2,510 matches
-
spiritul răului, cu practica cultului falic, din care își are sorgintea poziția lor față de femeie în general. Nimic din gândirea lor nu-i arată ca înțelegând sensul moral al acțiunii umane. Cum cerul se adună mereu rotund în jurul calului și călărețului, omul stepei (homo stepaniensis) se închină unei divinități creatoare - GőrTangrî - zeul cerului, care-l ocrotește în cortul lui rotund, care ia forma iurtei. În ciuda mărturiilor târzii persane, mult înfrumusețate, care arată o anumită noblețe sufletească pentru omul stepei și a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
rat în stare de dependență față de o putere locală, chiar dacă contribuie la lucrările de fortificație, doar că necesitățile de apărare îi îndeamnă să colaboreze cu această putere care poate fi un mijlocitor între comunitatea sătească și puterea politico-militară reprezentată de călăreții de stepă. Pentru perioada evului mediu timpuriu românesc (secolele VIII-IX) așezările întărite poartă numele generice de cetăți, dar și de horodiști - grădiști. Toponimia, care păstrează memoria colectivităților sătești, abundă pentru zona Obcinilor Bucovinei în denumiri de tipul: Valea Cetățuia (comuna
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
mare, care a putut intra în documente ca oaste țărănească sau de țărani luați de la plug. Într-o descriere franceză din secolul al XVI-lea se arăta că acei dintre moldoveni care prestează serviciul militar cu cel puțin 20 de călăreți poartă denumirea de boieri . Structura socială și de proprietate în Țările Române, analizată de istoricii Radu Rosetti, P.P. Panaitescu, Constantin Giurescu, H. H. Stahl , prezintă particularități față de aceeași situație din țările din centrul și apusul Europei. Existența, la noi, a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
că este chinuit de gânduri negre, fără să recunoască vreun motiv și-i propune să plece de la Moara cu noroc, deși el nu ar fi vrut să renunțe la planurile lui. Câinii au Început să latre cu furie la trei călăreți venind dinspre locuri dosnice. Între ei cârciumarul l-a recunoscut pe Lică. Sămădăul sa apropiat de câini, i-a mângâiat, i-a potolit, spre disperarea lui Ghița, socotindu-se lipsit de aparare. Apoi i-a arătat cârciumarului un teanc de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
magistral, degajând o puternică senzație de viață reală Într-un mediu rustic adevărat. Obiceiurile de la nuntă sunt prezentate cu prilejul nunții Anei cu Ion. Nunta ține trei zile. În prima zi alaiul pornește cu căruțe spre Jidovița. În frunte merg călăreții, care pocnesc din pistoale. În prima căruță sunt lăutarii, apoi o căruță cu mirii și cu druștele și o brișcă cu nașii. Într-o altă căruță sunt părinții mirilor, apoi altele Încărcate cu flăcăi și fete. Nunta Începe la socrul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a lui Liviu Rebreanu de a surprinde existența din mediul țărănesc. Satul este hărțuit de lipsuri și greutăți materiale, de conflicte și anchete pentru furturi imaginare, de zvonuri privitoare la vânzări de moșii, ori privitoare la Împărțirea pământului, colportate de călăreți pe cai albi, care poartă porunca lui Vodă etc. Privirea largă asupra societății, mai cu seamă asupra imaginii satului și țăranului, dă prilej scriitorului să pregătească pe cititor pentru Înțelegerea evenimentelor tragice din partea a doua a romanului, intitulată „Focurile”. Capitolul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cei din jur. Dacă realizăm o analiză comparativă între repertoriul gestual masculin și feminin, constatăm tendința bărbaților de a ocupa teritoriul (de exemplu, sprijinirea brațului de perete când abordează o fată, deschiderea brațelor și picioarelor atunci când se așază, adoptarea ,,poziției călărețului"/cu picioarele depărtate etc.) și încercarea femeilor de a-și restrânge teritoriul (de exemplu, ținerea strânsă de corp a genții sau așezarea acesteia în poală, încrucișarea picioarelor atunci când se așază pe scaun, autoatingerea pentru a se proteja etc.). În literatura
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
civilizație este lent, păduchii mișună în perucile șambelanilor până în epoca premodernă, săpunul era pentru mulți un moft. Chiar și Napoleon, obișnuit cu „parfumul” sudorii de cal, îi scria iubitei câte un bilețel de genul: „Nu te spăla că vin” (!). Vajnicul călăreț pare a fi 140 preluat ideea Europei unite (prin forța armelor!) de la înaintașul său, Charlemagne. Fără succes! Europa continuă să aibă și după el mai multe centre de putere, ceea ce face să fie brăzdată de evenimente belicoase ce nu rezolvă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
civilizație este lent, păduchii mișună în perucile șambelanilor până în epoca premodernă, săpunul era pentru mulți un moft. Chiar și Napoleon, obișnuit cu „parfumul” sudorii de cal, îi scria iubitei câte un bilețel de genul: „Nu te spăla că vin” (!). Vajnicul călăreț pare a fi 140 preluat ideea Europei unite (prin forța armelor!) de la înaintașul său, Charlemagne. Fără succes! Europa continuă să aibă și după el mai multe centre de putere, ceea ce face să fie brăzdată de evenimente belicoase ce nu rezolvă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de vară, când razele soarelui erau mai stâmpărate, cele trei surori se duseră să culeagă căpșune în marginea codrilor. Pe când ele culegeau căpșunele, îndată se aude un șir de tropote, ca și când ar veni și s-ar apropia o ceată de călăreți." (Ioan Slavici, Doi feți cu stea în frunte) (d) " Iar când gâștele stau gloată / Și prin dreptul lor te duci, / Sare tabăra lor roată / Și te-ntreabă: "Ce ne-aduci? Ai găsit papucii? Spune!" / Și la fug-atunci s-apuci!" (George
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cai: mânji și cai de orice vârstă. învingătorul era proprietarul cailor, jocheul primea doar panglica victoriei. Cursele de cai măsurau șase stadii (sub 1200m) și erau împărțite în două categorii: mânji și iepe (calpe, anabates), specific acestor probe era alergarea călărețului alături de cal, în ultima parte a cursei. Ceremonialul Jocurilor Olimpice (ritualul, programul de desfășurare) Jocurile Olimpice, cea mai mare competiție sportivă a lumii antice grecești, era așteptată cu nerăbdare atât de sportivi, cât și de spectatori. După anunțarea armistițiului sacru, din fiecare
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
jocurilor din prima zi, ca și diversele concursuri ale crainicilor, trompetiștilor, filosofilor, poeților. Primele întreceri sportive, în unele variante, ar fi fost la alergări, lupte și pugilat pentru băieți. Ziua a doua de concurs începea cu procesiunea către hipodrom a călăreților, a proprietarilor de cai, a carelor, apoi continua cu întrecerile sportive de cai și care. Și pentatlonul era urmărit cu deosebit interes (aruncarea discului, aruncarea suliței, săritura în lungime, alergări, lupte). Ziua a treia debuta cu procesiunea hellanodikai-lor (judecătorilor) și
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
intervenție. 3.4.3. Doping-ul în sport Istoricul doping-ului în sport ne duce cu mii de ani în urmă la romani, când în cursele de cai, cursele cu care se administra o băutură (alcool cu miere) calului și călărețului, în scopul creșterii randamentului. Deci se remarcă preocuparea de creștere a randamentului energetic prin “ceva”. Avântul alchimiei, căutarea “elixirului vieții” prin secolele XIV-XVIII, a impulsionat, bineînțeles, și căutarea unor produse chimice pentru creșterea randamentului, fie în cursele de cai, fie
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
Lolelor reprezintă cele mai importante bresle meșteșugărești din Agnita: Breasla Blănarilor reprezentată de Coroana pe care sunt așezate patru vulpi cu câte un jder În gură și de un urs cu stăpânul său; Breasla Croitorilor reprezentată de Căluțul Croitorului Împreună cu călărețul său, și Breasla Dogarilor reprezentată de un bărbat ce Învârte o doagă de butoi pe care sunt așezate În formă piramidală pahare pline cu vin. Conducătorul Paradei este Însoțit de doi Îngerași. Pe lângă costumele inedite, farmecul acestui vechi obicei este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
Bizanțul a format și modelat sufletul artistic al Europei Orientale. Capitolul întâi Literatura orală populară Folclorul, tradițiile, obiceiurile populare, dansurile oferă elementele unui pitoresc tablou. Poporul are o întreagă literatură de legende și tradiții, în care flăcăii mor din dragoste, călăreții străbat câmpia, zânele fac frunzele să foșnească, iar eroi legendari se ivesc noaptea din toate stâncile. Primii exegeți care s-au aplecat asupra legendelor populare românești au fost Alecu Russo (între 1840 și 1846), Anton Pann (între 1847 și 1850
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
-l dau eu L-am făcut cu fiul meu, Dorul sufletului meu, Și cât viaț-oi mai avea, Vin din vie n-oi mai bea". Coboară încet până în via înflorită și o nimicește, smulgând, rupând și tăind butucii. Trece atunci un călăreț, care întreabă: "Ce-o fi, Doamne, și asta? Cine-a prăpădit via? Moșule, ce s-a-ntâmplat Și de ce te-ai supărat, De tai viță Din mlădiță, De mi-o tai de la tulpină Și mi-o seci din rădăcină, De
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
o tai de la tulpină Și mi-o seci din rădăcină, De tai bieții strugurei Albi ca niște mielușei, De tai negri strugurași Ca și negri țigănași, Și pe care cum îi tai Peste garduri îi tot dai?". Bătrânul îi destăinuie călărețului pricina durerii sale, plecarea și moartea fiului și a doua nuntă a nurorii. Tânărul îi cere: Hai cu mine, hai în grabă, Und' ți-e casa de-mi arată. Că-s străin și însetat, Ostenit și nemâncat!". Bătrânul iese din
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fiului. Nu văd decât Heautontimorumenos de Terențiu, la care ne duce cu gândul. Tatăl roman își elibera sclavii și refuza luxul casei, pentru că nu-l putea împărți cu fiul. Tatăl român taie via sădită de fiu. Răspunsul dat d el călărețului pe care nu-l recunoscuse are o frumusețe veritabilă: "D-alei, taică, voinicel, Voinic tânăr, subțirel. Io din dalbe tinerețe Pân' la albe bătrânețe, Copilaș nu mi-am avut, Fecioraș nu mi-am născut. Domnul sfântul când a vrut, Cam
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
el călare. Vodă, dacă auzea, Boierii, dacă vedea, Pe slujbași că-i trimetea Să-ncalice pe Roșul". Dar fiecare slujbaș care încearcă să-l încalece pe Roșu e azvârlit în aer cu un nechezat mândru și cade cu țeasta zdrobită. Nouă călăreți sunt uciși astfel. Atunci bătrâna spune: "Nu-ți mai fărâma oastea, Că nimeni n-o-ncălica, Afar' numai de Corbea! El singur l-o-ncălica, Să v-arate umbletul Cum n-a mai văzut omul! Ștefan-vodă mi-auzea Și din palme că-mi bătea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
săritură, străbate curtea. Corbea o apucă pe mama lui și o ridică pe crupa calului. Atunci o ia prin curte la pas, ca și cum ar măsura arena, se oprește, se uită la zidul înalt, alege locul și deodată, ca și cum calul și călărețul ar fi prins aripi, sar peste obstacol într-un salt miraculos. Ajuns de partea cealaltă a zidului, Corbea strigă: "D-alei, doamne Ștefan-vodă, Ce ți-am fost eu vinovat De-n temniță m-ai băgat? Și m-ai ținut nemâncat
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sfătuiește; îl previne de primejdie. Este o ființă superioară, supranaturală. Are mai multe inimi, cel mai adesea două; șapte inimi când e un armăsar rar. Este tovarășul, prietenul, sfătuitorul, confidentul călărașului și al haiducului. Trebuie să-l auzi pe acest călăreț vorbind cu calul său pe care urmează să-l părăsească: Foaie verde foi de praz, Mor, murgule, de necaz Că nu știu cui să te las! Foicică de dudău, Te-aș lăsa la taică-meu, Dar mi-e taica om bătrân: Nu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
eu de tine Ș-ai îngriji și tu de mine Și la bine, și la rău, Cum s-o-ndura Dumnezeu!" Acest delicios cântec de tandrețe este mai mișcător și mai precis decât versurile faimoase ale lui Lamartine. Tema acestui călăreț pentru viitorul dragului său cal este redată cu un accent pătrunzător și sincer care ne emoționează. Este încă una dintre formele tandreții blânde care caracterizează un neam făcut pentru a iubi. Dacă prietenul călărețului este calul, câinele este prietenul ciobanului
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
faimoase ale lui Lamartine. Tema acestui călăreț pentru viitorul dragului său cal este redată cu un accent pătrunzător și sincer care ne emoționează. Este încă una dintre formele tandreții blânde care caracterizează un neam făcut pentru a iubi. Dacă prietenul călărețului este calul, câinele este prietenul ciobanului, se iubesc și se ajută unul pe altul. Costea pleacă la oraș ca să cumpere sare pentru oi, tărâțe pentru miei și haine pentru ciobani și opinci pentru slugi. În lipsa lui, Fulga îi fură turma
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
îl plângeți? Măcar el e în trăsură!". Surugiul român nu gustă acest deliciu: "Cu dârloagele și biciul în mână, voi porni la drum! Ar dura prea mult să fiu dus la groapă cu rugăciuni cântate pe nas! Pe mine! Un călăreț! Și Heidi! Iouheidi! Aș sări din dric s-o iau la galop spre mormânt!"*. Regina spunea în 1875: "Pe drumul mei plin de spini, încă mai cresc destule flori ca să mă aline". Și, după o viață zbuciumată, ea scria curajoasă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de Hercule celtic; și, în sfîrșit, Cernunnos, cu coarne de cerb, simbol al fecundității. Ne dăm deja seama de toate dificultățile întîmpinate în cunoașterea conținutului real al acestor culte. Alte divinități sînt în relație cu animale: Epona, călare, este patronul călăreților; Arduina, călare pe un porc mistreț, este zeița ardenilor. Divinitățile feminine sînt de asemenea onorate ca zeițe-mame, adesea în grupuri de cîte trei cu simboluri ale fecundității și prosperității (cornul abundenței, coșuri cu fructe) sau ținînd un copil în brațe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]