Uite-așa-mi place să mă frec - și ne arăta mișcarea de rotație a coatelor. Asta e - constănțenii nu sunt decât bucureșteni care abia așteaptă să poată emigra în capitală. Se întorc apoi în vacanță în orașul natal să-și destindă nervii, cu aere de inițiați în misterele urbei. Aerele astea îi separă net de mitici. Miticul autentic se revendică de la orașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
fumului înțepător, sau de frică să nu fie filmați și recunoscuți mai apoi de poliție, mulți își acoperiseră nasul și gura cu eșarfe legate la ceafă. Furia proletară izbucnea în gesturi eroice, sinucigașe. Văzând la televizor ce se întâmplă, mulți bucureșteni se adunaseră la Leu. Ei răspândiră și zvonul că șeful, Cosma Răcoare, se lăsase cumpărat de Ilici, spălase putina și-și salvase pielea, lăsându-și ortacii de izbeliște. Un moment minerii se clătinară sub impactul veștii, apoi se năpustiră cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Așa, să sugem și noi sângele altora, nu numa’ alții p-al nostru! - Hai, Tubu, ieși de sub birou! Hai că te-am iertat! L XLIX Încă din mai, asupra capitalei se prăbuși un val de căldură care îi făcu pe bucureșteni să iasă la scăldat în lacurile pline de reziduri menajere din parcuri. Micozele, eczemele, negii înfloreau pe trupul lor până îi făceau să arate ca niște opere de artă. Secțiile de dermatologie se specializară în body painting. Eu mă retrăsesem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
tresa! Caporal Petre Petre! îl știe tot regimentul. ― Petre Petre, repetă Titu, adăugând în sine: "Ce nume!" Socotind că trebuie să-i adreseze un cuvânt, să nu-și închipuie că se ține mândru, zise: ― Mi se pare că nu ești bucureștean? ― Nu, nu! făcu repede și apăsat căprarul, ca și când ar fi vrut să se apere de o rușine. Sunt de la țară, județul Argeș. ― Așa, da!... Firește! Mi-am închipuit. Necunoscând încă bine geografia țării, Titu căută să-și rememoreze harta, să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai bun caz dubioase și clientelare. Iar eșecul statului în această privință ne afectează pe toți, nu numai în viața noastră cotidiană, ci și în imaginea și mîndria națională : „maidanezi sîntem cu toții, așteptînd să ne adopte UE !”, se plînge un bucureștean. „Sîntem maidanezii Europei !”, exclamă un altul. Sîntem, adică, necivilizați... Dincolo de acest registru al politicilor urbane, sublime, dar care lipsesc cu desăvîrșire, lucrurile sînt, de fapt, și mai complicate. România a semnat și ea Declarația Universală a Drepturilor Animalelor. Sînt curios
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]