1,713 matches
-
construcție 2515 14111100-3 Marmură 2515 14111200-4 Travertin 2516+6801 14112000-9 Diverse tipuri de piatră de construcție 2516.1 14112100-0 Granit 2516.2 14112200-1 Gresie 2516.1 14112300-2 Bazalt 2516.1+6801 14112400-3 Piatră de bordură 2509+2517+2520-2523 14120000-8 Piatră calcaroasă, gips și cretă 2517+2520-2523 14121000-5 Piatră calcaroasă și gips 2520.1 14121100-6 Gips 2521+25221-25223000 14121200-7 Calcar 2521 14121210-0 Pudră de calcar 2509+2518 14121300-8 Piatră calcaroasă 2509 14122000-2 Cretă și dolomită 2518 14122100-3 Cretă 2514+6802+6803 14122200-4
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
6801 14112000-9 Diverse tipuri de piatră de construcție 2516.1 14112100-0 Granit 2516.2 14112200-1 Gresie 2516.1 14112300-2 Bazalt 2516.1+6801 14112400-3 Piatră de bordură 2509+2517+2520-2523 14120000-8 Piatră calcaroasă, gips și cretă 2517+2520-2523 14121000-5 Piatră calcaroasă și gips 2520.1 14121100-6 Gips 2521+25221-25223000 14121200-7 Calcar 2521 14121210-0 Pudră de calcar 2509+2518 14121300-8 Piatră calcaroasă 2509 14122000-2 Cretă și dolomită 2518 14122100-3 Cretă 2514+6802+6803 14122200-4 Dolomită 2514+6802+6803 14130000-1 Ardezie 2505+2508
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
2516.1+6801 14112400-3 Piatră de bordură 2509+2517+2520-2523 14120000-8 Piatră calcaroasă, gips și cretă 2517+2520-2523 14121000-5 Piatră calcaroasă și gips 2520.1 14121100-6 Gips 2521+25221-25223000 14121200-7 Calcar 2521 14121210-0 Pudră de calcar 2509+2518 14121300-8 Piatră calcaroasă 2509 14122000-2 Cretă și dolomită 2518 14122100-3 Cretă 2514+6802+6803 14122200-4 Dolomită 2514+6802+6803 14130000-1 Ardezie 2505+2508+2512+2517+2821 14210000-6 Pietriș, nisip, piatră concasată și agregate 2505[.1+.9] 14211000-3 Nisip 2505[.1+.9] 14211100-4 Nisip
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
mărginește orașul pe o lungime circa de 17 km. La intrarea în oraș dinspre sud se află Rezervația naturală „Peștera lui Bechir”. Rezervația este amplasată într-un defileu săpat de un curs de apă, numit râpa Bechir. Versanții sunt abrupți, calcaroși, parțial împăduriți. Pe versantul stâng, la o înălțime de 12-14 m a fost săpată o peșteră monahală. În hotarele administrative ale orașului parcuri ocupă circa 7 ha, scuare - 3 ha, zona de agrement - 4 ha. În anii 2000-2001 suprafața spațiilor
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
exploatarea lor prin cariere deschise. Sînt răspîndite și zăcamintele de argile și silem care se folosesc pentru producerea cărămizii și a țiglei. Zăcăminte de calcar pentru construcție se găsesc de obicei la adîncimi mici în zona de subdezvoltare a rocilor calcaroase de vîrstă miocenă. Calcarele care pot fi folosite pentru construcție formează straturi cu o grosime de 2-18 m. Se caracterizează printr-o parazitate înaltă de 30-40 %, compoziției chimică stabilă (82-95 % de CaCo3) culoarea albă sau cenușie deschisă, conductibilitate termică și
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de-a lungul Platoului Getic. Altitudinile oscilează de la 2.518 m în Masivul Parângu Mare la 100 m în Valea Jiului din sudul județului. Teritoriul județul Gorj este bogat în ape subterane cum ar fi apele de carst provenite din bara calcaroasă montană unde s-a făcut și captarea celor două izvoare la Runcu și Izvarna cu un debit de peste 100 litri/secundă fiecare. Ape freatice la adâncimi mici de circa 2-3 m se află în depresiunile subcarpatice și în luncile râurilor
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
parcurs în șapte minute. Lacul Siutghiol are o lungime de 7,5 km și o lățime de 2,5 km. Pe cele 1900 hectare ale sale se practică sporturi nautice precum schi nautic sau iahting. Lacul Siutghiol are o insulă calcaroasă, Ovidiu, cu o suprafață de 2 ha, pe care este amplasat un restaurant. Condițiile de cazare s-au îmbunătățit în ultimii ani, pe măsură ce unele hoteluri au fost modernizate. În total stațiunea poate caza 30.000 de turiști simultan în peste
Mamaia () [Corola-website/Science/298280_a_299609]
-
Babatag") este un oraș în județul Tulcea, Dobrogea, România. Climă este temperat continentală. Relieful este specific podișului Dobrogei, orașul situându-se în depresiunea pârâului Tabana, care îl străbate, între dealuri cu înălțimi de până la 250 m, din rocă granitica și calcaroasa, acoperite zonal de pădure. Zona este mărginita de lacul , lacul Razelm, dealul Coiun Babă (tur. "tatăl oilor"). Sultan Tepe (tur. "dealul Sultan") și lanik Bair (tur. "dealul Ars"). Până la jumatatea secolul XX, economia Babadagului a avut un pronunțat caracter agrar
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
aspectul actual în timpul cuaternarului, dezvoltându-se pe un mozaic de roci (șisturi cristaline, roci vulcanice, roci magmatice și roci sedimentare). Ca și în Alpi, Apenini sau Munții Scandinaviei, în Carpați se găsesc numeroase arii cu forme de relief carstic și calcaros, forme de relief glaciare relicte, un relief structural și petrografic variat. Cea mai mare diviziune o constituie Munții Tatra. O mare parte din vestul și nordul Carpaților Vestici Exteriori din Polonia, Ucraina și Slovacia sunt tradițional numiți Beskids. Granița geologică
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
importanță mai mare - linia de izvoare având ca provenineță fâșia de calcare cristaline dolomitice, surse caracterizate de acumularea apei în fisuri și goluri carstice (izvoarele 1, 2, 3, 5, 6) ; și grupul de sud - linia de izvoare cantonate în tuf calcaros cu o circulație restrînsă a apelor, prin fisuri și zone de alterare (izvoarele 10, 11, 15). Izvoarele cele mai importante calitativ și ca debit ale stațiunii sunt izvoarele 1 și 2. Ambele sunt captate, apa lor carbogazoasă - bicarbonatată fiind întrebuințată
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
ani la prăbușirea unor caverne subterane create prin exploatare sării în soluție saturată (saramură) pe o suprafață de circa 50 ha, producând probleme de natură ecologică și mai ales socială. O altă mare bogăție naturală a locului este și "tuful calcaros" (""malul"" cum îl numesc localnicii), exploatat și acesta pentru diferite produse industriale. "Ocnele Mari", cunoscut încă din neolitic și menționat documentar ca oraș în anul 1402, redeclarat oraș în anul 1960, după ce în anul 1948 fusese transformat în comună, are
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
Ptolemeu" în scrierile sale. În zona cetății Buridavei a fost descoperită o necropolă unde s-au găsit diferite obiecte cu valoare arheologică precum: "ulcioare, cești și blide din lut ars și un mare depozit subteran de cereale, construit în tuful calcaros al dealului". Lângă aceste vestigii se află o fântână, despre care se spune, într-o legendă locală, că ar fi fost construită încă din timpuri îndepărtate și că prin "conductele din olane arse de lut", s-ar fi alimentat așezările
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
echidistante denumite „urme de care” sau „șleauri de car”, care pot fi găsite în mai multe locații de-a lungul insulelor, cele mai importante fiind cele găsite în , informal denumite „Răscrucea Clapham”. Acestea ar putea fi produse de erodarea pietrei calcaroase moi de către roțile de lemn ale carelor. După 2500 î.e.n., Insulele Malteze au fost depopulate timp de mai multe decenii, până la sosirea unui nou aflux de imigranți în Epoca Bronzului, o cultură care își incinera morții și a introdus în
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
ea la recomandarea primului ministru al Jamaicăi. Jamaica este un stat situat între America Centrală si America de Sud (Arhipelagul Antilelor Mari). Suprafața: 10.991 km². Procentajul de apă: 1,5%. Relieful Jamaicăi este constituit, în cea mai mare parte, dintr-un podiș calcaros, mărginit de culmi muntoase în nord și est (altitudinea maximă: 2.256 m - vârful "Blue Mountain") și de câmpii litorale în sud și vest. Statul Jamaica este organizat, din punct de vedere administrativ, în 14 parohii grupate în trei comitate
Jamaica () [Corola-website/Science/298111_a_299440]
-
mediteranean. În sudul munților se află o zonă de depresiune asemănătoare stepei (Chott el Djerid cu lacuri sărate), această regiune fiind urmată în sud de Sahara. La granița cu Libia, spre vest, este șesul Djeffara limitat de Dahar un platou calcaros (600 m altitudine) care se continuă spre mare cu un ștrand nisipos. Vezi și: O climă aridă în sud, care devine mai umedă spre țărmul mării la nord, ceea ce explică zona asemănătoare stepei (cu veri fierbinți și ierni reci). Din
Tunisia () [Corola-website/Science/298150_a_299479]
-
defileu lung cu căderi mari până la primul afluent mai important Valea Leșului, unde s-a realizat un lac de acumulare de 27,2 mil.m3 pentru alimentarea cu apă a municipiului Oradea. În aval Valea Iadului este străjuită de formațiunile calcaroase ale Pădurii Craiului, iar pe dreapta de șisturi cristaline. În Depresiunea Bratca, Crișul Repede primește de pe partea stângă pe Brătcuța (L = 14 km), Valea Misirului și Valea Izbândișului. În aval de Șuncuiuș, Crișul Repede pătrunde în defileul carstic de la Vad
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
măsline și de migdale, precum și producția de vin și de ulei de măsline. Irigațiile au contribuit la creșterea productivității culturilor de cereale și de tutun. Apulia de luptă de secole cu problema cantităților insuficiente de apă. Solurile sale afânate și calcaroase absorb imediat stropii aduși de ploile prea rare. Sistemul complex (dar deja insuficiente) de irigații colectează apa din bazinul râului Sele din Campania și o distribuie prin numeroase canale în întreaga regiune. Pe terenurile montane se cresc ovine. Coastele Apuliei
Apulia () [Corola-website/Science/296710_a_298039]
-
dispuse la o adâncime de cca. 1150 m sub nivelul mării. Partea superioară a secțiunii geologice a acestei structuri este reprezentată de roci sedimentare din erele siluriana, devoniana, paleogenului și neogenului. În secțiunea erozică apar numai argile, nisipuri și piatră calcaroasa din Cenozoicul superior. De la nord la sud orașul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe întreg teritoriul orașului, au o adâncime de la 2 până la 30 m. Pe panțele văii râului Bâc se găsesc terase aluviale
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
în urmă cu aproximativ 100 de milioane de ani spre sfârșitul perioadei cretacicului târziu și evoluția geologică a ținut până la începutul holocenului. Compoziția minerală a diverselor straturi este una caracterisică erei cretacice, fiind formată în proporție dominantă de roci sedimentare calcaroase, printre care dolomitul, dar și roci de metamorfoză precum marmura. În zonele adiacente țărmului pot fi întâlnite diverse specii de gresii, iar în regiunile colinare din nordul insulei sunt prezente importante depozite de argile, tot aici se găsesc mari zăcăminte
Brač () [Corola-website/Science/318182_a_319511]
-
foarte aproape de țărm. Morfologia reliefului și solului insulei este rezultatul acțiunii concurente ale activității tectonice și eroziunii eoliene și pluviale. Solul fertil care acoperă formațiunile de relief ale insulei are un strat relativ subțire cu o compoziție preponderent nisipos sau calcaros, existând zone unde pierderea de teren fertil prin eroziune duce la apariția unor zone aride, nevalorificabile din punct de vedere agricol. O caraceristică a resurselor naturale din insula Brač este aceea a volumului redus al resurselor de apă dulce și
Brač () [Corola-website/Science/318182_a_319511]
-
formare se numește ovogeneza. În natură există ovule foarte diferite că forma, dimensiuni sau culoare. Cele ale peștilor și amfibienilor sunt gelatinoase și lipsite de coaja dura protectoare. Cele ale reptilelor și cele ale păsărilor au respectiv coaja membranoasa sau calcaroasa și sunt mai bine protejate de factorii mediului. Pentru o protecție mai bună ovulele mamiferilor nu sunt depuse în mediul extern ci după fecundare rămân în interiorul corpului femelei pe întreaga perioadă de dezvoltare. Un ovul trebuie să fie fecundat pentru
Reproducere sexuată () [Corola-website/Science/318330_a_319659]
-
conservă șapte tipuri de habitate naturale de interes comunitar (aflate în partea central nord-estică a Depresiunii Brașovului); astfel: Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Pajiști xerice pe substrat calcaros, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
Bidention", Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Turbării degradate capabile de regenerare naturală, Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase); ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
puternic fragmentată de văi adânci și asimetrice tributare Dunării, cu versanți supuși eroziunii torențiale. Spre sud, marginea litorală a Podișului Casimcea este marcată de doua trepte de abraziune marină formând litoralul Mării Negre. În partea de sud-est a Podișului Casimcea, rocile calcaroase au permis dezvoltarea reliefului carstic reprezentat prin lapiezuri, doline, polii, peșteri, de mici dimensiuni ( de exemplu peșterile La Adam și Gura Dobrogei) și văi în chei (Cheile de la Gura Dobrogei). În Valea Casimcei, între localitățile Cheia - Târgușor - Gura Dobrogei au
Podișul Casimcei () [Corola-website/Science/319227_a_320556]
-
înspre Tréport, la granița dintre Normandia și Picardia, găsim cele mai înalte faleze de calcar, ce pot atinge 110 m (90 m la Étretat). La poalele falezelor, se constată prezența grohotișului, ce provine din căderi de bucăți întregi de rocă calcaroasă. Într-adevăr, apa de ploaie se infiltrează în calcarul poros și roade astfel roca, acțiunea înghețului putându-se adăuga acestui fenomen destructiv. Prin comparație, deși acțiunea mării are și ea importanță în procesul de distrugere al falezelor prin erodarea bazei
Étretat () [Corola-website/Science/319268_a_320597]