1,672 matches
-
spus așa de la început?! - Dacă tu te umfli în pene că ai apă la chiuvetă!... - Scuze, dar m-am mai precipitat și eu! Acum vreau să recapitulez ca să fiu sigur că nu omit ceva: iau una bucată lighean, pun apă călduță în el, arunc și o mână de sare grunjoasă înăuntru, apoi îmi înmoi picioarele vreme de zece minute... Am uitat ceva? - Da! La urmă te clătești pe picioare cu apă curată, te ștergi și arunci apa din lighean la WC
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
un rac, i-au dat lacrimile și mai că era să și verse. Când ai de gând să te duci la un control ? îi șoptește Fernic, care apăruse lângă el, în oglindă, în timp ce Cristi se clătea pe față cu apă călduță. — N-am nici pe dracu’, sunt doar obosit și stresat, atâta tot. — Stresat de o viață prea bună, amice ? — Da’ de unde atât de bună ? râde Cristi. Nu, lucrurile nu mai sunt chiar așa cum erau când erai și tu pe aici
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Privea în direcția pădurii. - Gura, am zis eu, obosit. Mai ține-ți gura. Mi-a aruncat o privire îngrijorată și s-a lungit, scoțând un fel de scâncet. Am încercat să mă destind, pielea mea înfiorându-se în bătaia brizei călduțe, însă atenția mi-a fost atrasă de ceva ce se afla lângă jacuzzi, care scotea bulbuci - cineva dăduse drumul la jeturile din cadă - și aburii se împleteau deasupra apei calde. Mi-am lăsat paharul pe grătar și am înaintat șovăielnic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
mi-am aruncat o privire în depărtare, spre pădure. Noaptea se scălda în întunecime, iar întunericul era amețitor. Sunetul vântului păru să se amplifice, când l-am văzut pe Victor stând din nou în picioare, privind fermecat spre pădure, vântul călduț vălurindu-i blana aurie. Am privit și eu spre pădure, atras de întuneric, ca întotdeauna. Iar pala de vând se abătu asupra mea, un vând care părea... feroce. Nu există alt cuvânt. Era un vânt feroce. - Salut, întuneric, prieten vechi... Cuvintele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
o scurgere lipicioasă. Mi-am dat seama că repetasem cuvântul de trei ori. Grădinarul se strâmbă. Îngenunchind, murmură câteva supoziții inaudibile. M-am uitat din nou la îngrijitor, care tocmai punea cioara într-o găleată albă de plastic. Un vânt călduț vălurea apa din bazin, iar norii albi treceau grăbiți pe cer, acoperind soarele și întunecând locul în care ne aflam. Câmpul ăsta e un cimitir, mi-am spus dintr-odată. Pământul de sub noi era burdușit cu cadavre, iar unul dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
pantofi cu toc. Cineva mi-a dat să țin un cobai, în timp ce îi priveam pe copii cum interacționează - o scenă de gelozie pentru o parașută, o cursă de ștafetă, concurs de șuturi cu mingea de fotbal printr-un disc strălucitor, călduțele critici părintești, Sarah ronțăind o coadă de crevete („De necrevet!“ a nechezat ea; da, familia Wagner servea creveți fierți) - și am mângâiat cobaiul până când un ospătar mi l-a luat din mâini, observând că se sufoca. Și atunci m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
începe Noul Testament, cu o consemnare de notar. Vocea cu timbru de "o mie și una de nopți" să fie oare a muezinului din vecinătate? Parfumul portocalilor, piuitul unei păsări colibri, mirosul de rășină de pin, toate acestea năvălesc odată cu aerul călduț pe fereastra mea întredeschisă... Abia ajuns la Ierusalim, redeschid, în camera mea de la Școala Biblică, Evangheliile care-mi evocau, pe când eram copil, cel mai pitoresc Orient; numai că acum sunt de îndată contrariat de stilul contabilicesc și deshidratat, gen biscuit
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
iar festivalurile cauzei nobile își montează corturile la Assisi, la Vanves, la Pavillons-sous Bois, la Napoli, oriunde la periferia evenimentelor, numai în inima lor nu. Faptul în sine n-are numai părți rele. Cei care nu îndrăgesc peste măsură tizanele călduțe, cordialitățile fără consecințe, clătinatul capetelor acoperite cu tocă, pălărie cu pene, căciulă de blană, kippa sau turban, va găsi în Țara Sfântă un pământ de azil foarte sigur, garantat fără dulcegării de prisos. N-au decât să alerge într-acolo
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
propriu, devenind apoi o suprafață plană, deschisă și fără contururi? Una aservită tuturor vânturilor și expusă pericolului de a muri de foame? Substituți ai pântecelui matern, noi nu încetăm să fabricăm mereu utere de sinteză, mici spații intime securizante și călduțe, așa cum erau odinioară triburile și clanurile, mai apoi Bisericile și națiunile, iar acum cluburile sportive, întreprinderile și mica familie. Tot ceea ce permite să închizi căile de acces înspre exterior și să te rostogolești mai departe ghem, noi considerăm ca fiind
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
să fie reorchestrat încă o dată (1944) în Anii de ucenicie (Cap. IX) mai strâns, dar cu aceeași senzație de sublim. Tot lângă pârâul lui Faur, tot sub luna plină: "Era liniște netulburată în tot cuprinsul satului, nu adia vânt, era călduț și cântau în sălcii o mie și una de paseri maestre. Cred că niciodată nu s-au aflat la un loc cântând atâtea privighetori și nici nu se va mai afla în veci și pururi. Eram așa de mișcat, încât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aer de vechime, și sus odăiți cu gratii și foișoare. La malul mării curg cișmele în jghiaburi de piatră. Și tot țărmul în partea aceasta e împodobit cu verdeață și pomi. Se văd mai ales plopi uriași. Bae în apă călduță. Se vede orașul în trepte până în partea cealaltă unde căsuțe mici de piatră stau grupate foarte pitoresc, însă pe un fond gol și alburiu: acolo stau turci ori țigani. (Noaptea, în tren, pe geamul deschis, am auzit glasul prepelițelor din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
furat și l-a dus într-o tihărai, dintre brazi, de unde se întoarce de câteva ori pe zi, ca să latre și să blesteme pe dușmani, c-o învierșunare neistovită. În luna lui Octomvrie în zile, unele minunat de luminoase și călduțe, altele neguroase și reci, oamenii de la munte își strâng întăi puțintica roadă de porumb, cartoafe și fasole. Adună fructe sălbatice, adună râșcovii pe care-i murează, hribi pe care-i taie și-i usucă, fac cidru, și mai muncesc o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lac de lapte dulce unde vine și face baie Mândra Lumii, aceea, Rozina - Doamna Florilor, și cu slujnicele ei. Face baie în fiecare zî. (...) Da’ nu poate face nimnea că lacu, zâce, fierbe tăt timpu, numai când vine e, rămâne călduț, cât face baie. Și cum iese, începe să fiarbă, clocotește. Și nimeni nu rezistă să treacă prin el sau să facă altceva” (Șieu - Maramureș). Divinitatea vegetală controlează puterile germinative hrănite de lichidul maternității și toate aceste implicații constituie ținta supremă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
condiții spălam adesea și animalele. După smulsul cânepii pentru fuior, urma topitul ei În lacuri săpate la marginile albiei râului Visa, apoi spălatul și uscatul acesteia, operații la care participam ori de câte ori ne permiteau condițiile atmosferice, căci se efectuau În apă călduță și sub soarele arzător. De altfel participarea copiilor era mai mare sau mai mică pe tot parcursul prelucrării cânepii, până la transformarea ei În valurile de pânză albită. Astăzi prelucrarea inului și a cânepii a fost părăsită. Când scriu aceste rânduri
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
alte cuvinte, dacă ar fi stat binișor la Iași, la taclale cu prietenii, fără să-și incomodeze superiorii prin rapoartele sale realiste despre starea precară a învățământului, ar fi fost un om normal și nu și-ar fi "dărâmat" poziția călduță de funcționar al statului, care își ia salarul pe degeaba. Halal interpretare, fie ea și psihanalitică! În privința "narcismului", care se manifestă printr-o "confuzie între subiect și obiect" în dragoste, și care este "cel mai capital simptom în schizofrenie", dr.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în ultimul minut Edi Tismănaru a cadorisit publicul băcăuan cu ratarea campionatului, trimițând balonul paralel cu poarta de la juma’ de metru !!! Una peste alta, victorie fără dubii a Bacăului în fața vecinei de clasament în urma unui meci ca vremea de afară: călduț. FCM BACĂU: Manea - Mihălăchioaie, Carnariu, Vajou (min. 46 Adăscăliței), Dobârceanu - Răduțoiu (min. 38 Tismănaru), Taban, Spiridon, Doboș - Câmpeanu (min. 75 Marchiș), I. Radu. Antrenor: Gheorghe Poenaru. DUNĂREA GIURGIU: Dragne - C. Gheorghe, Ciocârlan, Șanțmare, Odoroabă - M. Stan, Marcu, Ochia (min. 75
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
scris pe tablă „obijnuințe“, am ieșit din sală. Un rahat Manole ăsta, oameni robot conformiști, care nu au o temă a lor. Care amușină ca niște disperați după burse. Stroescu măcar e mai autentic. Disperați să parvină și să treacă călduț prin viață. - Cu boul ăla de Manole s-avem probleme? zic. - E băiat bun. Măcar are entuziasm! încearcă Bălănescu slugarnic. - Dragă, și câinele are entuziasm! face Stroescu, lăsând de înțeles că, dacă s-ar apuca să înșire tot ce știe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și un mod operațional, extrem de eficient și benefic în exersarea limbii engleze, mai cu seamă că Brian își găsește resursele și răbdarea necesare să întrețină un dialog permisiv vârstei fiului nostru. Plecarea mea la facultate în toamna aceea blândă și călduță a unui septembrie generos a închis pe undeva câteva canale de socializare, dar a deschis unele noi, complet noi, ce-au căpătat viabilitate și respect în timp. Tata m-a însoțit de fiecare dată și m-a ajutat chiar de la
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Buliga (originară din Chișinău) și cu studentul la Facultatea de Medicină Veterinară din Iași, Manole Mihăilescu, originar din Piatra Neamț. în dimineața zilei de 13 martie 1999, la ora 9,30, am coborât din autobuz la Taxobeni. Era o zi frumoasă, călduță, fără noroi, zi bună de drum. Am găsit-o pe măicuța Natalia măturând prin curte. Pe sârme și pe gărduțul din fața casei întinsese rufele ce cu puține minute în urmă le terminase de spălat, să se usuce la soarele mângâietor
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Lumea aceea care stă închisă-să-i elibereze pe toți, ca să se ducă la casele lor!” „Ne vedem luni?” „Da! ne vedem luni”, a răspuns măicuța Natalia. Mi-am luat rămas bun, acolo la portița căsuței măicuței Natalia Ilașcu, în acea dimineață călduță de mai. Așa a luat sfârșit vizita mea la mama Natalia Ilașcu, când i-am dus vestea să meargă la Iași și Putna, pentru rugăciuni. Stând în stația de autobuz, după câteva minute de așteptare a unei ocazii, apare o
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
cazul cel mai bun. Problema toleranței mi-a apărut ieri, în prezența catalizatoare a lui Giglio, în toată grandioasa ei nulitate: acolo unde apar toleranța, compromisul, nu mai este loc pentru o credință totală sau un sentiment total. Lucrurile devin călduțe, precare. N-aș fi crezut niciodată acum câteva săptămâni că, ridicându-mă împotriva intoleranței, combăteam propria mea cauză... Dorința de a rupe, de a pune capăt acestei stări de perpetuă umilire nu față de alții, dar față de mine însumi. Giglio îmi
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
preocupare zadar nică în jurul unei realități devitalizate, muribunde? Această tendință permanentă de a mumifica sentimentele și de a le păstra în cavouri frumos colorate... Lașitate, aceasta trebuie să fie. Lașitatea de a tremura pentru o fericire precară, pentru o dragoste călduță; frica de a tăia în carne vie... și totuși, va veni momentul în care însăși forța și natura lu crurilor vor spune: „Nu se mai poate! În locul acesta firul trebuie rupt...“ și se va rupe de la sine... și vom rămâne
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
formă de pomelnice, acatiste, agheasme, sfeștanii etc., plătite cu bani peșin de naivii, căscații și bigoții care sunt siguri că în acest fel toate ticăloșiile făcute le vor fi iertate, iar ei se vor bucura și "dincolo" de un locușor călduț în Edenul utopic și atoateprimitor unde intră de-a valma alături de cei mai abjecți ticăloși de pe scoarța pământului și ființele absolut nevinovate care mor de inaniție în absența unei coji de pâine. În felul acesta, permanent sunt umplute buzunarele fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
saltea aveți, doamnă Rozalia? Dormim pe saltele de paie, doamnă Condor. Extraordinar! Nu-mi vine să cred că în secolul al XX-lea mai există asemenea monstruozități... Cu iluziile spulberate și speranțe nebuloase privind șansele oferirii unui suport moale și călduț rotofeiului șezut al domniei sale, dezamăgită și descurajată, doamna Condor a acceptat varianta A, implicit cohorta de neajunsuri generate de o suprafață dură asupra căreia se exercita o presiune direct proporțională cu greutatea trupului ei generos, bine rotunjit. Și iarăși ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cu mama deodată suntem îmbiați să ne ospătăm regește din cele mai alese bucate ale pământului pe care le-a inventat și le-a dibăcit mintea omenească; o minunată pâine albă, proaspătă și aburindă cu ulei de floarea-soarelui gălbui, aromat, călduț și hrănitor. Când s-a văzut cu pâinea în brațe pe care o ținea cu pietate și emoție copleșitoare, de parc-ar fi fost pruncul născut în ieslea animalelor din Bethleem ochii fratelui nostru Mircea s-au umezit și lacrimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]