2,960 matches
-
de la început, texte din «recolta» a peste trei decenii de creație literară a poetului băcăuan, în care se îmbină poeme scrise în manieră modernistă, prin apelul la enjambament (unele par chiar reportaje al căror obiect este cotidianul în general: Doi căței, un poet și o statuie, A reveni la Paris etc.), cu altele, influențate de prozodia folclorică, de-a lungul cărora impresia de ansamblu este de unitate a discursului liric, întreprins de un eu hipersensibil, ale cărui trăiri sunt permanent contradictorii
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
în dealul Porcului cu crame, și pivniță de piatră, și teasc, și alte case și cu tot venitul... ― Se înțelege, dragule, că o danie către locurile sfinte nu se făcea doar din “vârful limbii”, cum s-ar spune, ci cu cățel și purcel... sau, în două cuvinte: “cu tot venitul”. ― Iată ce aflăm dintr-un “suret” (rezumat), făcut după hrisovul din 2 aprilie <1628> al lui Miron Barnovschi Moghila voievod. În acel hrisov se spune că vodă a dat mănăstirii Balica
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
un wisky ? Personal v-aș recomanda wisky, că-i mai ieftin. Wisky. Perfect. Aveți un debit de 13,36 euro. Când veți ajunge la 20 veți beneficia de un bonus special de tot. Un cadou ? Da. Vom lua gratuit temperatura cățelului. Simate domn... Albăstrel Costică. Dragă domnule Costy, vă propun să trecem la problemele sexuale. Cum stăm ? Păi...ca toată lumea. Să...normal ! Mda, normal, normal dar ce înseamnă normalul pentru câine-le dumneavoastră ? A ! Vă referiți la...Piți ? Da. La Pițuleț
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
ați băgat în buzunar. Sunteți colecționar de contondente ? Numai vinerea. Mda. Poate doriți icre negre. Negre nu că prea sunt de doliu. Poate aveți roșii. Roșii nu, că nu ținem zarzavaturi, că sunt perisabile și se împut. în schimb avem căței de ceapă la borcan. Doriți ? Da. Aș dori să știu de ce ziceți căței de ceapă dacă cățeii sunt, în genere, de usturoi?... In genere da, dar aceștia sunt căței speciali de import ca și tekelii. Nu vă plac cățeii? Nu
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
icre negre. Negre nu că prea sunt de doliu. Poate aveți roșii. Roșii nu, că nu ținem zarzavaturi, că sunt perisabile și se împut. în schimb avem căței de ceapă la borcan. Doriți ? Da. Aș dori să știu de ce ziceți căței de ceapă dacă cățeii sunt, în genere, de usturoi?... In genere da, dar aceștia sunt căței speciali de import ca și tekelii. Nu vă plac cățeii? Nu. Noi ținem pisici. Apropos, ce conțin cutiile alea din spatele dumneavoastră? Colecția de decorații
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
că prea sunt de doliu. Poate aveți roșii. Roșii nu, că nu ținem zarzavaturi, că sunt perisabile și se împut. în schimb avem căței de ceapă la borcan. Doriți ? Da. Aș dori să știu de ce ziceți căței de ceapă dacă cățeii sunt, în genere, de usturoi?... In genere da, dar aceștia sunt căței speciali de import ca și tekelii. Nu vă plac cățeii? Nu. Noi ținem pisici. Apropos, ce conțin cutiile alea din spatele dumneavoastră? Colecția de decorații ale patronului. Sunt atât
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
ținem zarzavaturi, că sunt perisabile și se împut. în schimb avem căței de ceapă la borcan. Doriți ? Da. Aș dori să știu de ce ziceți căței de ceapă dacă cățeii sunt, în genere, de usturoi?... In genere da, dar aceștia sunt căței speciali de import ca și tekelii. Nu vă plac cățeii? Nu. Noi ținem pisici. Apropos, ce conțin cutiile alea din spatele dumneavoastră? Colecția de decorații ale patronului. Sunt atât de valoroase încât ne obligă să le avem secundă de secundă sub
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
avem căței de ceapă la borcan. Doriți ? Da. Aș dori să știu de ce ziceți căței de ceapă dacă cățeii sunt, în genere, de usturoi?... In genere da, dar aceștia sunt căței speciali de import ca și tekelii. Nu vă plac cățeii? Nu. Noi ținem pisici. Apropos, ce conțin cutiile alea din spatele dumneavoastră? Colecția de decorații ale patronului. Sunt atât de valoroase încât ne obligă să le avem secundă de secundă sub ochi. De aceea am și pus deasupra un mănunchi tradițional
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Așa e creștinește. Să se bucure și ei de antreu, că în sufragerie, de la momentul istoric al debranșării, nu mai e loc de atâta răcitură. Nu se zice răcitură. Se zice răceală. O fi, dar răceala noastră fiind combinată cu cățelul lăsat de vecini acum o săptămână, iată cum se naște ideea de răcitură la români. Din păcate animalu’ s-a dedat la porția noastră de zahăr pe un an de zile. Nu-i nimic, sănătos să fie, jigodia dracului, crăpa
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
stradă Un cățeluș plin de zăpadă. Cu părul ud, cârlionțat, De multe zile nemâncat... Avea, cred eu, câteva luni, În cap, doi ochișori nebuni, Era maro cu alb, frumos, Dar foarte slab, piele și os. Cu nasul lui mic, de cățel, Zăpadă-adulmeca, nițel... Voia să știe,-mi dau eu seama, Pe unde, oare,-i umbla mama. El nu știa că nu mai are O mamă să-i dea de mâncare Căci un om rău și mitocan Lăsase-un biet cățel orfan
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
de cățel, Zăpadă-adulmeca, nițel... Voia să știe,-mi dau eu seama, Pe unde, oare,-i umbla mama. El nu știa că nu mai are O mamă să-i dea de mâncare Căci un om rău și mitocan Lăsase-un biet cățel orfan... Lupu Lavinia - Gabriela Școala Gimnazială Dumbrăvița Mămăruța Din frunză-n frunză ea sărea, Toată lumea din pădure Pe ea singur - o privea, Mirându-se de-nfățișarea sa. Pete cafenii avea Peste măntiuța sa. Ageră și mititică, Lumea toată - o admira
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
afla doar Maria. Maria, unde-i cățaua voastră? Nu știu. Da ce treabă aveți cu ea? Vreau s-o omor. Da de ce? Fiindcă m-a lăsat flămând. Mi-a mâncat toată mâncarea. Și pentru atâta lucru vreți să lăsați șase căței orfani? Lăsați că avem noi mâncare destulă. Da și mâncari aveț? Chefali, borș de pește, sarmale și am uitat, a vem și saramură de biban cu mămăligă caldă. Atunși n-am s-o mai omor. Îl invitam, cum spuneam, de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
între cățelul Garçon și pisica Manuche, relațiile au evoluat în așa măsură încât simpla conviețuire sub acoperișul și în grija stăpânilor a ajuns să nu mai satisfacă o existență dornică de diversificare și prosperitate. Asemenea societății omenești, pe care ființele necuvântătoare par
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
în aceste condiții, stăpâna a luat iepurașul și a intrat cu el în casă. Biata vietate abia mai respira. în casă, a intervenit Garçon. Neștiind prea bine despre ce era vorba, mai ales că el nu văzuse niciodată un iepuraș, cățelul s-a dovedit extrem de interesat să dezlege taina. Adică să înțeleagă și el despre ce era vorba în propozițiune. Tocmai de aceea se frăsuia de mama focului, scheuna în surdină și-și lingea botul. Din când în când, făcea câte
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
de făcut decât să moară. A profitat de liniștea nopții și a dat în primire, dacă se poate spune astfel, întâmplarea nepretându-se, în nici un caz, la glume. Fie ele și nevinovate. Vreme de o zi, într-o disperată îngrijorare, cățelul l-a căutat pe iepuraș prin toată casa și prin toată grădina din spatele casei. Ba a ieșit și în fața casei, de unde a cercetat cu răbdare strada, când în sus, când în jos. Cum rezultatul nu era deloc încurajator, a căzut
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
fi vrut să-mi vorbească. Sau acesta era felul lui de a-mi vorbi: „Spune, care-i problema?” Am reformulat, amplificând puțin textul, fără să bănuiesc ce efect puteau să aibă cuvintele mele: - Garçon, unde-i iepurașul? De data asta, cățelul m-a privit galeș și parcă olecuță mustrător: „Te rog să nu-mi mai aduci aminte!” Cum eu nu sunt dintre cei ce dau buzna în sufletul omului, am renunțat să mai dialoghez și l-am mângâiat pe cățel pe
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
asta, cățelul m-a privit galeș și parcă olecuță mustrător: „Te rog să nu-mi mai aduci aminte!” Cum eu nu sunt dintre cei ce dau buzna în sufletul omului, am renunțat să mai dialoghez și l-am mângâiat pe cățel pe cap. El a gemut înfundat, iar eu am priceput că nu de plăcerea mângâierii a scheunat el, ci de greutatea tristeții provocate de dispariția prematură a iepurașului. Așa cum am mai spus, lucrurile nu au de fiecare dată o curgere
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
cu... forța condiții de viață diferite de cele normale... De data aceasta, Garçon și-a luat și mai în serios rolul de prieten, îndrumător și ocrotitor al iepurașului. Care se dovedea ceva mai viguros și mai dornic de supraviețuire. Stătea cățelul lângă el și nu-l slăbea o clipă din priviri. Dacă Manuche se apropia cumva, voind poate să cerceteze mai îndeaproape starea micului ghemotoc roșu, cățelul punea imediat o labă între cei doi, asemenea unei bariere la trecerea peste graniță
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
al iepurașului. Care se dovedea ceva mai viguros și mai dornic de supraviețuire. Stătea cățelul lângă el și nu-l slăbea o clipă din priviri. Dacă Manuche se apropia cumva, voind poate să cerceteze mai îndeaproape starea micului ghemotoc roșu, cățelul punea imediat o labă între cei doi, asemenea unei bariere la trecerea peste graniță: „Până aici!” Iar Manuche pricepea repede că nu era cazul să se supere sau să facă mofturi. Dispărea cu demnitate și discreție, numai ea știa încotro
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
pe strada Minervei și vedea mereu incinta ermetică și pustie, cu transperantele lăsate în jos la cele trei ochiuri suprapuse ale geamului parcă unic. într-o zi oprise și se cobc%îse cercând să intre, închis și nici o sonerie! Un cățel mic și rău se năpustise. I se păruse că mișcase sus o perdea. După ceva așteptare trebuise să plece. Ce căuta acolo? Gonise pe Sia. Nu o preocupa dacă Rim o vede sau nu! Vroia însă ca Rim să plece
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
știu cine, dintre oamenii de încredere, și a conchis: poimâine, la orele șase, plecarea! Obligatorie, plecarea cu autocarul,în excursia montană, de la Poiană, pentru absolut toată suflarea din domeniu! Da? Da! Au lăsat, de pază, doar pe moș Negrui, cu cățelul și cu motanul său. Asta - ca să respecte, și dorința bătrânului. N-a lipsit nimeni. scutit de neplăceri, cu eventualii turiști, care,în acel uichend, și-ar fi pus în gând să poposească aici. La plecare, moșul a făcut cu mâna
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
și cu motanul său. Asta - ca să respecte, și dorința bătrânului. N-a lipsit nimeni. scutit de neplăceri, cu eventualii turiști, care,în acel uichend, și-ar fi pus în gând să poposească aici. La plecare, moșul a făcut cu mâna, cățelul a dat un scheunat scurt și trist, pisicul - un mieunat prelung, la fel de trist, ba, mai mișcător, mai iscător de emoții, celor, care, bucuroși cum nu mai fuseseră vreodată, făceau cu mîinile și-și luau la revedere, de la cei ce rămâneu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ei,în urmă, la plecare. Au oprit autocarul,în vale, la capătul fostei alei, asfaltate, care ducea în spatele domeniului, spre parcarea de serviciu, a turiștilor. Acolo, stând în genunchi, l-au găsit pe bătrânul paznic, plângând,în hohote. Și pe cățel, scheunând jelit, și pe pisoi, mieunând, stins, ca un glas de dincolo de lume. Covrigel a coborât primul, și s-a plecat, asupra bătrânului. Ce-i, de ce plângi? Nu vezi? Uite! Și-i arată, cu palma, ce mai rămăsese, din tot
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
mea! Integral și definitiv, numai în proprietatea mea! PĂDURARUL Hai, măi Viață de câine, vino cu noi. Unde? La plantat pădure. Colo. Pe chiscul Vulturului. Cu toată lumea asta, care umple drumurile. Hai, că merg, dar cu ăștia ce fac? Cu cățeii tăi de joacă? Ia-i cu tine. Cu noi. Ce, n-or merge ei pan-acolo? Ba da. Hai. Și, s-au alăturat celor care umpleau drumul. Au găsit acolo bună organizare, specialiști-îndrumători, pui de copaci, unelte, mă rog, tot
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
acesta l-a întrebat, pe Rădăcină Rândunel: da’de ce ți se spune ție Viață de câine? Asta e, așa, ca o poreclă mângâioasă. Noi am fost, acasă, zece copii. Am dus-o greu tare. Eu mă jucam, aproape totdeauna, cu căței. Pe la oi, pe la vite, prin peregrinări copilărești, prin locurile învecinate. Și așa mi s-a zis, odată, și așa mi-a rămas, numele, printre copii și printre oameni. Da’să știi matale că viața de câine nu-i de aruncat
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]