2,612 matches
-
nici o metodă. Fiecare poziție deschisă corespunde unei perechi vânzător-cumpă rător, dar în numărul de poziții deschise, numai una dintre acestea este reprezentată. Capitolul 5 COTAȚIILE BURSIERE ȘI HEDGING-UL 5.1. Cotațiile (cursurile) bursiere Sub denumirea de cotații sau cursuri bursiere se înțeleg prețurile la care se încheie tranzacțiile la bursă. Clauza referitoare la modul de cotare, reglementează unitatea monetară, de regulă, a țării pe teritoriul căreia funcționează bursa, în care se exprimă prețul pe contract sau pe lot. Nivelul cotațiilor
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
Nivelul cotațiilor se stabilește zilnic, atât pentru tranzacțiile „la vedere”, cât și pentru cele „la termen”. În cazul tranzacțiilor „la termen”, în funcție de situația conjun cturală se stabilește prețul pentru livrările ce se vor face în următoarele 3 - 18 luni. Cotațiile bursiere se stabilesc zilnic pentru toate categoriile de tranzacții și se afișează public, pe tablă sau pe panouri electronice în localul bursei, publicându-se în ziare de largă circulație, cât și în buletinele oficiale de cursuri. În general, publicarea cotațiilor cuprinde
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
cât și pentru întreaga situație a prețurilor de pe piețele de mărfuri, întrucât cotațiile sunt considerate prețuri de bază pentru un număr foarte mare de mărfuri în jurul cărora gravitează stabilirea prețurilor tranzacțiilor ce se încheie în afara burselor, pe diverse piețe. Cotațiile bursiere se clasifică după anumite criterii ce caracterizează structura acestora și anume: − modul de calcul; − realizarea tranzacțiilor; − momentul publicării. După modul de calcul, cotațiile bursiere se împart în trei categorii și anume : - medii; - limită; - de lichidare. Cotațiile medii se determină ca
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
mărfuri în jurul cărora gravitează stabilirea prețurilor tranzacțiilor ce se încheie în afara burselor, pe diverse piețe. Cotațiile bursiere se clasifică după anumite criterii ce caracterizează structura acestora și anume: − modul de calcul; − realizarea tranzacțiilor; − momentul publicării. După modul de calcul, cotațiile bursiere se împart în trei categorii și anume : - medii; - limită; - de lichidare. Cotațiile medii se determină ca medie zilnică sau pe sesiuni de tranzacții (de dimineață și de seară), pe baza prețurilor efective ale tranzac țiilor din intervalul respectiv. Cotațiile medii
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
ultimul nivel de încheiere a cotației. În situația când perioada de inactivitate este mai mare, pe lângă ultimul nivel de încheiere, se ia în considerare și tendința manifestată la mărfurile similare care au cotat în acea perioadă. După momentul publicării, cotațiile bursiere pot fi : - oficiale; - neoficiale. Cotațiile oficiale sunt publicate după încheierea sesiunii de dimineață și sunt calculate pe baza prețurilor din sesiunea de dimineață. Acestea servesc ca puncte de referință pentru încheierea tranzacțiilor pe termen lung. Cotațiile neoficiale sunt publicate după
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
referință pentru tranzacțiile din ziua următoare. Presa de specialitate, iar în unele țări și ziarele cotidiene, publică atât cotațiile menționate mai sus, cât și tendința bursei privind evoluția viitoare a prețurilor, aspecte ce sunt utilizate pentru a construi diferite operațiuni bursiere, atât pentru protecția contra riscurilor, cât și cu intenții speculative. Tendința bursei, în limbaj tehnic, poate fi: − solidă ( strong) - dacă sunt perspective de creștere a prețurilor; − moale sau slabă (weak), dacă se întrezărește o curbă descendentă, respectiv o scădere a
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
fi: − solidă ( strong) - dacă sunt perspective de creștere a prețurilor; − moale sau slabă (weak), dacă se întrezărește o curbă descendentă, respectiv o scădere a prețurilor; − constantă sau de menținere (constant), dacă nu se prevede o modificare a cursului. Rolul cotației bursiere este dublu : atât de instrument, cât și de indicator. Cotația bursieră este instrumentul prin care se exprimă cel mai bine, ceea ce se întâmplă în „ring-ul” bursei, respectiv raportul cerere-ofertă în cadrul tranzacției succesive. Rolul de indicator al cotației bursiere rezultă
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
sau slabă (weak), dacă se întrezărește o curbă descendentă, respectiv o scădere a prețurilor; − constantă sau de menținere (constant), dacă nu se prevede o modificare a cursului. Rolul cotației bursiere este dublu : atât de instrument, cât și de indicator. Cotația bursieră este instrumentul prin care se exprimă cel mai bine, ceea ce se întâmplă în „ring-ul” bursei, respectiv raportul cerere-ofertă în cadrul tranzacției succesive. Rolul de indicator al cotației bursiere rezultă din faptul că aceasta indică care este raportul viitor al cererii
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
cotației bursiere este dublu : atât de instrument, cât și de indicator. Cotația bursieră este instrumentul prin care se exprimă cel mai bine, ceea ce se întâmplă în „ring-ul” bursei, respectiv raportul cerere-ofertă în cadrul tranzacției succesive. Rolul de indicator al cotației bursiere rezultă din faptul că aceasta indică care este raportul viitor al cererii și ofertei de marfă privit prin prisma a ceea ce se cunoaște și a intențiilor dintr-un anumit moment anterior. Cotația bursieră indică o previziune, arătând ce se va
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
tranzacției succesive. Rolul de indicator al cotației bursiere rezultă din faptul că aceasta indică care este raportul viitor al cererii și ofertei de marfă privit prin prisma a ceea ce se cunoaște și a intențiilor dintr-un anumit moment anterior. Cotația bursieră indică o previziune, arătând ce se va întâmpla în viitor pe piața unui produs la nivel național sau internațional. Pentru a fi semnificativă, o cotație bursieră, care reflectă raportul cerere-oferă din „ringul” bursei este obligatoriu să reflecte și raportul cerere-ofertă
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
prisma a ceea ce se cunoaște și a intențiilor dintr-un anumit moment anterior. Cotația bursieră indică o previziune, arătând ce se va întâmpla în viitor pe piața unui produs la nivel național sau internațional. Pentru a fi semnificativă, o cotație bursieră, care reflectă raportul cerere-oferă din „ringul” bursei este obligatoriu să reflecte și raportul cerere-ofertă de pe „piața din afara ringului”, astfel că, prețul realizat pe „ring” să devină oglinda pieței produsului la nivel național și respectiv, internațional. Această cerință este realizabilă numai
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
realizat pe „ring” să devină oglinda pieței produsului la nivel național și respectiv, internațional. Această cerință este realizabilă numai dacă volumul tranzacțiilor încheiate pe „ring” este suficient de mare, în raport cu volumul tranzacții lor de pe „piața spot” (la vedere). Evoluția cotației bursiere și mai ales previziunile asupra evoluției acesteia determină participanții la tranzacțiile bursiere să adopte o anumită poziție, respectiv să-și analizeze pozițiile nefavorabile prin adoptarea unora favorabile. În acest fel, un raport relativ dezechilibrat al cererii și ofertei se reechilibrează
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
respectiv, internațional. Această cerință este realizabilă numai dacă volumul tranzacțiilor încheiate pe „ring” este suficient de mare, în raport cu volumul tranzacții lor de pe „piața spot” (la vedere). Evoluția cotației bursiere și mai ales previziunile asupra evoluției acesteia determină participanții la tranzacțiile bursiere să adopte o anumită poziție, respectiv să-și analizeze pozițiile nefavorabile prin adoptarea unora favorabile. În acest fel, un raport relativ dezechilibrat al cererii și ofertei se reechilibrează prin migrarea participanților dintr-o poziție în alta, iar cotațiile au tendința
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
prețului contractului futures cu scadența cea mai apropiată depășește nivelul prețului contractului futures cu scadență mai îndepărtată. O asemenea situație este apreciată ca fiind anormală și piața futures pe care se întâlnește se numește „piață inversă” sau „inverted market”. Practica bursieră mai utilizează și termenii de piața contango și piața backwardation, denumiri ce pornesc de la ideea că prețul futures, este calculat sau estimat conform factorului cost-of-carry și ca atare, poartă și denumirea de preț futures full-carry. Piața contango este denumirea dată
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
în al căror preț extern ponderea hotărâtoare o dețin cheltuielilor cu materii prime încorporate în acestea, materii prime al căror preț poate să crească apreciabil în momentul achiziționării. Corelând scopul acoperirii riscurilor generate de oscilațiile prețurilor cu scopurile derivate, practica bursieră a creat o serie de strategii de hedging. Când la aceste operații se adaugă și intențiile speculative, atunci tranzacțiile bursiere devin adevărate arhitecturi de inginerie economico financiară, în care marfa și banul se transformă în simboluri de câștig, pe baza
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
preț poate să crească apreciabil în momentul achiziționării. Corelând scopul acoperirii riscurilor generate de oscilațiile prețurilor cu scopurile derivate, practica bursieră a creat o serie de strategii de hedging. Când la aceste operații se adaugă și intențiile speculative, atunci tranzacțiile bursiere devin adevărate arhitecturi de inginerie economico financiară, în care marfa și banul se transformă în simboluri de câștig, pe baza diverselor informații ce se acumulează la bursă. Procedura de hedging se realizează în două etape: - în prima etapă, în funcție de poziția
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
a. - cel de vânzare sau „scurt” - short hedging, care are drept scop protejarea valorii mărfii din stoc sau a producției viitoare împotriva unei scăderi a prețului pe piață. Comerciantul care vinde se dispensează de marfă și este denumit, conform practicilor bursiere, „short hedger”; b. - cel de cumpărare sau „lung” - long hedging, care are drept scop acoperirea riscului de creștere a prețului la produse primare sau semifinite necesare în viitor firmei producătoare și pe care firma intenționează să le achiziționeze la o dată
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
prin închiderea operațiunii de hedging, pierderea este tot de 2000 $, față de situația când grâul ar fi fost vândut la prețul pieței de 4,70 $/bu. În acest caz poziția „futures” s-a lichidat prin cumpărarea propriului contact, întrucât prin tranzacția bursieră s-a urmărit un hedging, adică protecția valorii stocului de marfă achiziționat. Un alt exemplu de short hedging, este al unui producător, care nu are spații de depozitare, dar dorește să-și valorifice producția de soia , la un termen mai
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
de grâu în luna aprilie, în scopul asigurării continuității activității sale. Managerul firmei este preocupat de faptul că prețurile ar putea crește în perioada noiembrie - aprilie. Pentru a se proteja, el hotărăște să facă uz de cunoștințele sale în domeniul bursier. Astfel, managerul firmei apelează la un broker de pe piața unei burse de mărfuri, intenționând să realizeze un hedging. În acest caz, el își deschide o poziție pe piața futures, de sens contrar poziției de pe piața cash, vânzând contracte futures pentru
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
mai mult timp. În mod similar, la o anumită marfă, ei vor vinde contractele la termen pentru acea marfă și astfel prețurile vor scădea înainte ca surplusul să determine acest lucru. 5.3.1. Câștiguri prin operațuni speculative În cadrul tranzacțiilor bursiere, speculația este admisă fiind definită astfel : - „Tehnică de cumpărare și de revânzare a bunurilor sau a valorilor, în vederea obținerii unui profit din fluctuația cursurilor acestora”; - „Orice activitate destinată profitării de variațiile prevăzute ale pieței, prin realizarea pe cât se poate de
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
care să conducă în mod sigur la câștiguri din operațiuni speculative la bursă, cei implicați într-un astfel de comerț se orientează spre acele categorii de operațiuni speculative, la care riscul nu este niciodată mai mare decât șansa profitului. Speculația bursieră, deși riscantă, a devenit atractivă, astfel încât atmosfera ce o creează oferă oportunitatea realizării de câștiguri. Odată cu constituirea burselor, s-au format și speculatorii care au transferat în practică și în propriul interes, o primă regulă a profitului în afaceri: cumpără
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
bursă numit în jargon „taur”, iar acțiunea acestuia, „bull”. Operațiunea speculativă se numește „à la hausse” și vizează situația când cumpărătorul achiziționează o marfă, mizând că la termenul de livrare o va vinde la un preț mai ridicat. O piață bursieră caracterizată prin cursuri în creștere, durabilă, este o piață sub semnul taurului și se numește bull market sau bulish. Al doilea tip de previziune asupra evoluției prețului este acela care se bazează pe o scădere anticipată a prețului, acționându-se
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
pe termen scurt, conduc la destabilizarea prețurilor. Fenomenul nu trebuie supraestimat, pentru că se produce pe perioade foarte scurte de timp, de obicei câteva zile sau câteva săptămâni în decursul a câțiva ani, în timp ce, influența stabilizatoare are un caracter continuu. Mecanismul bursier favorizează din plin pe cei care dețin informații complete și elaborează strategii corecte. Persoanele care au informații inexacte, de regulă elaborează previ- ziuni eronate, iar mecanismul bursier îi conduce la înregistrarea de pierderi. De fapt, bursa permite un schimb al
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
în decursul a câțiva ani, în timp ce, influența stabilizatoare are un caracter continuu. Mecanismul bursier favorizează din plin pe cei care dețin informații complete și elaborează strategii corecte. Persoanele care au informații inexacte, de regulă elaborează previ- ziuni eronate, iar mecanismul bursier îi conduce la înregistrarea de pierderi. De fapt, bursa permite un schimb al riscurilor și al costurilor, care se plătesc pentru acest schimb și care, în termeni economici este un „joc cu sume zero”. În privința pierderilor, în literatura de specialitate
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
dar reprezintă și o speculație uzuală. Termenul anglo-saxon „spread” semnifică întindere și este utilizat pentru a indica diferența între cerere și ofertă sau diferența de curs sau alte diferențe. Spread, în limba engleză și ecart, în limba franceză, semnifică operațiunea bursieră ce constă în cumpărarea și vânzarea simultană de contracte la termen (futures) pentru același activ, contractele având scadențe diferite sau cu aceeași scadență, dar pe piețe diferite. În cazul tranzacțiilor speculative „spread” sau „răspândirea” se realizează o operațiune de cumpărare
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]