1,623 matches
-
Ciprului) (2010); Autostrada maritimă a Europei de sud-vest (Mediterana de vest), care leagă Spania, Franța, Italia, incluzând Malta și face legătura cu autostrada maritimă a Europei de sud-est21 (2010). 22. Axa feroviară Athina-Sofia-Budapest-Wien-Praha-Nürnberg/Dresden 22 • Calea ferată frontiera Grecia/Bulgaria-Kulata-Sofia-Vidin/Calafat (2015); • Calea ferată Curtici-Brașov (spre București și Constanța) (2010); Calea ferată Budapest-Wien (2010), tronson transfrontalier; Calea ferată Břeclav-Praha-Nürnberg (2010), cu Nürnberg-Praha ca tronson transfrontalier. • Axa feroviară Praha-Linz (2016). 23. Axa feroviară Gdansk-Warszawa-Brno/Bratislava-Wien23 • Calea ferată Gdansk-Warszawa-Katowice (2015); • Calea ferată Katowice-Břeclav
32004D0884-ro () [Corola-website/Law/292580_a_293909]
-
serviciile de transport ale cărui punct de plecare și punct de sosire se află în afara Uniunii Europene, acestea fiind considerate efectiv utilizate și exploatate în afara Uniunii Europene. ... Articolul 279 Locul operațiunilor legate de podul de frontieră peste fluviul Dunărea între Calafat și Vidin (1) Prin excepție de la prevederile art. 275-278 pentru operațiunile legate de podul de frontieră peste fluviul Dunărea între Calafat și Vidin se aplică prevederile alin. (2) și (3). ... (2) Pentru a determina locul operațiunilor impozabile în ceea ce privește întreținerea sau
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
utilizate și exploatate în afara Uniunii Europene. ... Articolul 279 Locul operațiunilor legate de podul de frontieră peste fluviul Dunărea între Calafat și Vidin (1) Prin excepție de la prevederile art. 275-278 pentru operațiunile legate de podul de frontieră peste fluviul Dunărea între Calafat și Vidin se aplică prevederile alin. (2) și (3). ... (2) Pentru a determina locul operațiunilor impozabile în ceea ce privește întreținerea sau repararea podului de frontieră, frontiera teritorială este considerată ca fiind la mijlocul podului, pentru livrările de bunuri, prestările de servicii, achizițiile intracomunitare
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
și Muntenia și organizarea unei structuri navale unitare ce s-a numit Corpul Flotilei. Prima flotilă militară a statului român a avut în compunere 6 șalupe-canoniere și era dispusă în 6 baze, în porturile Chilia, Ismail, Galați, Brăila, Giurgiu și Calafat. NMS Delfinul este numele a primului din cele două submersibile cu acest nume ale Marinei Militare Române. Cel actual, numit tot „Delfinul” în memoria primului, a fost construit în URSS. Marina militară Română mai avea înainte de al Doilea Război Mondial
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
așezate de-a lungul fluviului. Giurgiul se află la Km 493 pe Dunăre. celelalte orașe române care sunt porturi la Dunăre sunt:Baziaș la km 1075, Moldova Nouă la km 1046, Orșova la km 955, Drobeta TurnuSeverin la km 931, Calafat la km 794, Bechet la km 679, Corabia la km 630, Giurgiu la km 493, Oltenița la km 430, Călărași la km 370, Cernavodă la km 300. Iar de la Brăila începe limita cu Dunărea maritimă. Turnul cu ceas Construcție realizată
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
este un oraș în județul Dolj, Oltenia, România. Se află în zona de câmpie, la vest de Jiu, la de Craiova și la de Calafat. În anul 1965, avea o populație de circa 8.550 locuitori, iar în anul 2011 orașul Segarcea avea 7.019 locuitori. Dispune de unități industriale din domeniul alimentar și chimic și este un puternic centru agricol (viticol). Pe primul loc
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
din satele Bucura, Nicolae Bălcescu, Orevița Mare și Traian. Veche așezare mehedințeană, orașul Vînju Mare este situat în sud-estul județului Mehedinți în zona Văii Blahniței, la o distanță de 33 km de municipiul Drobeta Turnu-Severin pe drumul național Turnu Severin - Calafat. Vînju Mare este în general o regiune de câmpie îngemănată cu dealuri ale căror soluri fertile, propice agriculturii.Totodată este o zonă renunumită pentru cultivarea viței de vie. Clima este temperat-continentală, cu ploi multe toamna și primăvara și puține vara
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
care, prin latinizare, ar fi devenit "vâjul" și apoi "Vînju Mare". Adjectivul "Vînju" (vânjos) este atribuit unui ulm puternic și foarte înalt care era folosit ca punct de observație, de unde se putea anunța trecerea turcilor pe drumurile Vidinului, azi șoseaua Calafat - Drobeta Turnu-Severin. Explicația toponimului Vînju poate fi relativ dificilă deoarece acești arbori puternici, vânjoși, ar fi fost identificați prin apelativul "Gâj" ori prin cuvântul care ar desemna sunetul pe care îl facea vântul prin frunzele acestora. Din bătrâna pădure au
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
aduce doar atâta vin cât avea nevoie familia. Mai târziu, țăranii și-au ars bordeiele și și-au adus recolta în sat. Existența localității Vînju Mare în epoca feudală este adeverită și de faptul că se află pe drumul Vidin - Calafat - Cerneți - Drobeta Turnu Severin, drum folosit des de turci încă din prima lor invazie în Țările Române și devenind drum regulat odată cu stabilirea garnizoanei turcești în insula Adakaleh. Sociologul Sthal vorbește în lucrările sale despre o vama în «Lunca Vînjului
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
Frieda și-a reluat ostentativ numele Cuperman, rezistând protestelor și insistențelor fiului ei vitreg). În 1928, la vârsta de 45 de ani, Ion Antonescu s-a căsătorit cu Maria Niculescu (zisă „Rica”), fiica Anghelinei și a căpitanului Teodor Niculescu, din Calafat. După absolvirea claselor primare (1890-1894) și a primelor patru clase de liceu (1894-1898), a urmat Școala fiilor de militari Craiova (1898-1902). A luat premiul I în fiecare an, iar la terminarea școlii numele său a fost înscris pe placa de
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
Dănuț Ungureanu (n. 28 octombrie 1958, Calafat) este un scriitor și ziarist român. Ca scriitor este cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în domeniul science fiction-ului. S-a născut la 28 octombrie 1958, la Calafat, Dolj. Este absolvent al Facultății de Energetică din București. Dănuț Ungureanu este
Dănuț Ungureanu (ziarist) () [Corola-website/Science/318240_a_319569]
-
Dănuț Ungureanu (n. 28 octombrie 1958, Calafat) este un scriitor și ziarist român. Ca scriitor este cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în domeniul science fiction-ului. S-a născut la 28 octombrie 1958, la Calafat, Dolj. Este absolvent al Facultății de Energetică din București. Dănuț Ungureanu este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru fondator și primul președinte al Societății Române de Science Fiction și Fantasy. În 1981 a devenit membru al cenaclului de science-fiction
Dănuț Ungureanu (ziarist) () [Corola-website/Science/318240_a_319569]
-
Expoziția Interjudețeană Craiova-Hunedoara cu două lucrări de grafică(„Flori” și „Țapinari”). Din anul 1965, a expus la toate expozițiile organizate de filiala U.A.P. și Muzeul de Artă „Jean Mihail” Craiova și în orașele: București, Slatina, Tg-Jiu, Râmnicu-Vâlcea, Turnu Severin, Calafat. Prima expoziție personală 1966 a fost vernisată la Craiova în sala revistei „Ramuri”. A avut 33 de expoziții personale în mai multe orașe: Craiova (1966, 1968, 1970, 1975, 1976, 1979, 1980-2007), Timișoara (2002, 2004), Calafat(2002, 2004), Calafat (1968, 1972
Alexandru Pascu-Gheorghe () [Corola-website/Science/315718_a_317047]
-
Slatina, Tg-Jiu, Râmnicu-Vâlcea, Turnu Severin, Calafat. Prima expoziție personală 1966 a fost vernisată la Craiova în sala revistei „Ramuri”. A avut 33 de expoziții personale în mai multe orașe: Craiova (1966, 1968, 1970, 1975, 1976, 1979, 1980-2007), Timișoara (2002, 2004), Calafat(2002, 2004), Calafat (1968, 1972, 2006, 2007), Slatina (2005, 2007, 2008), Tg -Jiu (2003), Râmnicu-Vâlcea (1977, 1980), Montpellier (Franța-1992) și Vidin (Bulgaria -2007). București (Sala Ateneul Român 1972 și Sala Dalles 1982), Cluj (1976-expoziție de grafică). La 70 ani i-
Alexandru Pascu-Gheorghe () [Corola-website/Science/315718_a_317047]
-
Turnu Severin, Calafat. Prima expoziție personală 1966 a fost vernisată la Craiova în sala revistei „Ramuri”. A avut 33 de expoziții personale în mai multe orașe: Craiova (1966, 1968, 1970, 1975, 1976, 1979, 1980-2007), Timișoara (2002, 2004), Calafat(2002, 2004), Calafat (1968, 1972, 2006, 2007), Slatina (2005, 2007, 2008), Tg -Jiu (2003), Râmnicu-Vâlcea (1977, 1980), Montpellier (Franța-1992) și Vidin (Bulgaria -2007). București (Sala Ateneul Român 1972 și Sala Dalles 1982), Cluj (1976-expoziție de grafică). La 70 ani i-a fost organizată
Alexandru Pascu-Gheorghe () [Corola-website/Science/315718_a_317047]
-
Grecia, U.S.A., Canada, Italia, Germania, Franța, China, Bulgaria, Austria în muzee sau colecții particulare și de stat. Cincisprezece lucrări au fost donate „Muzeului de Artă Jean Mihail (1999)”, două lucrări Muzeului de Artă Slatina și două Muzeului de Artă Calafat. Cinci lucrari au fost achizitionate de „Muzeului de Artă Jean Mihail” A făcut mai multe călătorii de documentare în: Grecia, Germania, Ucraina, Lituania, Cehia, Slovacia, Rusia, Turcia, Bulgaria și Italia.
Alexandru Pascu-Gheorghe () [Corola-website/Science/315718_a_317047]
-
ai milițiilor - aproximativ 33.000. Imediat după mobilizare s-a trecut la organizarea armatei în două corpuri în vederea apărării strategice a malului românesc al Dunării și respingerii la nevoie a unui atac otoman. Cele mai amenințate puncte au fost considerate Calafatul și Bucureștiul. Comandamentul român a hotărât ca două divizii care formau Corpul 1 de armată să asigure apărarea în cazul unui atac otoman dinspre Vidin, iar Corpul 2 de armată format tot din două divizii să asigure apărarea capitalei împotriva
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
Dunării de către ruși prin bombardamentele din 14-16 iunie asupra pozițiilor otomane. Tot pentru asigurarea siguranței armatei ruse, românii au organizat posturi de supraveghere la vărsarea Oltului în Dunăre. Pentru facilitarea mișcărilor trupelor ruse și împiedicarea manevrelor otomane, bateriile românilor de la Calafat, Corabia, Bechet au executat bombardamente intense a căilor de comunicație turcești. Rușii au beneficiat din plin de sprijinul artileriei române și, după un atac energic, au cucerit pe 4 iulie cetatea Nicopol. Marele cartier general român a hotărât pe 11
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
nimicirea grupării turcești de la Vidin și cucerirea acestei cetăți, a fost destinat Corpul de vest sub comandamentul lui Iuliu Dunca. Trupele române de pe malul stâng al Dunării au primit ordin să se concentreze în Oltenia, cu forțele principale în zona Calafat, și să intervină cu artileria în sprijinul marilor unități care urmau să atace Vidinul; ele aveau, totodată, misiunea de a participa la lichidarea unor eventuale incercări otomane de forțare a fluviului în această zonă. Deplasarea trupelor române spre Vidin s-
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
fortificații din jurul Vidinului. Pe 9 ianuarie, toate satele întărite din jurul Vidinului (Tatargik, Novoselce, Rupcea, Rainovcea, Inova și Kapitanovcea) au fost atacate și cucerite concomitent. În sprijinul atacului trupelor terestre de pe malul drept al Dunării au intervenit unitățile de artilerie de la Calafat și Ciuperceni. Vidinul era apărat pe peste 15.000 de infanteriști, peste 2.100 de cavaleriști și artileriști cu 84 de tunuri. După cucerirea centurii de fortificații exterioare, armata română s-a pregătit pentru asaltul final al Vidinului. Artileria română
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
morărit și panificație din România . Compania a fost privatizată în 1994 prin metoda MEBO, având circa 1.200 de acționari . Craiova deține cinci fabrici de pâine și produse de patiserie, din care două în Craiova și câte una în Filiași, Calafat și Segarcea, precum și un lanț de magazine care cuprinde 43 de unități comerciale, cu o suprafață totală de vânzare de 3.500 m . Număr de angajați în 2009: 1.000 Cifra de afaceri
Pan Group () [Corola-website/Science/318867_a_320196]
-
Cambrils - are loc pentru 533 de nave și deține următoarele facilitate: apă, electricitate, rampă, reparații, supermarket, o bancă, toalete publice, rampe de 2.5m, macara de 7.5 tone, radio transmițător, info meteo, dușuri. Printre alte porturi amintim: Port de Calafat (loc pentru 405 nave), Portul Hospitalet De L’Infant (cu 575 locuri pentru bărci), Portul L’Ametlla De Măr (cu 200 de locuri pentru ambarcațiuni), Portul L’Ampolla( cu loc pentru 433 de nave), Portul Șanț Carle De Lar ( cu
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
Imperiului Rus din Cetate erau pregătite pentru bătălie în fortăreața Vidin. În urma ultimatumului otoman de pe 4 octombrie 1853 de a se retrage în termen de 2 săptămâni, forțele otomane conduse de Ahmed Pașa au traversat fluviul și au ocupat orașul Calafat. La data de 31 decembrie 1853, Ahmed Pașa aflat la conducerea unei armate de cavalerie susținută de infanterie, au avansat pentru a ataca Cetate, care era asediată de un detașament al Imperiului Rus, condus de Colonel AK Baumgarten. Acest atac
Bătălia de la Cetate () [Corola-website/Science/321236_a_322565]
-
oraș cu mari pierderi. Cu toate acestea, întăririle pentru ruși au sosit în timpul aceleiași zile, iar Ahmed temându-se de un atac asupra bazei sale și să nu fie izolat el însuși a abandonat orașul și s-a retras la Calafat. nu a fost în cele din urmă decisivă. După mari pierderi de ambele părți, ambele armate s-au întors de unde au plecat. Forțele Imperiului Otoman erau încă puternic instalate în zonă și blocau contactul între ruși și sârbi, la care
Bătălia de la Cetate () [Corola-website/Science/321236_a_322565]
-
1941, când a început războiul antisovietic, toți evreii din Siret au fost concentrați într-un ghetou și au fost duși pe jos la Dornești. Acolo au fost urcați într-un tren de marfă și, după 14 zile, au ajuns la Calafat. După două luni, în octombrie 1941 au fost trimiși din nou în Bucovina, unde au făcut două săptămâni de muncă forțată, apoi au fost deportați în Transnistria, în lagărele Berșad și Moghilev Podolsk. 80% dintre evrei au murit din cauza bolilor
Templul Mare din Siret () [Corola-website/Science/317396_a_318725]