2,023 matches
-
murdari veneau la serviciu. Haideți să fim odată sinceri și să recunoaștem că toate căzile astea colorate, pe care ni le-au adus turcii și italienii după 1990, mai mult au zăpăcit oamenii. Iar divorțurile din cauza nevestelor care poftesc la căzi și la bideuri roz se țin lanț. Era el un dobitoc Ceaușescu, dar măcar la căzi se pricepea. Și, bineînțeles, la private. Când ai cadă albă, e bună și privata din fundul ogrăzii, dar când începi să vrei căzi verzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
colorate, pe care ni le-au adus turcii și italienii după 1990, mai mult au zăpăcit oamenii. Iar divorțurile din cauza nevestelor care poftesc la căzi și la bideuri roz se țin lanț. Era el un dobitoc Ceaușescu, dar măcar la căzi se pricepea. Și, bineînțeles, la private. Când ai cadă albă, e bună și privata din fundul ogrăzii, dar când începi să vrei căzi verzi pe pereți, e-te-te na, nu mai poți dacă n-ai și tron tricolor! Omul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
italienii după 1990, mai mult au zăpăcit oamenii. Iar divorțurile din cauza nevestelor care poftesc la căzi și la bideuri roz se țin lanț. Era el un dobitoc Ceaușescu, dar măcar la căzi se pricepea. Și, bineînțeles, la private. Când ai cadă albă, e bună și privata din fundul ogrăzii, dar când începi să vrei căzi verzi pe pereți, e-te-te na, nu mai poți dacă n-ai și tron tricolor! Omul lui Bush Pensionarul Frecea Marin a înțeles târziu de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
la căzi și la bideuri roz se țin lanț. Era el un dobitoc Ceaușescu, dar măcar la căzi se pricepea. Și, bineînțeles, la private. Când ai cadă albă, e bună și privata din fundul ogrăzii, dar când începi să vrei căzi verzi pe pereți, e-te-te na, nu mai poți dacă n-ai și tron tricolor! Omul lui Bush Pensionarul Frecea Marin a înțeles târziu de tot, la șaptezeci și cinci de ani, care e sensul vieții. Lucrurile s-au petrecut în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
când își ascultă la tranzistor Vocea Americii, o sting nu știu de ce și pe asta. Restricțiile la căldură, lumină și apă caldă ne indispun. Tomi, obișnuit de la naștere cu baia zilnică, fără de care nu poate adormi, pretinde să-i umplu cada cu apă încălzită în găleți, pe aragaz. Când sunt prea obosită și vreau să sar peste corvoada cărării găleților în bucătăria din baie, îmi amintesc de epidemia de hepatită, de colegul lui de bancă, Ginel, care are păduchi și de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
apă caldă, spălatul devenea o aventură, cu tehnicile și ritualurile sale. Bănuiesc că bărbații nu erau deosebit de fericiți să se spele turnându-și cu ibricul apa luată dintr-o oală pusă într-un echilibru instabil în chiuvetă sau pe marginea căzii. Însă am impresia că se spălau mai rar. Noi, fetele - în orice caz, eu -, ne spălam zilnic cu mijloacele astea de tortură. Iarna era cel mai cumplit. Îți îngheța și inima în tine când duceai la bun sfârșit acest rit
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
picioare era o prioritate a statului, președintele o afirma în fiecare seară la telejurnal, înconjurat de secretarii săi de partid și de distinsa lui soție. De fapt, doamna Elena avusese ideea ca, pe lângă apartamentul cu două camere și baie cu cadă din Flamura Roșie, mama să primească și un bilet gratuit într-o stațiune balneară reputată în toată lumea pentru apele sale tămăduitoare. Delirul cu mersul la tratament la Băile Felix a durat mai mult de un an. Taică-meu și soră
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pe dig cu undița și aducea aproape mereu o mînă de pești pe care-i punea în chiuvetă, la baie, sub jetul de apă rece. Astfel, chiuveta era mai tot timpul ocupată și trebuiau să se spele la robinetul de la cadă. Cu toate precauțiunile luate, peștii se împuțeau destul de repede. Oricum nu aveau unde să-i pregătească. Tatăl tot zicea că o să-i ducă la bucătăria restaurantului, să le dea ălora ceva și să-i roage să-i facă așa cum știa
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Tatu de la doi, care ținea găina cu capul în jos, Dănuț se rugase tot drumul măcar să o mai întoarcă din cînd în cînd, ca să i se mai scurgă sîngele și în picioare. Adusă acasă, găina era împiedicată și pusă în cadă, să nu murdărească prin altă parte. Dacă tatăl nu o tăia chiar în ziua aceea, pasărea urma să înnopteze la ei. Dănuț se ducea pe la ea, să vadă ce mai face. Aprindea lumina la baie și de bună seamă că
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
i-l mai lungească, și apoi tăia liniștit cu cuțitul. Găina doar tresărea, dar de zbătut nu avea cum să se zbată. În cele din urmă, își lăsa resemnată gîtul în sifonul de scurgere al băii. Tatăl spăla cu dușul cada și pe jos. Aburii de la apa caldă se amestecau cu mirosul de găină. Foarte distractiv a fost cînd au venit nenea Nelu și tanti Vica de la țară și au adus o gîscă. În ziua aceea, Dănuț și tatăl lui erau
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
care erau doar în trecere și se gră beau să nu piardă rata, cei doi bărbați s-au și dus în baie. Chipurile lor erau luminate de bucurie și se priveau amîndoi complice. Gîsca îi privea, la rîndul ei, din cadă. După ce s-au consumat primele momente de visare, cei doi s-au mobilizat ca la co mandă. Mai întîi, gîsca trebuia frăgezită, așa că părintele a venit în baie cu o sticlă de palincă și cu o pîlnie. Cum nu putea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în cînd. Gîsca tușea și rîgîia. „O arde pe gît, e bună palinca asta“, îi făcea cu ochiul tatăl. „Bunăă, bună !“ Apoi părintele i-a spus să se oprească și, după ce a eliberat pasărea, a dus-o din nou în cadă. Gîsca tot scutura din cap ca o besmetică. Atunci, tatălui i-a venit o idee grozavă : „Hai să umplem cada, să vedem cum plutește“. Au dat drumul la apă, și la caldă, și la rece, să curgă mai repede. Gîsca
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
bună !“ Apoi părintele i-a spus să se oprească și, după ce a eliberat pasărea, a dus-o din nou în cadă. Gîsca tot scutura din cap ca o besmetică. Atunci, tatălui i-a venit o idee grozavă : „Hai să umplem cada, să vedem cum plutește“. Au dat drumul la apă, și la caldă, și la rece, să curgă mai repede. Gîsca a început să lipăie prin apă, iar apoi, cînd cada s-a mai umplut, să înoate de-a binelea. Cum
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
tatălui i-a venit o idee grozavă : „Hai să umplem cada, să vedem cum plutește“. Au dat drumul la apă, și la caldă, și la rece, să curgă mai repede. Gîsca a început să lipăie prin apă, iar apoi, cînd cada s-a mai umplut, să înoate de-a binelea. Cum nu prea avea chef să se deplaseze, tatăl o fugărea dintr-un capăt în altul al căzii. Gîsca stîrnea valuri ca un vaporaș. După un timp însă a început să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
curgă mai repede. Gîsca a început să lipăie prin apă, iar apoi, cînd cada s-a mai umplut, să înoate de-a binelea. Cum nu prea avea chef să se deplaseze, tatăl o fugărea dintr-un capăt în altul al căzii. Gîsca stîrnea valuri ca un vaporaș. După un timp însă a început să-și lase capul din ce în ce mai jos. În cele din urmă, și l-a sprijinit de marginea căzii. Dar îi cădea și de-acolo... „Hă, i s-a urcat
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
se deplaseze, tatăl o fugărea dintr-un capăt în altul al căzii. Gîsca stîrnea valuri ca un vaporaș. După un timp însă a început să-și lase capul din ce în ce mai jos. În cele din urmă, și l-a sprijinit de marginea căzii. Dar îi cădea și de-acolo... „Hă, i s-a urcat la cap !“ - a început să rîdă tatăl. Apoi a devenit serios dintr-odată și i-a zis băiatului : „Gata cu joaca !“. A băgat mîna în cadă, a tras dopul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
sprijinit de marginea căzii. Dar îi cădea și de-acolo... „Hă, i s-a urcat la cap !“ - a început să rîdă tatăl. Apoi a devenit serios dintr-odată și i-a zis băiatului : „Gata cu joaca !“. A băgat mîna în cadă, a tras dopul, iar după aceea a scos gîsca din apă. Era tare bleagă, săraca. Dănuț îi privea gîtul acela lung și se întreba pe unde avea să-l taie - mai înspre cap, la mijloc sau înspre corp ? îi părea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mijloc sau înspre corp ? îi părea totuși rău că tatăl avea să taie un gît așa de lung. Oricum, lui Dănuț îi plăceau păsările și ar fi vrut să aibă și el una mai mult timp. Cît stăteau găinile în cadă, pînă să fie tăiate, era prea puțin. El voia să aibă o pasăre numai a lui. Se gîndea să strîngă bani și să-și cumpere o găină, pe care s-o păstreze și să nu-i dea voie nimănui să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
În realitate mai redusă decît a lui Fidias și Policlet. Pentru că lipsa de Încredere a limitat cerul și a Înmuiat aripile. Dacă, așa cum s-a spus, În această perioada Afrodita n-a mai ieșit din mare, ci a intrat În cada de baie, Icar s-a uitat sceptic spre cer. Cerul va rămîne gol. Iar peste ruinele labirintului strălucește un soare negru și echivoc. Tiresias Erau taine pe care grecul antic nu vroia să le afle, să le distrugă prin curiozitate
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Fundație și care m’a sfătuit să merg să le cer lui SR mâine la ora 1. Deci mâine voi face ruta ta: Lic[eul] Reg[ina] Maria - Adevărul - Minister - FR. Azi a dat apa de baie caldă; am umplut cada ca tine; am luat o cafea neagră ca să nu mă doboare somnul - azi noapte din pricina enervării drumului, a aventurii cu „mosafirii“ și în primul rând a bucuriei de a ceti de trei patru [ori] scrisorile tale, la 1 noaptea, la
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pe care le-am ales întotdeauna cu drag și cu duioșie. Îmi vine să bat în glasvand și să strig: „Brută, brută, de trei ori brută!“ Din prima seară și-a adus o femeie, care probabil o să facă baie în cadă. Asta are să pună mâna pe tot; Doamne, îmi crapă capul și n-am cui să-mi spun durerea, n-am pe nimeni, pe nimeni, pe nimeni. Am să fiu oare în stare să rezist până la capăt? Am să mă obișnuiesc
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
spală cu leșie] cu cenușă sau cu apă În care se va pune var și apoi le clătește cu apă curată [...] ; după ce s-au uscat, arde În ele pucioasă [= sulf], după cum se obicinuiește. Cu chipul arătat trebuiesc curățite și toate căzile, dejele, ciuberele, linurile, teascurile și alte unelte Întrebuințate Întru facerea vinului” <endnote id="(369, p. 137)"/>. Folosirea leșiei la spălarea butoaielor și a teascurilor de vin ar fi putut genera legenda despre introducerea de către cârciumari a leșiei În vin. O
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lunare sau permanente; se mai acordau ajutoare pentru plata chiriilor, alimente, ajutoare bănești de sărbători, ajutoare în lemne sau medicamente în cazuri de boală, văduvelor, orfanilor. Baia Comunității construită în anul 1921 era înzestrată cu instalații pentru băi de abur, căzi pentru băi medicinale și rituale. Din veniturile gabelei, comunitatea mai întreține clerul, compus din doi rabini și patru hahami. De asemenea, Comunitatea plătea personalul Societății de înhumare „Sacra”. Comunitatea avea în proprietate o manutanță cu două cuptoare și mașini proprii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
să fie de dimineață în Vaslui, ca să încarce marfă pentru Kisel, Haim și Zisu Fălticineanu și să se întoarcă acasă până seara. Tocmai gândea că până la ora aceea drumul a decurs cum prevăzuse, iar seara de primăvară se pregătea sa cadă. șoseaua mai avea unele gropi pe care Costache le știa de la plecare dar acum, caii mergând la pas, nu trebuia să aibă prea mare grijă. îl luase de cu noapte și pe Mihăiță, avea nădejde în el că-l ajutase
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
La cules de struguri − Gheorghiță, parcă am auzit că azi nu mergi la brutărie, la Iosub, de aceea spun că ar fi bine să ne pregătim pentru culesul strugurilor, la Bogdana, să vedem vasele în care punem strugurii, mai întâi cada cea mare apoi butoaiele, să fie bune când om avea nevoie de ele; − Așa-i, tată, Iosub are pâine destulă chiar și pentru mâine, azi stau acasă și dau ajutor la treburile ce trebuie de făcut. Mă gândeam eu că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]