6,806 matches
-
Duhului, prin comunicarea și împărtășirea caracterului lui Hristos în noi, pe care o face Duhul Sfânt. „Cine se scăldă în sfera bunătății, a iubirii măcar pentru câteva clipe, simte o stare de fericire, de mulțumire, de liniștire ... Cu toții am simțit bunătatea, iubirea, am simțit cum aceste stări înalță spiritul uman. Dar pentru a atinge acest punct, este necesar să ducem o luptă cu noi înșine și cu cei care ne violează comportamentul moral cu un tupeu nemaipomenit și cu ignorarea normelor
URA – SENTIMENTUL VIEŢII NEÎMPLINITE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 576 din 29 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366759_a_368088]
-
este necesar să ducem o luptă cu noi înșine și cu cei care ne violează comportamentul moral cu un tupeu nemaipomenit și cu ignorarea normelor religios-morale dar și a celor juridice; să avem în vedere totodată armonia care există între bunătate, iubire și dreptate, din gesturile lui Iisus Hristos care a plâns pentru oameni, a murit pentru noi, dar tot El a luat biciul în Templu și nu a ezitat să-i numească pe unii ,,morminte văruite”. Și ... să acceptăm lipsa
URA – SENTIMENTUL VIEŢII NEÎMPLINITE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 576 din 29 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366759_a_368088]
-
dreptate, din gesturile lui Iisus Hristos care a plâns pentru oameni, a murit pentru noi, dar tot El a luat biciul în Templu și nu a ezitat să-i numească pe unii ,,morminte văruite”. Și ... să acceptăm lipsa contradicției între bunătate și pedepsirea onestă a răului, pentru că ,,Domnul este bun și drept”, iar acestea două se găsesc într-o perfectă armonie în natura divină: Dreptatea și pacea se sărută” (Psalm 85.10b). Pr. Prof. dr. Nicolae V. Dură vorbind despre Normele
URA – SENTIMENTUL VIEŢII NEÎMPLINITE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 576 din 29 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366759_a_368088]
-
soiul de complicități! Pe post de ostateci ai „putregaiului capitalist”, infiltrat să păteze puritatea unei utopii. Norocul nostru a fost o pană a mașinii Securității de la Pitești, care se afla în drum spre Rucăr și, cum spuneam mai sus, înțelegerea, bunătatea șefului de post, plutonier-major Vasile Codreanu, de loc din Puchenii Dâmboviței și care se împământenise la Rucăr și devenise om al satului (până când, ceva mai târziu, va fi ostracizat din pricini oarecum asemănătoare). Săracul și-a dat seama de „pritoceala
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
Deschid călimara lasând tandru, versul Să picure-n calde, mirifice unde. Încet... las departe tristeți adunate Mă umplu fiori de o dulce dorință De viață, ce simplu trăită-mi dă Pace Cu liniște-mi dăruie-ntreaga fiintă. Renasc idealuri, adun bunătate Cu flori presărate pe file-mi iau zborul Plutesc înspre nouri și-n eternitate Cuprind infinitul și-n taină-mi țin dorul... 5 aprilie 2009 Referință Bibliografică: Renaștere / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 205, Anul I, 24
RENAŞTERE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366852_a_368181]
-
boii ce trăgeau din greu la jug, curtea-i pustie, casa stă să cadă iar buruiana crește din belșug. Și dacă aș putea întoarce timpul să merg sub salcia pletoasă de la drum să mai mănânc așa mâncare simplă dau toate bunătățile de acum! Mama Mi-e dor de tine mamă și aș vrea să fi , acum, când plouă, lângă mine, s-alungi tristețea de pe fruntea mea așa cum o făceai, fiind cu tine. Să mergem după lemne amândouă, acolo, în pădurile umbroase
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
Acasa > Orizont > Portret > MARIA BURCĂ. BUNĂTATEA, OMENIE LA CULMEA EI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Sclipirile minții sunt asemenea stelelor luminătoare ale nopții și asemenea florilor împodobitoare ale câmpiei. Cât de mică e lumea ce
MARIA BURCĂ. BUNĂTATEA, OMENIE LA CULMEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366881_a_368210]
-
lumină dacă pașii săi ar bătuci calea întunericului. Nimic nu e mai simplu pentru om să aibă o minte sănătoasă, frumoasă și luminată, decât fiind un om bun! Omul bun nu are nevoie de stăpânirea științelor la culmea lor, pentru că bunătatea îmbogățește cu știința omeniei la culmea ei! Așa este Maria Burcă, al cărei portret făurit prin puterea cuvâtului ar rămâne neterminat dacă n-ar avea combinate în el culorile sufletești. Pelerină, cum e umanul rost al fiecăruia, pe calea vieții
MARIA BURCĂ. BUNĂTATEA, OMENIE LA CULMEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366881_a_368210]
-
cei la rândul lor cumsecade, nu o dată se lasă pe sine pentru cineva într-un impas, la o cruce a drumurilor nădejdii sale. Nu refuză să facă un bine când i se cere și nu încetează să facă aceasta, deoarece bunătatea este însădită în ființa sa, ca soarele în ziuă, nu decurge din învățăminte ori obligații. De ce, însă, numele Maria Burcă e însemnat într-o carte cu și despre artiști?! Pentru că poartă după el o considerație aleasă față de arta muzicală și
MARIA BURCĂ. BUNĂTATEA, OMENIE LA CULMEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366881_a_368210]
-
am scris eu câteva a căror clădire s-a cimentuit cărămidă pe cărămidă din pumn cu pumn de ciment! Măcar câte unul a pus și Maria Burcă, în fiecare! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Maria Burcă. Bunătatea, omenie la culmea ei / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1845, Anul VI, 19 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
MARIA BURCĂ. BUNĂTATEA, OMENIE LA CULMEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366881_a_368210]
-
nouă, de echilibru", numită adaptabilitate. Aici sunt descoperite principalele trăsături definitorii, prin acest echilibru „ne deosebim de toată lumea Orientului, dar și de aceea a Apusului". Dezvoltând ideea adaptabilității, devenită „arma noastră de luptă în existență", Ralea constată „spiritul nostru tranzacțional", bunătatea, toleranța, lipsa dorinței de răzbunare. În completarea portretului psihologic, afirmă că românul are inteligență vioaie, suplă, că țăranul e înzestrat cu un spirit critic foarte dezvoltat, ironic și filosofic; lipsit de educație religioasă, acesta nu este mistic, ci mai degrabă
MIHAIL RALEA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366858_a_368187]
-
câmpie fără dealuri, acoperite de bolta uriasă a cerului. Aici, ca și în viața de celulă, afară de ochii necruțători ai temnicerilor, care ne urmăreau plini de dușmănie, ne veghea zi si noapte, Ochiul cel atoate văzător și inima plină de bunătate ale Părintelui ceresc. De la El ne venea răbdarea și pacea, care ne-a însoțit de-a lungul celor mai bine de șase ani de închisoare. Plecam acasă, eliberați, la mânăstire, în luna Iulie anul 1964 ... Acum, în încheierea acestui material
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]
-
câmpie fără dealuri, acoperite de bolta uriasă a cerului. Aici, ca și în viața de celulă, afară de ochii necruțători ai temnicerilor, care ne urmăreau plini de dușmănie, ne veghea zi si noapte, Ochiul cel atoate văzător și inima plină de bunătate ale Părintelui ceresc. De la El ne venea răbdarea și pacea, care ne-a însoțit de-a lungul celor mai bine de șase ani de închisoare. Plecam acasă, eliberați, la mânăstire, în luna Iulie anul 1964 ... Acum, în încheierea acestui material
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
colivă, Coliva mea și-a neamului de moți. Mi se spunea și-n vremurile-acele Că nu am voie să gândesc rotund, Să-mi lase-n pace versurile mele, În bojdeuca lor să mă ascund; Acolo, în tăcerea din cuvânt, Niciunei bunătăți nu îi duc lipsa-, Sărac și necăjit, așa cum sunt, Să mă găsească viu Apocalipsa... Referință Bibliografică: În bojdeuca versurilor mele... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 204, Anul I, 23 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
ÎN BOJDEUCA VERSURILOR MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366901_a_368230]
-
mare onoare pentru mine vizita dumneavoastră. Vorbea perfect românește, doar un ușor accent trăda că folosea în mod curent altă limbă. Numaidecât măsuța de sub umbrarul dintr-o pânză vârstată în roșu și alb, franjurată pe margini, s-a umplut de bunătățile casei: cafele aburinde făcute la nisip, șerbet cu apă rece tocmai scoasă din puț, rahat, dulcețuri, rodii proaspete, sucuri de toate felurile. Ce-ți mai fac copiii, Șenase? l-a întrebat politicos Georgescu. Pe un turc dacă nu-l întrebi
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
În interviul de mai jos, Înaltpreasfințitul Părinte Dr. Serafim Joantă, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Centrale și de Nord, ne deslușește câteva din trăsăturile definitorii ale vieții creștine, duhovnicești și autentice. Stelian Gomboș: - Înaltpreasfinția Voastră, mulțumindu-vă pentru dragostea și bunătatea de a-mi acorda acest interviu, și înainte de a trece la subiectul propriuzis acestui interesant dialog, vreau să discutăm de faptul că vă desfășurați activitatea de mai bine de douăzeci în Occident, unde ați avut prilejul să observați cum evoluează
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
de bucătăreasă să-i găsescă și lui vreuna, singură, și dacă-i mai mare decât el, doar așa s-o lăsa de pasiunea cu mirese. Departe de casă, dintr-o familie modestă, olteanca se lipi repede de familia bucătăresei. Așa bunătăți culinare nu văzuse, dar mai să și guste, în viața ei. Era harnică și voia să învețe și ea rețete noi, să dea o mână de ajutor când viitoarea soacră avea de pregătit meniurile pentru vreo nuntă sau vreun botez
DESTINE ÎNGEMĂNATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366917_a_368246]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Studii > DESPRE IUBIRE SI IERTARE... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 201 din 20 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Despre frumusețea iubirii, rolul bunătății și importanța iertării Introducere Acum, în aceste vremuri, destul de tulburi, în condiții de stress, agitație, stare de nervozitate, agresivitate și violență, împrejurări în care nici unul dintre noi nu mai are loc, timp, îngăduință, bunăvoință și înțelegere (față) de celălalt, adică
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
minuțios de mulți Sfinți Părinți ai Bisericii și de către vestiți teologi, deoarece constat faptul că ne aflăm într-o perioadă de mari frământări și permanente crize - care, multe dintre ele se datorează (și) faptului că nu avem răbdare, nădejde și bunătate, că nu avem, mulți dintre noi, o viziune corectă asupra iubirii și iertării - care sunt două virtuți foarte importante, de-a dreptul indispensabile, pentru realizarea unui progres duhovnicesc în viața noastră spirituală. Cunoaștem faptul că pentru spiritualitatea ortodoxă viața duhovnicească
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
Părinți duhovnicești, se desfășoară între adâncurile păcatului și piscurile virtuților. Drumul către virtute trece, obligatoriu și inevitabil, prin podoaba încercărilor duhovnicești, a ispitelor și necazurilor, a „supărărilor fără de voie”, a „pătimirilor fără de voie”. „Pentru aceea, ascetica ortodoxă face din răbdarea, bunătatea și îngăduința acestora o adevărată virtute - fiind socotită a șasea în lista tradițională a virtuților, și este pusă în legătură cu smerenia și iubirea, căci scopul lor fundamental este dobândirea smereniei sau a smeritei cugetări - care duce la adevărata iubire de Dumnezeu
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
deosebită profunzime - pe care, pe câteva, vom încerca să le scoatem în evidență în rândurile următoare. O întreagă viață poate nu facem altceva decât să învățăm ce este iertarea. Până și Dumnezeu, Cel Bun și Milostiv, pururea are bunăvoința, dragostea, bunătatea și îngăduința să iubească și să ierte. De ce spun acest lucru, care poate să genereze ori să provoace mirare? Voi da dreptate celui ce-mi va spune că El, Dumnezeu fiind, nu are cum să nu ierte, în mod continuu
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
a răspuns că nu, ci dimpotrivă, că se bucură, nu pentru păcatul propriu-zis al uciderii, ci pentru că acesta i-a devenit pricină de pocăință și de dobândire a unei mulțimi de virtuți. A răspuns de asemenea că slăvește și mulțumește bunătății lui Dumnezeu care schimbă în bune cele ce uneori, prin firea lor, sunt rele; așa cum a schimbat și omorul făptuit de Moise în Egipt, făcându-1 pricină a binelui, căci Moise, plecând din cauza lui în pustie, s-a învrednicit a-L
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
este necesară, venind ca o binefacere pentru om, făcând deci să înceteze răul. Dacă omul corupt de ispititor, înrăit de cel viclean, ar fi rămas totuși nemuritor, așa cum l-a creat Dumnezeu, ar fi fost o calamitate veșnică. Dumnezeu, în bunătatea Lui, a vrut totuși să-l scape pe om de acest rău veșnic. El a trimis moartea ca o pedeapsă, dar și ca o salvare din ghearele Satanei. Moartea este un mijloc de împiedicare a propagării răului pe pământ. Dumnezeu
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
de Dumnezeu la slujirea arhierească. În anul 1658 este episcop de Huși, după un an trece în scaunul vlădicesc de la Roman, iar în 1671 este ales mitropolit al Moldovei. Blând și smerit, înaltul ierarh uimea pe toți prin înțelepciune și bunătate: Cronicarul Ion Neculce îl descrie astfel: „Acest Dosoftei mitropolit nu era om prost (simplu) de felul lui. Și era neam de mazâl. Prea învățat, multe limbi știa: elinește, slovenește, și altă adâncă carte și-nvățătură. Deplin călugăr și cucernic, și
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
lume. Cei care lasă urme care pot „glorifica istoria civilizației”****. Ca ministru al României la Londra a stat până în anul 1891, adică zece ani. Iată ce spune secretarul său din primul an G. Bengescu: „Ministrul Ion Ghica era de-o bunătate rară, avea o inimă plină de nobile simțiri și aspirații generoase”. Revenit în țară la vârsta de 75 de ani „își reia activitatea culturală”. Chiar în anul revenirii, în 1891, I.Ghica apare ca redactor în „Revista nouă” a lui
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]