1,915 matches
-
tamentul se adresează controlului farmacologic (amiodaronă) al răspunsului ventricular. O altă complicație posibilă a chirurgiei valvulare aortice o constituie AVC, din cauza afectării cerebrovasculare și stenozelor- caroidiene preexistente. Utilizarea atentă a substanțelor nefrotoxice poate preveni insuficiența renală postoperatorie. Se indică îndepărtarea cate - terelor centrale venoase cât mai repede posibil pentru a reduce riscul de sepsis postoperator și reinstaurarea precoce a realimentației enterale. Mortalitatea operatorie în intervențiile elective este sub 3%, crescând la vârstele extreme, în condițiile intervențiilor în urgență, prezenței endocarditei și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
ța, căprița, ța, Te-am adus din Africa, Te-am adus cu avionu' Team frănit cu biberonu'. Am o capră, n-am o sută Dar mi-e drag că mă ascultă. Dacă nu m+ar asculta, Altă capră mi-aș căta Și pe tine te-oi lăsa. A-așa-i capra dorului Ca la Capu-Satului. Astă capră ce-o joc eu Și-o jucat-o moșu meu, Moșul meu cu comanac. Ș i-o jucat pân-o crăpat. Am o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ța, căprița, ța, Te-am adus din Africa, Te-am adus cu avionu' Team frănit cu biberonu'. Am o capră, n-am o sută Dar mi-e drag că mă ascultă. Dacă nu m+ar asculta, Altă capră mi-aș căta Și pe tine te-oi lăsa. A-așa-i capra dorului Ca la Capu-Satului. Astă capră ce-o joc eu Și-o jucat-o moșu meu, Moșul meu cu comanac. Ș i-o jucat pân-o crăpat. Am o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
manifestare a m?iestriei ?i a libert??îi lor. Aceast? dualitate caracteristic? pentru prima Rena?tere francez? este ?i mai frapant? �n arhitectură religioas?, ca la Saint-Eustache (Paris, �ncep�nd din 1532) unde structurile gotice flamboaiante s�nt sistematic �mbr?cate cu decoruri italiene. Transferarea Cur?îi de c?tre Francisc I �n �le de France, la sf�r?ițul anilor 1520, coincide cu o abordare mai �ndr?z-nea?? a limbajului modern. Acest limbaj arhitectural este de-aici �nainte singurul capabil
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
rezultatul inapoi in main memory mfc put(&deplasament,adresa,(sizeof(float)), 31, 0, 0); mfc write tag mask(1<<31); mfc read tag status all(); PPU (Encoder) // encodez mesajul folosind informatiile despre pixelii rezultati in urma clusterizarii char litere 1[32]; //intr-un pixel ascund 1 caractere(r cate 5 biti) litere1[1]='A';litere1[2]='B';litere1[3]='C';litere1[4]='D';litere1[5]='E';litere1[6]='F';litere 1[7]='G';litere1[8]='H'; litere1[9]='I';litere1[10]='J';litere1[11]='K';litere1[12]='L';litere1
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
cultul oficial al împăraților romani și al majorității populație din imperiu să fie considerat de acest gunoi odios, drept erezie a iudeo-cretinismului, cult ce nu avea nici caracter public ci exclusiv unul privat practicat în particular de cete de întune- cați? Furiosul plăsmuitor de adevăruri sfinte mai condamnă cu vehemență poliga-mia pe care o practicau mulți creștini cu mare plăcere, tradiție specifică ivriților, la fel avortul și divorțul care deveniseră a jucărie pentru femei. Și Origene, alt mare crainic al iudeo-cretinismului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
sentimentul național, consilierii lui Carlos al II-lea resping aceste planuri anevoioase de împărțire a terito riilor unui suveran, ce-i drept muribund, dar încă viu totuși. Pentru a evita dezmembrarea imperiului său, Carlos al II-lea dictează un testament cate atribuie succesiunea în întregime lui Josef-Ferdinand, prinț elector de Bavaria, care nu are decît șase ani. Dar copilul moare după cîteva luni de o boală de care, potrivit contemporanilor, împăratul nu ar fi cu totul străin. Ludovic al XIV-lea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
-și săgețile sale ascuțite printre cămășile zdrențuroase ale cosașilor care trag brazda lata prin fâneața ce începe să deie în copt. Niciun nor rătăcit pe cerul senin, nicio adiere de vânt, doar fâsâitul tăios al coaselor care aliniază brazdele una cate una precum undele unui parau de munte. - Ghio, băi Gheo, băi!... Unde e teaca și custura? întreabă un cosaș mai bătrân, căruia îi șiruia transpirația grăbita pe obrajii arși de soare și de vânt. - Uite colo, sub stejarul cela bătrân
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
prelungindu-se până la celălalt capăt al pădurii. Câmpul cosit alunecă parcă în valuri către zidul de copaci al pădurii, prinzându-se pe furiș într-o poiana cu fagi mulți. Coasele care intraseră dis-de-dimineață în iarbă plină de roua, treceau una cate una la odihnă, sprijinite de fagii pădurii, alături de ulciorul cu apă de izvor și bocceaua cu mâncarea de pranz. Gheorghe stătea așezat pe lavița de frunze, așteptând grăbit cosașii care începuseră să prânzească. Gândul lui era departe... Ochii albaștri priveau
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
pe care-l joacă, a fost numită exportină-5 (C. Gwizdek și colab., 2003). În citoplasmă, pre-miARN este așteptat de un nou chirurg enzimatic numit Dicer, care îi am putează partea de buclă, lăsând o moleculă mic șorată de miARN dublu cate nar (de numai 22 nucleotide), gata de acțiune. Toate aceste evenimente sunt sche ma tizate în fig. 5-18. 5.3.4.2. Modul de acțiune al miARn Este necesar dintru început să discernem despre ce fel de miARN vorbim: despre
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
determina ruina Troiei : Ni tremură pământul supt noi, adâncul urlă/ Să ne rugăm acelor cari ne ocrotesc/ [...] Dar nu-i de-ajuns atâta. Pe lângă cei din cer/ Sunt și alți zei în adâncuri pe care ruga noastră/ Nu i-a cătat demult și ne urăsc (IV 3). Moartea lui Hector e pusă de Priam pe seama faptului că el a plecat la luptă într-un moment neprielnic (De ce n-ați spus că este un ceas oprit, că zeii/ Nu dau voie să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
-mi ca și zidul neînvins....... Tu te lauzi că Apusul înainte ți s-a pus? Ce-i mâna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus? Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier, A credinții biruință căta orice cavaler. Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul!..." Există și o speculație, conform căreia Mihail, fiul lui Mircea, conte al secuilor, reușise să introducă două persoane de încredere ca pârcălabi în cetatea Branului, cu acordul tacit al lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
mine în nr. 109 de la 10 iunie 1885 mi ar fi atras cenzura, suprimarea sau un proces: pe vremea aceea nimic. Iată articolul. Ziarul Orientul român din Galați scrie: „Femeile și copiii se hrănesc cu zarzăre verzi, oamenii cutrieră târgurile cătând muncă pentru hrană și 10 bani pentru tutun. Am auzit cu urechile noastre cum câțiva săteni din comunele Pechea și Cudalbi ziceau ca să dea hârtie la Împăratul rusesc, că poate le-ar crede nevoia mai în grabă.“ În josul acestor reproduceri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
viață și pentru care doresc tot binele din lume. Nu există ceva mai presus de tată și mamă printre oameni" (Teogonis). Câtă înțelepciune ascund cuvintele lui Paul Doumer: "La toate vârstele, în toate situațiile, iubește, respectă și onorează pe cei cate ți-au dat viață". Această familie, a factorului poștal, a asigurat copiilor sentimentul siguranței și i-a ajutat să depășească obstacolele inerente vieții, educându-i să devină persoane responsabile, adaptate timpului în care trăiesc, mândria Costișei noastre. Puterea dragostei Nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
după cum se vede. și nu vreau să aud nimic! Cioplitorul În piatră Își plimbă cu mirare ochii de la căpșorul blond la cel cu plete Întunecate. Se vedea cât colo că cei doi călăreți erau femei. Două fete tinere, Îm bră cate În haine de paj. Dar Își stăpâni și uimirea, și vor bele care dădeau să-i alunece de pe limbă. Văzuse prea multe În viața lui ca să știe că nu trebuie să fie niciodată prea curios. Îți mulțumesc, străine, că mi-
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
lui cărunt era Înconjurat de o lumină dulce și imaterială. Cu mirare aflase Simeon că sub trăsăturile angelice se ascundea un cap politic de o mare agerime, că monseniorul avea nu numai prieteni și admiratori, ci și dușmani neîm pă cați, pe care Îi ținea În frâu cu mare Îndemânare. Cu blân dețea lui provocase mai multe neajunsuri casei imperiale și vasalilor ei decât toate incursiunile și luptele rudelor lui războinice. Simeon simțea pentru el o mare simpatie. Aproape că-i
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Înconjurată de un șanț adânc de apărare. Singura cale de acces În castel era un pod cu lanțuri, care se cobora numai ziua, când mai multe străji supravegheau intrarea și ieșirea. Pe colina Ludwigshöhe, una dintre treptele de munte ridi cate artificial, se aflau o grădină, nu foarte Întinsă, dar plină de plante rare și de flori minunate, un bazin de marmură și câteva bănci aidoma, locul unde nobilul Conrad venea să viseze cu ochii deschiși. Grădina era Înconjurată spre apus
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nici Încotro mergeau, nici ce aveau de gând temnicerii săi. Fără Îndo ială, nimic bun. De când se despărțiseră de grosul slujito rilor, care Împreună cu stăpânii o luaseră În direcția opu să, cioplitorul În piatră se străduise să citească fețele Întune cate ale Însoțitorilor săi. Un lucru era sigur: toți erau tică loși, obișnuiți cu felurite treburi murdare. Cu un stăpân ca Eglord, mai mult ca sigur că nu erau la prima fărădelege. Urcară pe un drumeag Îngust, prin pădurea Întunecoasă. Deasupra
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cleioasă și, pentru o clipă, revăzu imaginile sângeroase de odinioară, de acasă. „M-au prins și pe mine tătarii“, fu primul lui gând. „Sau poate nici n-am fost plecat de acasă? Am visat totul? Bizanț, Danubiu, orașele Îndepărtate cu cate dralele lor. Năluciri ale minții mele bolnave... Avea dreptate tata când mă certa și-mi spunea să pun mâna pe coasă și să las cioplitul, că nu-i treabă de bărbat adevărat... Își deschise cu greutate ochii, așteptând să vadă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
piraților din Marea Adriatică. Dar acesta era un secret atât de mare, Încât nici măcar toți membrii Sfatului celor Zece nu-l cunoșteau. Sosirea lui la Zürich fu la fel de bine-venită ca Întotdeauna și nimeni nu băgă de seamă că În jurul carelor Încăr cate cu marfă stăteau prea mulți paznici. Drumurile erau nesigure și tâlharii pândeau pretutindeni. Ca de obicei, trase la cel mai bun han din oraș și se grăbi să-l viziteze pe bancherul Urs, cu care, spunea el, avea de făcut
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
încărcau bateriile cu energia necesară viitoarelor lupte cu neprevăzutul. "Noi nu vom ști vreodată ce ne așteaptă mâine. Tu bucură-te astăzi! Atâta îți rămâne. Ia cupa și te-așează sub luna de cleștar, Căci mâine poate luna te va căta-n zadar." (Omar Khayyam) Stăteam cu surioara mea, Silvia, pe bancă și urmăream comportamentul diferitelor grupuri de ființe umane în timp ce astrul solar încerca să străpungă frunzișul des al coronamentului, trimițând, ici-colo, câte un laser auriu. Cei de vârsta a treia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Bănulescu ș.a., scriitori care nu erau chiar la prima tinerețe, dar încă tineri și foarte valoroși, acest val de după '89, a fost un val foarte puternic și cu dorința de a se afirma în literatură (tot în acea perioadă, din cate știu, ați debutat și Dumneavoastră în poezie), în sensul cel mai bun și curat. A.B.Ce se întâmplă acum, după 2000? Ce se întâmplă? Sunt și momente mai slabe într-o literatură, nu e vina nimănui, poate că autorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mulți intelectuali fuseseră tentați, că intelectualii nu se omorau după partidele istorice și nici nu s-au înscris în ele. Nici partidele astea n-am auzit să fi deschis ele ușa și să fi invitat oameni tineri și bine edu‑ cați. Niște partide care ajung la guvernare înainte de a-și fi recrutat tineri pe care să-i fi trimis la studii să-și facă doctorate în economie, în Occident, erau niște partide care nu meritau nici să câștige și nici să
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
brutală a formelor înșelătoare ce sau succedat în arena de conducere a vieții noaste publice și setea după un ideal de superiorizarea procesului de unificare sufletească, și-au dat întâlnire, sintetizându-se în formula nouă: Crainicul Bucovinei... „De aceea vom căta să cultivăm cu răsfăț specificul spiritual al solului bucovinean și vom invita societatea acestui cuprins să-și potrivească o vibrație unică după nevoile psihice ale României moderne; vom arăta cu laudă, tuturor, fapta cinstită și dreaptă, precum nu ne vom
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a sosit. A așteptat atât de mult încât în urmă nu vroia să creadă că a sosit. „Trebuie săi văd dacă au venit” și sărea de pe pat la fereastră, dar strada liniștită avea același aspect străin și neîncrezător, bolnavul își căta patul suferinței, căci nimic nu-i arăta sosirea acelora pe care îi aștepta. Prietenii iau adus în casă câțiva ofițeri români pentru a-l convinge că da, oastea României a venit și aceasta a fost ziua cea mai fericită în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]