3,434 matches
-
dragoste mare! Infernal de frumoasă! Așa cum este el, bătrân pentru mine, m-ar putea face fericită și mi-ar elibera penița asta nepricepută, mi-ar face-o să zboare, să viseze... să scrie! Zuluf 10 august 1963 Dragul meu, Ferestrele cabanei erau Întunecate, toți ceilalți dormeau. Noi doi, sub cerul Înstelat, rămăsesem ultimii În chausson-ul cu care venisem, aparatul de radio era deschis la maximum. Dansasem mult. Nimic nu mai putea despărți trupurile noastre În noaptea aceea. Muzica se Încolăcea În jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
tainele mari ale vieții. Cântecul pornea parcă din noi și ne lua cu el departe, spre țărmul care se cheamă... iubire... Uitasem să mai facem vreo mișcare. Ne țineam așa, unul În brațele altuia. „Eu... nu mai mă duc În cabană“, am spus cu teamă. „Vrei să dormim În mașină?“, ai Întrebat. De fapt, nici eu nu prea voiam să dorm sus. „Hai să rămânem, dacă vrei.“ Ți-ai Închipuit că mă vei avea. Totuși, la refuzul meu, n-ai mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
nu poate pune pe hârtie ceea ce a fost În prima ei noapte de libertate și de dragoste. Nici toate imaginile din lume nu pot cuprinde gândurile de atunci. De multe ori o veți Întâlni ca acum, Într-un fund de cabană, scriind vrute și nevrute pe foi, cu un creion. Stiloul nu și-l ia pe munte, ca să nu-l piardă. Dacă o veți cunoaște, o veți acuza că râde prea mult. Da, e hotărâtă să nu plângă În văzul nimănui. Nu vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
din natură, nu mă interesează!“ Cât fariseism! M-am dus totuși Îngândurat În camera mea de student sărac și-am continuat să citesc, cu dinții strânși, Opera aperta, de Umberto Eco. (miercuri) A plouat abundent; numai bălți pe drumul spre cabană; A. a dispărut de lângă mine când eu citeam Adolescentul și nici n-am observat când s-a strecurat afară; o regăsesc zgribulită sub un brad, după o oră, când ies să-mi fac plimbarea de după lectură. E strânsă toată În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
aceea, acum șase ani, ne-am mutat În sfârșit În vila pe care o proiectaserăm singuri, În Mevaseret, care ieșise aproape cum o visaserăm, cu o aripă separată pentru copii și dormitorul În pod sub acoperișul triunghiular, ca Într-o cabană din Alpi. Înger cu erecție de rinocer, râse Fima În sinea lui și simți din nou cum Împreună cu compasiunea se naște În el dorința, iar dorința aduce rușinea, ciuda, furia și autoironia. Și fiindcă tot se gândea la rinoceri, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
tăcu. Ochii săi albinoși Începură din nou să clipească repede, semn că Îl preocupa ceva. Întrebă: —Spune, Fima, nu-i așa că ai nevoie de un copil? N-ai vrea să plecăm Împreună În insulele Galápagos, să ne construim acolo o cabană din crengi? Să pescuim pește și scoici? Să creștem legume? Să urmărim broaștele țestoase care trăiesc acolo câte o mie de ani? Cum mi-ai povestit tu odată? Fima Își zise: Uite că o luăm de la capăt, cu dorul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
gând să le facă din nou sus, pe creastă și la lacul acela alpin, dar mai ales de florile care la vremea asta ar fi trebuit să înflorească și dacă ghidul - cum îl chema - ar mai parcurge acum traseul până la cabană, pe care îl făcuse cu colegii de studenție înainte de a se îmbolnăvi, și noi simțeam cum stâncile și gheața reușeau să-l transforme din nou pe automobilist în adolescentul alpinist, care după ascensiunea la hotelul montan mai zăbovea un pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
ca, în loc să mă duc la școală, să mă las tras împreună cu alți vizitatori amatori de sporturi de iarnă într-o telecabină, printre stânci și brazi, sus de tot, până la marginea unei cești pline ochi de zăpadă. Acolo se înălțau, alături de cabane modeste de lemn, hotelurile. Mirosea a ceară pentru schiuri și cremă împotriva arsurilor solare, oamenii se așezau într-un „Tea Room“, cu fața la soare, priveau în sus spre crestele munților și în jos spre o cuvertură de ceață sub care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
de la orășelul tirolez spre coama muntelui Horn. Omul acela ar fi trebuit să fie de o vârstă cu mine, ca să fi putut urca, sprinten, serpentina pietruită, până la platou, de unde, înfipt în talpă și ciomag, să fi luat pieptiș potecuța până la cabană. Și de teamă să nu piardă răsăritul soarelui, să se fi agățat repede pe peretele prea puțin înclinat ai piscului, până la capelă. Porniserăm trei pe înserate: Egon, pictorul, un compozitor de lied-uri vieneze și eu. În cele douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
colericul de Muñagorri În duel. Una peste alta, mult stimate don Parodi, vă rog să nu vă pierdeți sângele rece. Am făcut de-acum primul pas: i-am invitat pe Carlos Anglada și pe Formento să stea câteva zile la cabana lui Muñagorri, Moncha. Căci noblesse oblige: să recunoaștem că opera lui Muñagorri a instaurat progresul pe o mare Întindere din departamentul Pilar. Domnia voastră ar trebui să vă decideți și să cercetați o dată Îndeaproape acest miracol. Căci e una din puținele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a aflat că iera sor-mea, s-a topit cu totu, care lu biata Pumita d-acu să știe că-i plăcea să se flirtuiască până și cu slugile dân casă. Chestia ie că l-a poftit pă Rica la cabana Moncha, cu toate că nu ne văzusem nici baremi Într-o cutie cu chibrite. Don Commendatore - tata lu Rica, vă aduceți aminte - să dădea de ceasu morții să le facă lipeala, iar Rica mă bolnăvise cu orhidelele care i le trimitea zilnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
tale siștirite, a observat Mariana, aplicând pe buzele-i nepăsătoare un rouge elegant. — Panorama schițată de soția mea e fără cusur. Dar nu-s trasate coordonatele practicii. Eu voi fi agrimensorul de la cadastru. Și voi Întreprinde viguroasa sinteză. În Împrejurimile cabanei La Moncha, Pilar posedă parcuri, pepiniere, sere, observator, grădini, piscină, cuști cu animale, acvariu subteran, dependințe, sală de gimnastică, reduta lui don Commendatore Sangiácomo. Acest bătrân În floarea vârstei - ochi irefutabili, statură mijlocie, tentă sangvină, mustăți zăpezii, trunchiate de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
În care-au furat 20 de perechi de bocanci de la un grup inocent de tineri, bocanci pe care i-au pus pe măgăruși și tuleo, „s-au pierdut apoi În desimea codrului”. Însă nu Înainte de „a fura și alimentele de la cabană”. Articolul acesta ar trebui Încheiat cu o frază perfectă din Sexpress: „Deși mi-am bărbierit păsărica, e mai urîtă ca Înainte”. SÎntem În luna mai, 1992, și din presa pe care-o răsfoiesc cu tot mai mare deliciu, aflu, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Oaspeții aplaudară. Preston arătă spre un munte cu vîrful Înzăpezit. — Paul’s World, doamnelor și domnilor. O replică exactă, la scară, a unui munte din Sierra Nevada. Paul’s World, Lumea lui Paul, va oferi o formidabilă pîrtie și o cabană de schi, unde Moochie, Scooter și Danny vor interpreta scheciuri pentru Întreaga familie. Mă veți Întreba cine e acest Paul. Paul a fost fiul lui Raymond Dieterling, dispărut tragic În adolescență, În 1936, pierdut Într-o avalanșă pe timpul unei drumeții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
În atenția presei În urma mărturiei depuse Într-un proces legat de scandalul de la poliție denumit „Crăciunul Însîngerat“, Ed Exley nutrește planuri ambițioase, deși nu are de gînd să renunțe la cariera din poliție. Într-o discuție cu corespondentul nostru la cabana familiei de la lacul Arrowhead, Exley Junior a spus: „Nu vreau decît să devin un detectiv de rang Înalt, căruia să i se pună În față cazuri dificile. Tata a avut cazul Loren Atherton“ - se referea la ucigașul de copii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Ai dat de numele „Preston Exley“? — Da. — E tatăl meu. — Și ce dacă? Știu că ești un puști bogat, dacă-ți arunci banii pe animale de pluș. Și? Unde o să mă duc? Ed se prinse de balustrada patului. — Am o cabană la lacul Arrowhead. Poți să stai acolo. N-am să te ating. Și am să te duc la inaugurare la Dream-a-Dreamland. Inez Își duse mîna la cap. — Uită-te la părul meu... — Cred că-ți pot găsi o pălărie drăguță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
În fața ochilor o panoramă: Amazonul, munți din ghips... Ed spuse: — Ți-e bine? Vrei să ne Întoarcem? Ceea ce vreau este o țigară, deși de fapt eu nici nu fumez. Atunci nu te apuca. Inez... — Da, am să mă mut În cabana ta. Ed zîmbi. Ce te-a făcut să te hotărăști? Inez Își aranjă vălul sub pălărie. — Am văzut În baie un ziar În care Ellis Loew se lăuda cu mine. Părea foarte mulțumit, așa că m-am gîndit să mă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
studie femeia: fiecare centimetru pătrat al trupului ei, În toate nuanțele luminilor. Merse cu mașina pînă acasă, dar nu vedea În fața ochilor decît acea femeie. Pe pragul ușii - Inez Soto. Bud se apropie și fata Îi spuse: Am fost la cabana lui Exley, la lacul Arrowhead. Mi-a spus că nu Îmi pune nici o condiție, iar după aia a venit și mi-a zis că trebuie să iau medicamentul ăla care să mă facă să-mi amintesc. I-am spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
pe Lynn Bracken. În zori tresări În somn și se trezi cu Inez cuibărită lîngă el. O lăsă să stea acolo. CAPITOLUL 31 Știa că visează, știa că nu se poate opri. Continuă să tresară În timp ce revedea scena. Inez la cabană: „Lașule!“, „Oportunistule!“, „Mă folosești ca să avansezi!“ Apoi rafala de la plecare, din ușă: „Polițistul White e de zece ori mai bărbat decît tine, deși are doar jumătate din mintea ta și nu are un mahăr de tată!“ O lăsase să plece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
care le-ai iubit vreodată, flăcău. GÎndește-te la niște metode grandioase de a-i face rău. CAPITOLUL 64 Făcură dragoste pe loc. Ed știa că dacă nu făceau sex, vor trebui să discute, iar Lynn părea să simtă același lucru. Cabana avea un miros de mucegai, patul nu era făcut - totul rămăsese așa, stătut, după ultima lui noapte cu Inez. Ed ținu luminile aprinse: cu cît vedea mai mult, cu atît se gîndea mai puțin. Îl ajuta să continue actul. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
-ți spun unde s-a dus domnișoara Bracken. Am auzit-o discutînd cu administratorul aseară. Cerea Îndrumări. — Încotro? — Lacul Arrowhead. Și ți-aș fi spus dacă nu te-ai fi obrăznicit. Casa lui Exley. Inez Îi vorbise despre ea. O cabană cu drapele În bătaia vîntului: cel american, cel al statului și cel al LAPD-ului. Bud conduse pînă la Arrowhead, merse de-a lungul lacului și găsi casa: drapele În vînt, nici un Plymouth albastru, Packardul lui Lynn pe alee. Sprint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
vînt, nici un Plymouth albastru, Packardul lui Lynn pe alee. Sprint pînă la verandă, scările dintr-un salt. Bud sparse un ochi de geam și descuie ușa. Nici o reacție la zgomot - doar camera din față, plină de umezeală, care trăda o cabană de vînătoare provincială. Pătrunse În dormitor. Putoare de transpirație, pete de ruj pe pat. Goli pernele de fulgi, dădu jos salteaua și văzu o copertă din piele dedesubt. Erau „Literele stacojii“ ale lui Lynn, fără doar și poate - Îi citea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de fiică. A izbucnit un scandal monstru, cu câteva destituiri pe loc, care oricum nu rezolvau nimic, dar băgau frica în mințile înlocuitorilor și ale celor puși să facă lumină până-n zori. Au scotocit toată noaptea hotelurile, casele de oaspeți, cabanele din munți, fără să le dea de urmă. Nimeni nu văzuse nici măcar mașina, ce ar fi trebuit să sară în ochi, pentru că nu era o marcă pe care s-o vezi toată ziua pe drumuri. Până la urmă au găsit automobilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
devreme și-a ținut doar cât să am timp să văd cum fața lui Emily Începe să se umple de pistrui, dar acum cerul e de culoarea cositorului de la ploaie. Hotărâm să nu riscăm și să ducem copiii Înapoi la cabana pe care am Închiriat-o și care se află la câțiva kilometri de țărm. Ne ia aproximativ cincizeci de minute să-i scoatem din apă și să-i băgăm În mașină: cererile sunt Înlocuite de amenințări și când nu merg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mașină, după ce ieșisem din Swansea, l-am dus la benzinărie, l-am spălat În chiuvetă, l-am șters cum am putut cu singurul șervet de hârtie și l-am schimbat, ca apoi să cumpăr strictul necesar pentru când ajungem la cabană: plicuri de ceai, lapte, pâine feliată ca s-o prăjim. Mi se pare că am fost destul de credibilă În rolul de mamă În vacanță, nu? Dar are dreptate Rich. Gândul la prezentarea finală care se apropie, aruncată de Rod În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]