4,175 matches
-
toate meridianele lumii. Deși ne-a obișnuit cu intervențiile sale jurnalistice prin prestația-i neobosită în ziarele și revistele din diaspora pe parcursul mai multor ani - și a făcut-o bine -, iată că această carte îi întregește imaginea cu aceea de cărturar priceput, dându-ne posibilitatea de a cunoaște tainele unei lumi în care el însuși viețuiește: o lume a necunoscutului în care dacă pătrunzi ești nevoit să te adaptezi, să-ți modelezi viața și să-i îmbrățișezi principiile, dar fără să
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
realism critic șablonard până la a nu mai recunoaște nimic bun în toată omenirea de până la Lenin, ba chiar și la acela cu rezerva de a nu fi lăudat mai mult decât geniul succesorului său. Critica de direcție a acelor vechi cărturari împătimiți estetic de preferințele pentru ceea ce se chemaseră cândva curentele literare spre care îi îndemnau pe scriitori, devenea o critică de două direcții: fie cea îngustă, a publicării unor poncife care mulțumeau la partid (sau, măcar, nu nemulțumeau), fie a
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
cultură generală, a noii generații de prelați, punând accentul și pe profilul moral al slujitorului lui Iisus Hristos, pentru a se evita, pe viitor, scandaluri de pedofilie, homosexualitate ori încurcături de ordin financiar cu personae dubioase. Evocând personalitatea teologului, monahului, cărturarului dar și a abilului diplomat, apărător ferm a credinței străbune, cel care a fost Mitropolitul Ardealului peste două decenii Dr. Antonie Plămădeală, atât Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei cât și Nicholas și Anastasia Buda, s-au străduit să ofere cititorilor un
STELIAN GOMBOŞ „CÂTEVA SPICUIRI, SUGESTII ŞI RECOMANDĂRI…” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376813_a_378142]
-
Ne doare depărtarea de iubirea Ce-ai arătat, prin jertfa din Calvar, Încă mai bați la ușile-ncuiate, Ca să oferi o mântuire-n dar. Și mulți aud dar somnul le e dulce Și mulți cunosc dar încă nu Te vor, Iar cărturarii, fariseii, Tată, Se cred mai sfinți, decât al Tău popor. Să nu îi lași să piară, fie-Ți milă, Isuse, ai murit și pentru ei, Cheamă degrabă azi la pocăință, Planeta-ntreagă și pe dragii mei. Vorbește-le cu drag
ACUM, CĂCI MÂINE, NU E ZIUA TA! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376894_a_378223]
-
Moldovei, unde s-a retras, de altfel, în ultimele luni, ca urmare a problemelor de sănătate, fiind bolnav de pancreatită. În anul 2000, PS Părinte Episcop Gherasim Putneanul a fost declarat cetățean de onoare al municipiului Rădăuți. Ierarh misionar și cărturar, harnic și darnic, mărturisitor și pilduitor, PS Părinte Episcop Gherasim putneanul a trecut la Domnul la vârsta de 80 de ani, după o lungă și grea suferință, în ziua de pomenire a Sfântului Ierarh Nicolae (6 decembrie 2004). Înmormântarea sa
LA ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA SA IN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A ÎMPĂRĂŢIEI PREASFINTEI TREIMI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376938_a_378267]
-
să-l întâlnesc pe acest enigmatic domn Bine? Pașii mă poartă pe un drum de țară colbuit, străjuit pe de lături de ciulinii lui Panait Istrati. Nu au dispărut nici acum din peisajul stepei românești. Au rămas moștenire de la marele cărturar. Urc o colină și când ajung în vârful ei, simt cum îmi tresaltă nările de plăcere. Simt răcoarea și aerul sărat al mării. În fața mea este o panoramă fără de seamăn. O întindere albastră fără de cuprins. Aceasta este opera lui Dumnezeu
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
trecut, când era ... XXI. CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU, de Pompiliu Comsa , publicat în Ediția nr. 1805 din 10 decembrie 2015. Catinca AGACHE Elie Miron Cristea și prima teză de doctorat Eminescu Între renumiții cărturari afirmați din rândurile slujitorilor Bisericii Ortodoxe Române la loc de cinste se află numele primului Patriarh al României Întregite, figură emblematică în istoria culturii naționale Elie (Ilie) Miron Cristea (născut la Toplița în 1868, plecat la cele sfinte departe de
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
cu o bursă (1891-1895) de Mitropolia Sibiului (cu sprijinul profesorului Ioan Popescu de la Seminarul Andreian din Sibiu) -, tânărul teolog și-a ales pentru teza de doctorat ... Citește mai mult Catinca AGACHEElie Miron Cristea și prima teză de doctorat Eminescuîntre renumiții cărturari afirmați din rândurile slujitorilor Bisericii Ortodoxe Române la loc de cinste se află numele primului Patriarh al României Întregite, figură emblematică în istoria culturii naționale Elie (Ilie) Miron Cristea (născut la Toplița în 1868, plecat la cele sfinte departe de
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
Pompiliu Comșa a apărut recent, la Editura „Pompidu” din Galați, instituție publicistică de prestigiu a autorului, monografia intitulată „Un gălățean pentru Galați”. Lucrarea însumează 354 de pagini și beneficiază de o valoroasă Prefață, întocmită de Prof. Dr. Ilie Zanfir, distinsul cărturar gălățean, directorul Bibliotecii Județene „V. A. Urechia” din Galați, precum și de o amplă și erudită Postfață, alcătuită de reputatul om de cultură, scriitor și pedagog, Constantin Frosin, Șeful Catedrei de Limba Franceză de la Universitatea „Danubius”. O contribuție la finisarea lucrării
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
Pompiliu Comșa a apărut recent, la Editura „Pompidu” din Galați, instituție publicistică de prestigiu a autorului, monografia intitulată „Un gălățean pentru Galați”. Lucrarea însumează 354 de pagini și beneficiază de o valoroasă Prefață, întocmită de Prof. Dr. Ilie Zanfir, distinsul cărturar gălățean, directorul Bibliotecii Județene „V. A. Urechia” din Galați, precum și de o amplă și erudită Postfață, alcătuită de reputatul om de cultură, scriitor și pedagog, Constantin Frosin, Șeful Catedrei de Limba Franceză de la Universitatea „Danubius”. O contribuție la finisarea lucrării
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
românesc, tradiție și înnoire. Accentuează ideea că specificul național , caracteristică fundamentală a unei culturi, este cota ei de originalitate (limba, tradiția, obârșia, credința), pașaportul intrării în spațiul generos dar exigent al culturii universale. Un loc aparte îl acordă aportului cronicarilor, cărturarilor și scriitorilor români, al personalităților literare și istorice, dar și filozofilor, sociologilor români la teoretizarea acestor problematici, la integrarea valorilor naționale românești în spiritualitatea europeană și universală. Realizează chiar profiluri ale unor personalități (Nicolae Iorga, Constantin Rădulescu Motru și Dimitrie
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
totodată, o mărturie vie că intelectualul român, omul de cultură, dorește să se apropie din ce în ce mai mult de Dumnzeu și de Împărăția Sa Cea Sfântă și Veșnică. Aș mai adăuga că această lucrare recuperează și recapitulează o mărturisire de credință a cărturarului, având în vedere mediul în care au trăit, au crescut și s-au format generații întregi de intelectuali români înainte de anul 1990. Este și cazul autoarei volumului de față, în care dialogul cu un adevărat părinte duhovnic “lasă în suflet
„PE CĂRAREA RAIULUI” – CONVORBIRI DUHOVNICEŞTI CU ÎNALTPREASFINŢITUL IOAN AL MUNŢILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376396_a_377725]
-
lemn cu modele străpunse numit ,,mehitza”, unde ședeau femeile. Mai aruncă o ultimă privire peste cei adunați înainte de a-și relua cuvântul, și prin mulțimea strânsă în sinagogă întâlni un chip binecunoscut lui. Era un păstor care o făcea pe cărturarul, pe numele său Tiqvah și care de câte ori putea, venea de foarte departe până la Ierusalim. Îl cunoscuse cu mult timp în urmă și îl știa pe acesta ca pe unul care se amesteca în discuții pe marginea textelor sfinte punând tot
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
Sfântul Issac Sirul arăta:,,Pe cel smerit nimeni nu-l urăște, nu-l dojenește și nu-l disprețuiește. Ci pentru că îl iubește Hristos, este iubit de toți. Și el iubește pe toți și de aceea toți îl doresc. Înțeleptul și cărturarul tac înaintea celui smerit, pentru că îi dau loc celui smerit să vorbească. Cuvintele lui sunt dulci auzului mai mult decât „mierea și fagurele”. Toți îl primesc ca pe Dumnezeu, deși cuvântul lui este simplu și nearătos și smerit la vedere
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
poetului, neliniștea sa în raport cu lumea înconjurătoare. Avem în vedere poezii cum sunt: Singur; Îngrijorare; Iluzie interzisă; Păcat că nu ești; Angoasă de toamnă. Toate aceste succinte considerațiuni ne conduc la concluzia exprimată de noi in extenso, în volumul Scriitori și Cărturari români, din anul 2013, și anume că Prof. univ. dr. Coriolan Păunescu este un autentic, un foarte valoros poet și scriitor gălățean, a cărui operă se bucură de o apreciere laudativă, obiectivă, în lumea literară românească contemporană, de numeroase exegeze
ÎN LOC DE RECENZIE INTEROGAȚIE FINITĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375965_a_377294]
-
LIGII SCRIITORILOR AMBASADORI AI CULTURII ROMÂNE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Membrii Ligii Scriitorilor ambasadori ai culturii române Articol de AL.FLORIN ȚENE De-alungul istoriei noastre au fost destui cărturari care prin operele și călătoriile lor au fost adevărați mesageri ai culturii române. Făcând cunoscute peste mări și țări valorile din acest areal carpato-danubiano-pontic.În acest context îl amintim pe Spătaru Milescu Câmu, cel care a tradus integral Vechiul Testament,la
MEMBRII LIGII SCRIITORILOR AMBASADORI AI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375275_a_376604]
-
Marilor Preoți ” Ziua de marți a fost ziua controverselor și a pildelor. Evanghelistul Ioan scrie: Într-una din aceste zile, când Isus învăța norodul în templu și propovăduind Evanghelia, au venit deodată la El, preoții cei mai de seamă și cărturarii, cu bătrânii” ( Ioan 20:1). Acești preoți, cărturari și bătrâni, au venit la Domnul Iisus ca să-L ispitească și să-I găsească vreo vină. Dar pentru că Iisus era sfânt, în el nu s-a putut găsi nicio vină. Aceștia, știind
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
controverselor și a pildelor. Evanghelistul Ioan scrie: Într-una din aceste zile, când Isus învăța norodul în templu și propovăduind Evanghelia, au venit deodată la El, preoții cei mai de seamă și cărturarii, cu bătrânii” ( Ioan 20:1). Acești preoți, cărturari și bătrâni, au venit la Domnul Iisus ca să-L ispitească și să-I găsească vreo vină. Dar pentru că Iisus era sfânt, în el nu s-a putut găsi nicio vină. Aceștia, știind că este Fiul lui Dumnezeu și, pentru că nu
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
de Sfântul Domnitor Neagoe Basarab din Curtea de Argeș cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” ce adăpostește sfințitele moaște ale Sfintei Mucenițe Filofteea și totodată are (și) statutul de Catedrală Arhiepiscopală a Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului - păstorită în aceste vremuri binecuvântate de către vrednicul cărturar, logofăt spiritual și părinte misionar - pilduitorul Arhiereu Calinic Argatu. Această biserică voievodală și princiară este nu numai spațiu fizic, concret a slujirii lui Dumnezeu în post, rugăciune, smerenie și ascultare, ci și izvor de viață creștină, loc de pelerinaj pentru
DESPRE DOMNITORUL NEAGOE BASARAB... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373054_a_374383]
-
sine, iar a o nega sau a o disprețui e o lucrare cel puțin nedreaptă... Ca să-și cunoască tradiția și deci adevărata identitate spirituală, culturală și națională, tinerii noștri ar trebui îndrumați să asculte, dincolo de mărturiile istorice bisericești, glasul voievozilor cărturari, precum Neagoe Basarab sau Dimitrie Cantemir, al voievozilor martiri, precum Mihai Viteazul sau Constantin Brâncoveanu, al scriitorilor noștri clasici, de la Heliade-Rădulescu la Eminescu. Zice bunăoară, Neagoe Basarab: <>! Ce mărturie mai frumoasă a credinței și evlaviei ortodoxe se poate închipui? Și
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
neobosit, Părintele Adrian a ajuns în București pentru a se înscrie la cursurile Facultății de Filosofie (1947). Făcea cunoștință cu o cu totul altă dimensiune duhovnicească, implicându-se în Mișcarea "Rugul Aprins" alături de Părintele Sandu Tudor, Mitropolitul Tit Simedra, Monahul cărturar Benedict Ghiuș sau Profesorul Alexandru Mironescu. În consecință, a fost răsplătit cu șase ani de temniță grea pe care i-a ispășit la Aiud, între anii 1950 - 1956. După eliberare a bătut la porțile mai multor mănăstiri, însă nu a
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
de-aici a început totul, adică imprudența mea de a citi în sufletele românești ale basarabenilor, în esență nealterate de suferința desțărării. Frumusețea lor identitară era ca floarea de câmp, neatinsă de pipeta geneticianului. Și fiind ei, basarabenii aceștia, și cărturari de frunte, m-au luat sub aripa lor culturală. Am publicat în revistele lor, am scris cărți monografice împreună, ca însemnând asta punțile noastre peste Prut, am ctitorit laolaltă bibliotecă basarabeană în sat, am participat, deopotrivă la stat dar cu
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
primit din nou îmbrățișarea publică a d-nei Ninela Caranfil, maestră emeriă a artei dramatice, Artistă a Poporului, care, ca și la anterioara întâlnire (albumul fusese lansat cu cateva luni în urmă la Biblioteca Municipală, sub auspiciile D-lui Nicolae Dabija, cărturarul de notorietate internațională, ca moderator generos al evenimentului) m-a copleșit cu însuflețitoarele sale cuvinte. Tot acum l-am cunoscut (și am schimbat cărțile de autor între noi, invoc aici proporția) pe distinsul savant (doctor habilitat) Valeriu Dulgheru, cunoscut mie
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
căpitan, ucis la vârsta de 80 de ani, Mihai Viteazul a înălțat, la 11 august 1601, un steag pe locul în care au fost trași în țeapă. Este o învățătură pentru felul în care trebuie să ne cinstim eroii, martirii, cărturarii, veteranii, vârstnicii! În jurul moșiei dăruite lui Baba Novac, de către Mihai Viteazul, s-a dezvoltat cartierul craiovean Brazda lui Novac. ( Istoria locuitorilor Clujului (XI), “Gazeta de Cluj”, pag 16, interviu cu dr. Tudor Sălăgean, de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
ce-am pohtit, Moldova, Țara Românească”, pg.98 , - “Cum povestește Mihai Viteazul șfârșitul stăpânirii sale în Transilvania”, pg.99-100, - “Cronicarul contemporan despre moartea lui Mihai Viteazul”, 1601, pg.100-101. Sne amintim cu acest prilej de toți eroii neamului, voievozii, martirii, cărturarii, personalitățile, începând cu Burebista “cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia”, “stăpânind toată țara de dincolo de Dunăre și cea de dincoace” ( ISTORIA POPORULUI ROMÂN, sub redacția Acad. Andrei Oțetea, Ed. Științifică, București, 1970), Deceneu, Comosicus, Scorilo, Duras-Diurpaneus
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]