2,091 matches
-
casă cu acoperiș de tablă, În spatele unor ziduri Înalte. Un sul spălăcit atîrna Între lămpile de trăsură din alamă. Jim ascultă liniștea din interiorul casei, apoi Își ascunsese bicicleta În frunzele nemăturate de lîngă trepte. La a treia Încercare, se cățără pe zidul garajului În stil Tudor și luă cu asalt acoperișul ascuțit. Se lăsă jos În frunzișul des al grădinii, care se agăța de casă ca un vis Întunecat care nu voia să se risipească. Ținînd În mînă o țiglă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cînd zăcea bolnav Într-un dormitor aflat la mansardă pe Great Western Road, un grup de civili japonezi colindară o oră prin camerele de la parter, dar Jim se simțea prea rău ca să-i poată striga. Într-o după-amiază, Jim se cățără pe zidul din jurul unei case din spatele Country Club-ului american. Sări Într-o grădină mare, năpădită de buruieni, și alergă spre verandă Înainte de a-și da seama că un grup de soldați japonezi Își pregăteau masa lîngă piscina goală. Trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
pe jumătate plin cu apă, udîndu-i pantofii și pantalonii. Rupse o parte din bordul liber și folosi scîndura groasă ca să vîslească spre cargou. CÎnd ajunse la navă, șampanul aproape că se scufundase. Se apucă de bara de la tribord și se cățără pe punte, În timp ce șampanul plin de apă se Îndepărtă, plutind spre următorul cargou din șir. Jim rămase o vreme privindu-l, apoi păși prin apa pînă la glezne care acoperea puntea de metal. RÎul Începuse să se legene ușor, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ricșe și de țărănci. — Basie...! strigă Jim. Tot am să mai lucrez pentru tine. Dar stewardul Își pierduse interesul față de el. Deja se arătase prietenos față de Paul și David, introducîndu-i În anturajul său. Aceștia Îl ajutară pe Basie să se cațere, cu genunchii lui plini de vînătăi, peste parapetul Înalt al camionului. — Basie... Jim scormoni furios mai departe. Se uită Încruntat spre ecranul de cinematograf, pe care apăreau primele umbre ale hotelurilor din Shanghai. Un soldat japonez cu o mască pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Basie cu Paul și David, doamna Hug și tatăl ei. Doar perechea de englezi, cu valiza lor de nuiele plină de pantofi, ședeau lîngă soldat În partea din spate a camionului. Jim Își Îndreptă haina, cînd un caporal japonez se cățără peste parapetul din spate. Avea ghetele ude, și urlă furios comenzi soldaților care Împingeau camionul pe pod. CÎnd ajunseră la malul opus, soldații porniră de-a lungul apei, pînă la punctul de lucru la podul de cale ferată. Caporalul Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
și rămaseră Împreună În norul de praf alb, lîngă basculantă. Doamna Hug stătea lîngă tatăl ei pe o grămadă de pietre de pavaj, ținîndu-i de mînă pe băieții englezi. Soldații chinezi Își umpleau coșurile și scuipau pe pietre. Așa cum se cățărau pe terenul accidentat spre pistă, chipurile lor ca de cretă păreau că iluminează aerul serii. În jurul lor, santinelele japoneze priveau fără să se miște. La vreo cincisprezece metri mai departe, În panta sudică a văii, doi sergenți stăteau pe scaune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
să-mi iau rămas-bun. Probabil că vor veni Înapoi după-amiază, cînd vor constata că nu au unde să se ducă. Nevrînd să-și piardă locul În fruntea cozii de la bucătărie, unde el și domnul Maxted așteptaseră din zori, Jim se cățără pe căruciorul de mîncare. Pe deasupra capetelor bărbaților din fața sa, Îi urmări pe japonezi trecînd În șir prin porțile lagărului. Se aliniară pe șosea, cu spatele la fuselajul ars al unui avion japonez care zăcea În orezării la circa o sută de metri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
nu trebuie să ne mai Îngrijorăm. Faruri străluciră În praf. Mașina jandarmeriei venea pe drum. Soldații japonezi coborîră pe mal, făcînd semne cu puștile și cerîndu-le prizonierilor să se ridice. Camioanele de la coada coloanei porniseră motoarele. Bărbații și femeile se cățăraseră pe mal, cu copiii și valizele În mînă. Alții rămaseră În iarba bătătorită, nevoind să părăsească acest canal liniștit. Jim stătea culcat pe o parte, cu brațul Îndoit sub cap. Îi era somn, după cartoful de la doamna Philips, iar zgomotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
bucură că racul căzut din coș a scăpat: „O să intre În canal, din canal În râu, iar de acolo, acasă!” și se scoală. „Mneața, mămico! Săru’mâna, tanti!” se Îmbracă În hainele de joacă, Își pune scaunul În fața chiuvetei, se cațără pe el și se spală pe față. „Și pe gât! Și pe urechi! Că nu te mănâncă!” „ Da’ e rece, mămico!” „Rece, rece, așa se spală dimineața! Cu apă rece ca gheața”, râde vecina În timp ce scoate din apa clocotită racii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Călin. Plecați În haimanalâc cum spune tatăl lui care a fost căpitan de cavalerie și acum face naveta la Ploiești unde este inginer de construcții pe un șantier. Vă duceți la o babă pe strada Orzari ca să-i mâncați gutuile. Cățărați pe acoperișul Învelit În carton gudronat al bucătăriei (cunoașteți bine topografia locului și poziția optimă) cu ajutorul instrumentului numit hoțoaica, poftiți de vă alegeți două gutui babane și păroase. Le frecați de mânecă până le lustruiți de părul pufos, maroniu. Întinși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
o leva zilnic, pe care trebuie s-o drămuiești. Hălăduiești prin munții din preajma Sofiei, pe la Mănăstirea Boiana și spatele tău e Încercat serios de bastoanele milițienilor. Ba dansezi și cânți cu niște tineri englezi În spatele Mausoleului lui Dimitrov, ba te cațeri prin copacii din parcul Levski, ca să vezi o formație americană de muzică pop, ba sări la bătaie cu niște ruși care aruncă cu pietre În autobuzele celor veniți din Cehoslovacia. Se aruncă În luptă și niște mongoli. Încleștarea continuă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
lucrurile din perspectiva asta. Chiar În clipa În care mama era pe cale să izbucnească de nervi, Chanel veni spre ea și o Întrebă dacă ar putea duce copilul În zona de joacă. Zona de joacă cu un mini-tobogan, bare pentru cățărat și mașinuțe cu pedale fusese ideea lui Chanel. Și se dovedise, cu timpul, că era o mișcare de maestru. Era motivul pentru care mamele se tot Întorceau la Les Sprogs. Femeia cu blana Începea să se calmeze. —O, ce grozav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Leeds, venea cu toți cei trei copiii. Gemenele ei identice, Ellie și Ruth erau două fetițe dolofane și cu fețe ovale mereu zâmbitoare. Se fugăreau prin tot magazinul pe picioruțele lor groase, oprindu-se din când În când să se cațere În cărucioare sau să arunce cu jucării de pluș prin jur. Hannah Își cerea mereu scuze, dar Ruby și Chanel Îi spuneau de fiecare dată că erau obișnuite cu copii de doi ani care făceau prostii prin magazin. Cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
uriașe și lasagna, și Saul Îi umplea paharul mereu, și mai târziu, când era amețită Într-un mod plăcut, o ducea acasă cu mașina. Într-una din serile când cei trei luau masa Împreună, Ben se trezi și coborî. Se cățără la Fi În poală și ascultă discuția adulților despre Sam. —Huh, scoase Ben la un moment dat pe un ton serios, pe Sam I am, pe Sam I Am, nu-mi place de Sam I Am. —Nu ești singurul, dragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
se retraseră la bar către șampania gratis. O să aibă destul timp să-l felicite pe Saul mai târziu, după ce se mai potolea agitația. — Mereu am știut că o să răzbată Într-o bună zi, Îi spuse Ruby lui Chanel În timp ce se cățăra pe un scaun de bar. Un chelner apăru cu o tavă cu aperitive. Chanel refuză, dar Ruby nu se putu abține și luă un con minuscul de hârtie cu o porție de pește cu cartofi prăjiți care să-i ajungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
de fapt planeta ta dominantă. —Ceea ce Înseamnă... Chanel ezită un pic. —Păi, cam Înseamnă că, atunci când Saturn merge Înainte, viața ta va fi mereu mai mult sau mai puțin o luptă. —A, super. Adică, căprița ta e născută ca să se cațere pe munți și munții ăștia sunt de-obicei Înalți și au cărări pline de obstacole și stânci. Caprele mereu ajung În vârf până la urmă. Doar că le ia mai mult decât altor oameni. —Cât de mult? Vorbim aici de, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
un licurici în întuneric. Nu mă simt în stare să aduc un fiu pe lumea asta... Îți strângi picioarele, te faci mică și ai vrea să fii un gândac, să te poți strecura pe lângă perete. Și unde vrei să te cațeri? Nu vrei un copil pentru că lumea asta este violentă, poluată, trivială? Întoarce-te aici, întoarce-te jos la mine. Stau gol pe pat și te aștept. Dă-mi un răspuns mai bun. — Și apoi, nu cred că aș fi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
i-am luat. Sunt mai mari decât picioarele ei. Italia a pus în vârf puțină hârtie igienică. Tot orășelul este așezat în pantă, străduță după străduță, iar casele sunt din piatră neșlefuită. Călcâiele Italiei ies din pantofii prea largi. Ne cățărăm până la cetățuie, dincolo de clădirea primăriei. Ieșim pe terasă și privim în jos câmpia nocturnă spuzită de lumini. Coborâm câteva trepte și ne trezim într-o piațetă pietruită în mijlocul căreia se află câteva jocuri pentru copii. Un leagăn scârțâie mișcat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
în mijlocul altor oameni incastrați în aparate de efort, și transpiram. Scuipam transpirație pe cicletă, convins că acest exercițiu m-ar fi ajutat să dau afară și deșeurile interioare. Puneam în mișcare pârghia, trebuia să fac mai mult efort, să mă cațăr pe o pantă falsă. Aplecam capul, închideam ochii și îmi forțam mușchii. Mă întorceam acasă, goleam sacoșa cu hainele murdare pe jos lângă mașina de spălat și mă simțeam mai pregătit să intru și să înfrunt atmosfera aceea de falsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
-o și respiră obosiți în întunecimea desișului și le este încă foame. Când am sosit, afară era o căldură sufocantă. Satul, așezat pe un povârniș, în înălțime, ducea cu gândul la craterul stins al unui vulcan. Casele de un ocru-deschis cățărându-se îngrămădite una într-alta păreau păreau bucăți de sulf cuibărite în stâncă. Femei greoaie în costumele lor tradiționale, cu ciorapi negri de lână, încălțăminte de lucru și șaluri pe spate, mergeau pe mijlocul drumului care ducea la cimitir și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
un mod de a legăna somnul lui Dumnezeu, pentru a nu se deștepta și-a înceta să ne viseze? Vai, Eugenia mea! Eugenia mea! Și Rosario a mea!“ — Salut, Orfeule! Orfeu îi ieșise în întâmpinare, sărea, dădea să i se cațere pe picioare. Îl luă în brațe, și cățelușul începu să-l lingă pe mână. — Domnișorule - îi spuse Liduvina -, vă așteaptă Rosario cu lenjeria călcată. — Și de ce n-ai făcut tu socotelile cu ea? — Știu eu... I-am spus că domnișorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
oameni, strânși pe un vapor, nouă arcă a lui Noe, într-un nou potop universal. Cu ultimii oameni, cu ultima familie umană, la bord se află și un papagal: vaporul începe să se scufunde, oamenii se îneacă, dar papagalul se cațără în vârful catargului mare, și înainte ca și acest ultim refugiu să se scufunde în valuri, papagalul lansează spre cer un „Liberté, Égalité, Fraternité!“ Și astfel ia sfârșit istoria. Așa ceva e numit îndeobște pesimism. Nu e însă pesimismul la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
vise sub grămada de ziare și reviste de la picioarele patului, se Înveli până la bărbie și se strădui să-și concentreze gândurile asupra femeilor, reușind să ajungă la erecție; o apucă cu toate cele zece degete, ca un hoț care se cațără pe burlan sau, zâmbi În sinea lui, ca un om care se Îneacă și se agață de un pai. Însă oboseala era mult mai puternică decât dorința, așa că renunță și adormi. Afară ploaia se Întețea. 3 Cutia cu viermi La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
încăpea nici o îndoială că în ea se afla planul pe care îl căutam de luni de zile. Am alergat la școală, am așteptat la intrare, emoționat și speriat, până când aveau să sosească prietenii mei mai răsăriți, în stare să se cațere în plop. Lada pe care am ridicat-o imediat fusese îngropată într-un tufiș nu prea îndepărtat, unde cei mai mari ca noi ne trimiseseră de atâtea ori zâmbind cu tâlc. Dar chestia cea mai grozavă a fost că fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
maro nituite acopereau aripile și corpul avionului, elicea era îndoită, botul ridicat spre cer, iar Felix și cu mine ne strecuram în arealul ăla neîngrădit de nimic, pătrundeam înăuntrul aparatului B27, ședeam în fotoliile rotative ale cabinei de tragere, ne cățăram pe scaunele piloților până sus, la locul radiotelegrafistului, priveam prin geamurile aburite norii de deasupra localității S., puneam în funcțiune „fortăreața zburătoare“, strecurându-ne prin tirul antiaerianei și canonada deschisă de avioanele de vânătoare inamice, veneam în picaj, goneam pe deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]