1,668 matches
-
conifere 4401.22 -- Altele decât conifere 4401.30 - Rumeguș, deșeuri și resturi de lemn, chiar aglomerate sub formă de bușteni, pelete sau sub forme similare. Poziția cuprinde: A) Lemn de foc care se prezintă în general sub formă de: 1) Butuci în stare brută sau cojiți. 2) Bușteni spintecați. 3) Surcele din ramuri, vreascuri, coarde de vită de vie, trunchiuri și rădăcini de copaci. B) Lemn sub formă de așchii sau particule, adică lemn redus prin procedeu mecanic la fragmente care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166430_a_167759]
-
celuloza, prin procedee mecanice, chimice sau mecano-chimice sau confecționării panourilor din fibre, sau plăcilor aglomerate. Prin Notă 6 a Capitolului sunt de asemenea cuprinse în poziție produsele analoge obținute, de exemplu, din bambus. Lemnul pentru celuloza prezentat sub formă de butuci sau sferturi este exclus (poziția nr. 44.03). C) Rumeguș, chiar aglomerat sub formă de bușteni, brichete, pelete sau alte forme similare. D) Deșeuri sau resturi de lemn care nu pot fi utilizate în tâmplărie. Sunt folosite în special că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166430_a_167759]
-
lemn numită și păi sau fibră de lemn constă din benzi subțiri de lemn ondulat în masă, de lățime și grosime regulată și de lungime mare, ceea ce le diferențiază de talașul descris la poziția nr. 44.01. Se obține din butuci de lemn moale, (plop, esențe rășinoase) cu ajutorul unor mașini speciale care funcționează ca rindele; în general, se prezintă în baloți presați puternic. Lâna de lemn clasificată la această poziție poate fi brută sau preparată (vopsita, gumata etc.), prezentată în torsade
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166430_a_167759]
-
în limita baremelor de defrișare stabilite în conformitate cu art. 113 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 privind organizarea comună a pieței vitivinicole. ... (4) În vederea calculării primei de defrișare, suprafața plantată cu viță-de-vie este cea delimitată de perimetrul extern al butucilor de viță-de-vie, adăugându-se o zonă-tampon a cărei lățime corespunde jumătății distanței dintre rânduri. Suprafața plantată se determină în conformitate cu art. 30 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 796/2004 de stabilire a normelor de aplicare a eco-condiționării, a modulării și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202642_a_203971]
-
Iordache 6. Nicolae Grijincu 7. Gheorghe Tomulescu 8. Costică Sacaleanu 9. Gheorghe Huian 10. Vasile Avramiuc 11. Victor Andone 12. Ioan Branzila Partidul Socialist al Muncii 1. Dumitru Ambrozie 2. Costică Ipate 3. Constantin Iacob 4. Gheorghe Vacus 5. Petru Butuc 6. Constantin Palade 7. Mihaela Dana Buraga 8. Toader Carcia 9. Mihai Duliche Morărașu 10. Radu Filimon 11. Vasile 2boiu 12. Amuliu Croitoru 13. Dinu Smoc Partidul Unității Naționale Române 1. Gheorghe Mustață 2. Aurelian Enciu 3. Constantin Murariu 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200263_a_201592]
-
iii) modernizarea formei de conducere a viței-de-vie prin trecerea de la cultura joasă la cultura semiînaltă și înaltă; (iv) înlocuirea sârmelor la sistemul pentru conducere și palisaj prin instalarea a 3 rânduri de sârme, din care minimum două duble, în vederea susținerii butucilor și conducerii lăstarilor. 2.2.1. În situația reconversiei soiurilor pe același amplasament cu defrișare în cadrul planului individual și în situația trecerii de la cultura joasă la cultura semiînaltă și înaltă, solicitanții programelor de restructurare/reconversie beneficiază atât de sprijinul financiar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197947_a_199276]
-
la cultura semiînaltă și înaltă; ... f) o campanie viticolă pentru programul de modernizare a sistemului de susținere prin înlocuirea sârmelor prin instalarea a 3 rânduri de sârme, din care minimum două duble, la sistemul pentru conducere și palisaj în vederea susținerii butucilor și conducerea lăstarilor; ... g) două campanii viticole pentru solicitanții de sprijin care solicită plata în avans, indiferent de programul de reconversie/restructurare, cu excepția cazurilor prevăzute la pct. 5.1^1, când termenul de executare a planurilor individuale se poate prelungi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197947_a_199276]
-
4. Cuprinsul planului individual 4.1. În vederea aprobării planului individual, solicitantul depune pentru verificarea conformității următoarele documente: a) memoriu justificativ, în original, care cuprinde: localizarea, identificarea persoanei fizice/juridice, scurtă descriere a situației plantației viticole (suprafață, parcele, soiuri, numărul de butuci, producții medii la hectar, forma de conducere, sistem de susținere) și prezentarea motivelor care justifică necesitatea aplicării programelor de restructurare/reconversie; ... b) copie conformă cu originalul a fișei parcelei viticole supuse programelor de restructurare/reconversie, conform Registrului plantațiilor viticole, după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197947_a_199276]
-
viticolă proiectată pentru replantare. ... (2) Via supusă defrișării trebuie să fie înscrisă în Registrul plantațiilor viticole, iar persoana fizică/juridică ce efectuează defrișarea trebuie să fie proprietarul plantației de viță-de-vie. ... (3) Prin cultură pură se înțelege suprafața efectivă ocupată cu butucii de viță-de-vie, inclusiv suprafața ocupată de alei, drumuri de acces și zone de întoarcere la capetele parcelei viticole. ... (4) Pe baza Declarației de defrișare a viței-de-vie și a cererii pentru eliminarea parcelei defrișate din Registrul plantațiilor viticole, prevăzută în anexa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179903_a_181232]
-
viticolă proiectată pentru replantare. ... (2) Via supusă defrișării trebuie să fie înscrisă în Registrul plantațiilor viticole, iar persoana fizică/juridică ce efectuează defrișarea trebuie să fie proprietarul plantației de viță-de-vie. ... (3) Prin cultură pură se înțelege suprafața efectivă ocupată cu butucii de viță-de-vie, inclusiv suprafața ocupată de alei, drumuri de acces și zone de întoarcere la capetele parcelei viticole. ... (4) Pe baza Declarației de defrișare a viței-de-vie și a cererii pentru eliminarea parcelei defrișate din Registrul plantațiilor viticole, prevăzută în anexa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179924_a_181253]
-
5 ha arabil pentru 1 ha fânețe. Vie hibrida 1 ha vie hibrida este egal cu 1 ha arabil. Vie nobilă 1 ha vie nobilă poate fi echivalat de către comisie cu 1-4 ha arabil, în funcție de calitatea solului, relief, numărul de butuci/ha, vârsta plantației, podgoria consacrată și potențialul de productie al plantației. Livadă clasică 1 ha livadă clasică de pomi poate fi echivalat de comisie cu 1-2 ha arabil, în funcție de calitatea solului, relief, numărul de pomi/ha, vârsta plantației, speciile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180827_a_182156]
-
individual conține următoarele documente: a) dovada că plantația respectivă este înscrisă în Registrul plantațiilor viticole și în Registrul fermelor; ... b) memoriu justificativ care cuprinde: localizarea, identificarea persoanei fizice/juridice, scurtă descriere a situației plantației viticole (vârstă, suprafață, parcele, soiuri, număr butuci, producții medii la hectar, forma de conducere, sistem de susținere); ... c) copie plan cadastral sau schiță la scară a parcelelor inițiale și finale, după caz; ... d) copie certificată "conform cu originalul" după titlul de proprietate, contract arendă, contract concesionare, contract închiriere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186016_a_187345]
-
preveniți, fără deosebire; de sănătatea lor nu se îngrijea nimeni și trăiau aproape totdeauna numai din ceea ce căpătau de pomană*. La acest regim, se adăuga, pe lângă bătaie, ca pedeapsă disciplinară, sistemul de a ține pe condamnat cu picioarele prinse în butuc, fie pentru pază, fie ca pedeapsă". Butucul, mijloc de tortură, asemănător cu acelea utilizate în occident, îl găsim în practica mănăstirească.( În mod cu totul excepțional, el apare într-un desen, de origine sârbească, publicat de N. Vatamanu în cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
se îngrijea nimeni și trăiau aproape totdeauna numai din ceea ce căpătau de pomană*. La acest regim, se adăuga, pe lângă bătaie, ca pedeapsă disciplinară, sistemul de a ține pe condamnat cu picioarele prinse în butuc, fie pentru pază, fie ca pedeapsă". Butucul, mijloc de tortură, asemănător cu acelea utilizate în occident, îl găsim în practica mănăstirească.( În mod cu totul excepțional, el apare într-un desen, de origine sârbească, publicat de N. Vatamanu în cartea sa "De la începuturile medicinii românești"). Fiindcă atâți
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
totul excepțional, el apare într-un desen, de origine sârbească, publicat de N. Vatamanu în cartea sa "De la începuturile medicinii românești"). Fiindcă atâți bolnavi mintal au cunoscut această tortură, nu ne putem opri a-i descrie, citând un alt fragment: "Butucul era alcătuit din două bucăți de lemn prevăzut cu scobituri, în care să aibă loc picioarele; după ce se prindeau picioarele în aceste scobituri, cele două bucăți de lemn, așezate una peste cealaltă, se prindeau la fiecare capăt cu cuie de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
alcătuit din două bucăți de lemn prevăzut cu scobituri, în care să aibă loc picioarele; după ce se prindeau picioarele în aceste scobituri, cele două bucăți de lemn, așezate una peste cealaltă, se prindeau la fiecare capăt cu cuie de lemn. Butucul de lemn numit portativ îngreuia mișcările... Butucul de pedeapsă era mai mare, mai greu și făcea imposibilă orice mișcare, obligând omul să stea jos, adică trântit pe pământul gol. Mai exista și un al treilea butuc, butucul stătător, pentru condamnații
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu scobituri, în care să aibă loc picioarele; după ce se prindeau picioarele în aceste scobituri, cele două bucăți de lemn, așezate una peste cealaltă, se prindeau la fiecare capăt cu cuie de lemn. Butucul de lemn numit portativ îngreuia mișcările... Butucul de pedeapsă era mai mare, mai greu și făcea imposibilă orice mișcare, obligând omul să stea jos, adică trântit pe pământul gol. Mai exista și un al treilea butuc, butucul stătător, pentru condamnații bolnavi și nebuni. Acest butuc, alcătuit tot
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu cuie de lemn. Butucul de lemn numit portativ îngreuia mișcările... Butucul de pedeapsă era mai mare, mai greu și făcea imposibilă orice mișcare, obligând omul să stea jos, adică trântit pe pământul gol. Mai exista și un al treilea butuc, butucul stătător, pentru condamnații bolnavi și nebuni. Acest butuc, alcătuit tot din două bucăți de lemn cu scobituri, diferea însă de ceilalți prin dimensiunile sale mult mai mari, fiind făcut din grinzi groase și trebuind să servească pentru mai mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cuie de lemn. Butucul de lemn numit portativ îngreuia mișcările... Butucul de pedeapsă era mai mare, mai greu și făcea imposibilă orice mișcare, obligând omul să stea jos, adică trântit pe pământul gol. Mai exista și un al treilea butuc, butucul stătător, pentru condamnații bolnavi și nebuni. Acest butuc, alcătuit tot din două bucăți de lemn cu scobituri, diferea însă de ceilalți prin dimensiunile sale mult mai mari, fiind făcut din grinzi groase și trebuind să servească pentru mai mulți inși
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
îngreuia mișcările... Butucul de pedeapsă era mai mare, mai greu și făcea imposibilă orice mișcare, obligând omul să stea jos, adică trântit pe pământul gol. Mai exista și un al treilea butuc, butucul stătător, pentru condamnații bolnavi și nebuni. Acest butuc, alcătuit tot din două bucăți de lemn cu scobituri, diferea însă de ceilalți prin dimensiunile sale mult mai mari, fiind făcut din grinzi groase și trebuind să servească pentru mai mulți inși; capetele butucului erau prinse cu câte un lacăt
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pentru condamnații bolnavi și nebuni. Acest butuc, alcătuit tot din două bucăți de lemn cu scobituri, diferea însă de ceilalți prin dimensiunile sale mult mai mari, fiind făcut din grinzi groase și trebuind să servească pentru mai mulți inși; capetele butucului erau prinse cu câte un lacăt". Această situație s-a perpetuat în ambele principate, tradițional și neschimbat, până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, secole întregi în care, alături de răufăcătorii sănătoși, au stat la butuc și alienații. Transportul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mulți inși; capetele butucului erau prinse cu câte un lacăt". Această situație s-a perpetuat în ambele principate, tradițional și neschimbat, până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, secole întregi în care, alături de răufăcătorii sănătoși, au stat la butuc și alienații. Transportul alienatului la închisoare sau la ospiciu era încredințat și el acelorași autorități, care însărcinau pe un dorobanț cu paza sa pe drum. Nu vedem de ce acest dorobanț ar fi procedat altfel cu alienatul decât proceda cu delincvenții
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fost desființate. Nu avem suficiente informații, până acum, despre aceste case. Aflăm doar dintr-un raport al vornicului Anastasie Panu către Grigore Ghica, Domnul Moldovei, că viața acestor nenorociți era îngrozitoare. Ziua erau mânați la cerșit, iar noaptea dormeau "la butuc". Un început de reformă, schițat sub domnia lui Grigore Ghica (1849-1856), a fost proiectul efectuat de vornicul Anastasie Panu și de specialistul penalist, angajat în acest scop, francezul Ferdinand Dodun des Perrières. Proiectul a fost aplicat mai târziu de M.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fapt alienați". Bolnavii, confirmați în acest timp, vor fi tratați "în primul rând cu blândețe și inteligență". Pentru cazurile caracterizate prin agitație deosebită se admit numai cămașa de forță, dușurile și băile prelungite, reprobându-se orice metode de represiune (cătușe, butuci, imobilizarea prin funii etc.). Pe lângă remediile farmaceutice, se vor utiliza, ca metodă de cură, muzica, gimnastica și diferite "ocupațiuni" (ergoterapie). Personalul medical se compune din medici primari., medici secundari, interni, farmaciști, "veghetori" și infirmieri. Fiecare categorie a acestor salariați are
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
durat aproape un ceas. Tare era Ștefăniță, tare era și Mitruț, dar până la urmă Ștefăniță a ieșit biruitor. Prins Între niște lănci de trestie, ca un han-tătar, Mitruț a fost dus la județ, În fața puilor de moldoveni. Așezat pe un butuc, sub stejarul cel rămuros, Stefăniță a prins a l judeca strașnic, Întrebându-l: de ce-i calcă țara? de ce ucide copii? de ce dă foc satelor? Nu se pot apuca năvălitorii de munca pământului, să nu mai fie spaimă pentru țara Moldovei
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]