1,576 matches
-
care se face regularizarea; ... d) cantitatea de gaze naturale, exprimată în mc, consumată efectiv în perioada pentru care se face regularizarea; ... e) valoarea puterii calorifice superioare medii aferente perioadei pentru care se face regularizarea, calculată ca medie aritmetică a puterilor calorifice superioare pentru fiecare zi din perioada de regularizare; ... f) cantitatea de energie, exprimată în MWh/kWh, ce reprezintă consumul efectiv de gaze naturale realizat în perioada pentru care se face regularizarea; ... g) cantitatea de energie, exprimată în MWh/kWh, ce
REGULAMENT din 28 iunie 2016 privind furnizarea gazelor naturale la clienţii finali*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273210_a_274539]
-
de lubrifiere clorurate 13 02 02 Uleiuri de motor, de cutie de viteze și de lubrifiere neclorurate 13 02 03 Alte uleiuri de motor, de cutie de viteze și de lubrifiere 13 03 00 Uleiuri și alte lichide izolante și calorifice uzate 13 03 01 Uleiuri și alte lichide izolante și calorifice conținând PCB sau PCT 13 03 02 Alte uleiuri și alte lichide izolante și calorifice clorurate 13 03 03 Uleiuri și alte lichide izolante și calorifice neclorurate 13 03
jrc4044as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89207_a_89994]
-
de viteze și de lubrifiere neclorurate 13 02 03 Alte uleiuri de motor, de cutie de viteze și de lubrifiere 13 03 00 Uleiuri și alte lichide izolante și calorifice uzate 13 03 01 Uleiuri și alte lichide izolante și calorifice conținând PCB sau PCT 13 03 02 Alte uleiuri și alte lichide izolante și calorifice clorurate 13 03 03 Uleiuri și alte lichide izolante și calorifice neclorurate 13 03 04 Uleiuri și alte lichide izolante și calorifice sintetice 13 03
jrc4044as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89207_a_89994]
-
de viteze și de lubrifiere 13 03 00 Uleiuri și alte lichide izolante și calorifice uzate 13 03 01 Uleiuri și alte lichide izolante și calorifice conținând PCB sau PCT 13 03 02 Alte uleiuri și alte lichide izolante și calorifice clorurate 13 03 03 Uleiuri și alte lichide izolante și calorifice neclorurate 13 03 04 Uleiuri și alte lichide izolante și calorifice sintetice 13 03 05 Uleiuri și alte lichide izolante și calorifice de origine minerală 13 04 00 Hidrocarburi
jrc4044as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89207_a_89994]
-
lichide izolante și calorifice uzate 13 03 01 Uleiuri și alte lichide izolante și calorifice conținând PCB sau PCT 13 03 02 Alte uleiuri și alte lichide izolante și calorifice clorurate 13 03 03 Uleiuri și alte lichide izolante și calorifice neclorurate 13 03 04 Uleiuri și alte lichide izolante și calorifice sintetice 13 03 05 Uleiuri și alte lichide izolante și calorifice de origine minerală 13 04 00 Hidrocarburi de pe fundul calei 13 04 01 Hidrocarburi de pe fundul calei provenind
jrc4044as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89207_a_89994]
-
lichide izolante și calorifice conținând PCB sau PCT 13 03 02 Alte uleiuri și alte lichide izolante și calorifice clorurate 13 03 03 Uleiuri și alte lichide izolante și calorifice neclorurate 13 03 04 Uleiuri și alte lichide izolante și calorifice sintetice 13 03 05 Uleiuri și alte lichide izolante și calorifice de origine minerală 13 04 00 Hidrocarburi de pe fundul calei 13 04 01 Hidrocarburi de pe fundul calei provenind din navigația fluvială 13 04 02 Hidrocarburi de pe fundul calei provenind
jrc4044as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89207_a_89994]
-
Alte uleiuri și alte lichide izolante și calorifice clorurate 13 03 03 Uleiuri și alte lichide izolante și calorifice neclorurate 13 03 04 Uleiuri și alte lichide izolante și calorifice sintetice 13 03 05 Uleiuri și alte lichide izolante și calorifice de origine minerală 13 04 00 Hidrocarburi de pe fundul calei 13 04 01 Hidrocarburi de pe fundul calei provenind din navigația fluvială 13 04 02 Hidrocarburi de pe fundul calei provenind canalizarea stăvilarelor 13 04 03 Hidrocarburi de pe fundul calei provenind de la
jrc4044as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89207_a_89994]
-
și 75%, iar în contact cu oxigenul pur între 4,65% și 93,9%. Limitele între care apare detonația sunt între 18,2% și 58,9% în aer, respectiv între 15% și 90% în oxigen. Variația entalpiei în urma combustiei (puterea calorifică, căldura de ardere) este de −286 kJ/mol: Amestecul dintre oxigen și hidrogen în diferite proporții este exploziv. Hidrogenul se autoaprinde și explodează în contact cu aerul în intervalul de concentrații cuprins între 4% și 75%, temperatura de autoaprindere fiind
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
fără condensare (cele cu condensare au randament termic brut superior). Majoritatea constructorilor oferă puteri cuprinse între 5 - 100 kW, însă valoarea cea mai frecventă este de 20 000 kcal/h, adică cca. 24 kW. Deoarece gazul natural are o putere calorifică inferioară de aproape 36,00 MJ/m, consumul orar maxim în cazul acestor centrale este de 2,4 m/h, care este cota de gaz obișnuită alocată de distribuitorii de gaz din România utilizatorilor individuali de astfel de centrale termice
Centrală termică de perete () [Corola-website/Science/318312_a_319641]
-
vapori, iar prin arderea unui kg de combustibil lichid cca. 1,1 kg. Evacuarea la coș a acestor vapori de apă sub formă gazoasă implică aruncarea în atmosferă a căldurii lor latente de vaporizare, care este cca. 12 % din puterea calorifică superioară a gazului metan, respectiv de cca. 6 % puterea calorifică superioară a combustibilului lichid. În practică, cantitățile de condensat obținute sunt ceva mai mici, de cca. 1 kg la 1 m de gaz natural. Această căldură poate fi recuperată condensând
Centrală termică de perete () [Corola-website/Science/318312_a_319641]
-
1,1 kg. Evacuarea la coș a acestor vapori de apă sub formă gazoasă implică aruncarea în atmosferă a căldurii lor latente de vaporizare, care este cca. 12 % din puterea calorifică superioară a gazului metan, respectiv de cca. 6 % puterea calorifică superioară a combustibilului lichid. În practică, cantitățile de condensat obținute sunt ceva mai mici, de cca. 1 kg la 1 m de gaz natural. Această căldură poate fi recuperată condensând acești vapori de apă. Gradul de condensare depinde de construcția
Centrală termică de perete () [Corola-website/Science/318312_a_319641]
-
Tonă Echivalent Petrol (ȚEP) ( - toe) este o unitate de măsură a energiei. În principiu ea este egală cu energia chimică eliberată prin arderea unei tone de petrol. Petrolul este o substanță a cărei compoziție nu este constantă, astfel că puterea calorifica (căldură de ardere) variază în funcție de sortiment. Pentru a avea un termen de comparație comun, Agenția Internațională a Energiei ( - IEA) a recomandat să se considere o putere calorifica de 10 000 kcal/kg, iar drept valoare a caloriei să se ia
Tonă Echivalent Petrol () [Corola-website/Science/319800_a_321129]
-
Petrolul este o substanță a cărei compoziție nu este constantă, astfel că puterea calorifica (căldură de ardere) variază în funcție de sortiment. Pentru a avea un termen de comparație comun, Agenția Internațională a Energiei ( - IEA) a recomandat să se considere o putere calorifica de 10 000 kcal/kg, iar drept valoare a caloriei să se ia "caloria internațională", egală prin definitie cu 4,1868 J. Ca urmare, o tonă de echivalent petrol este egală cu 41 868 MJ, adică 41,868 GJ. Unele
Tonă Echivalent Petrol () [Corola-website/Science/319800_a_321129]
-
urmare, o tonă de echivalent petrol este egală cu 41 868 MJ, adică 41,868 GJ. Unele organizații folosesc alte valori: Există și alte conversii, care însă depind de valorile luate în considerare pentru densitatea combustibililor și pentru puterea lor calorifica, astfel că, fără a cunoaște exact aceste valori, aceste conversii nu sunt recomandate. ȚEP se referă la energia chimică a combustibililor, astfel că dacă se dorește estimarea energiei electrice care se poate obține prin arderea lor, trebuie luat în considerare
Tonă Echivalent Petrol () [Corola-website/Science/319800_a_321129]
-
abur, respectiv în 1629 turbina cu abur a lui Giovanni Branca. Cu toate astea, până la sfârșitul secolului al XVII-lea puterea aburului n-a fost exploatată datorită lipsei de combustibil adecvat. Lemnul, în special când este verde, având o putere calorifică scăzută, nu este un combustibil potrivit pentru producerea de abur. Abia în secolul al XVIII-lea cererea de putere mecanică a determinat dezvoltarea cazanelor. Primele generatoare de abur erau niște recipiente metalice, de obicei cilindrice, străbătute de un "tub de
Generator de abur () [Corola-website/Science/318547_a_319876]
-
Puterea calorifică, ("căldura de ardere") reprezintă numărul de unități de căldură degajate prin arderea completă a unei unități de masă de combustibil în condițiile prevăzute de standarde. Unitatea de masă poate fi molul, kilogramul sau metrul cub normal. Reacția chimică de ardere
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
de masă de combustibil în condițiile prevăzute de standarde. Unitatea de masă poate fi molul, kilogramul sau metrul cub normal. Reacția chimică de ardere este în mod obișnuit o oxidare a hidrocarburilor, rezultând dioxid de carbon, apă și căldură. Puterea calorifică a combustibililor solizi (și lichizi grei, care nu se evaporă) este măsurată cu bomba calorimetrică, iar cea a combustibililor gazoși (și lichizi volatili) cu calorimetrul cu circulație de apă. Ea poate fi calculată ca diferență dintre entalpiile produselor arderii și
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
este măsurată cu bomba calorimetrică, iar cea a combustibililor gazoși (și lichizi volatili) cu calorimetrul cu circulație de apă. Ea poate fi calculată ca diferență dintre entalpiile produselor arderii și cea a combustibilului, dacă acestea sunt cunoscute. Termenul de "putere calorifică" nu este corect, deoarece unitatea de măsură nu se raportează la timp (nu este o „putere”). În limba română el provine din , la fel ca în toate limbile latine, și, deși s-a propus înlocuirea sa cu termenul "căldură de
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
limba română el provine din , la fel ca în toate limbile latine, și, deși s-a propus înlocuirea sa cu termenul "căldură de ardere", în lucrările de specialitate din termoenergetică și în toate standardele de profil se folosește expresia "putere calorifică". Termenul căldură de ardere cu varianta entalpie de combustie se folosește în lucrările de termochimie și este acceptat în standardul general de terminologie privind căldura. Există două tipuri de putere calorifică: Se consideră că vaporii de apă rezultați din ardere
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
în toate standardele de profil se folosește expresia "putere calorifică". Termenul căldură de ardere cu varianta entalpie de combustie se folosește în lucrările de termochimie și este acceptat în standardul general de terminologie privind căldura. Există două tipuri de putere calorifică: Se consideră că vaporii de apă rezultați din ardere provin din arderea hidrogenului, și din apa conținută inițial în combustibil. La combustibilii care nu conțin hidrogen sau apă, de exemplu carbonul, monoxidul de carbon și sulful, deoarece în timpul arderii nu
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
de apă rezultați din ardere provin din arderea hidrogenului, și din apa conținută inițial în combustibil. La combustibilii care nu conțin hidrogen sau apă, de exemplu carbonul, monoxidul de carbon și sulful, deoarece în timpul arderii nu se formează apă, puterile calorifice inferioară și superioară sunt egale. În termoenergetică până recent n-a fost economică condensarea vaporilor de apă rezultați din ardere, astfel că era simplu și convenabil ca proiectarea și exploatarea instalațiilor să se facă pe baza puterii calorifice inferioare. Odată cu
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
apă, puterile calorifice inferioară și superioară sunt egale. În termoenergetică până recent n-a fost economică condensarea vaporilor de apă rezultați din ardere, astfel că era simplu și convenabil ca proiectarea și exploatarea instalațiilor să se facă pe baza puterii calorifice inferioare. Odată cu apariția cazanelor cu condensare a apărut necesitatea folosirii puterii calorifice superioare. Deoarece combustibilii solizi, respectiv cei gazoși au stări de agregare diferite, pentru determinarea puterilor lor calorifice este nevoie de metode diferite și apar și diferențe de formulare
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
n-a fost economică condensarea vaporilor de apă rezultați din ardere, astfel că era simplu și convenabil ca proiectarea și exploatarea instalațiilor să se facă pe baza puterii calorifice inferioare. Odată cu apariția cazanelor cu condensare a apărut necesitatea folosirii puterii calorifice superioare. Deoarece combustibilii solizi, respectiv cei gazoși au stări de agregare diferite, pentru determinarea puterilor lor calorifice este nevoie de metode diferite și apar și diferențe de formulare ale definițiilor puterilor calorifice. "Puterea calorifică superioară la volum constant a probei
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
ca proiectarea și exploatarea instalațiilor să se facă pe baza puterii calorifice inferioare. Odată cu apariția cazanelor cu condensare a apărut necesitatea folosirii puterii calorifice superioare. Deoarece combustibilii solizi, respectiv cei gazoși au stări de agregare diferite, pentru determinarea puterilor lor calorifice este nevoie de metode diferite și apar și diferențe de formulare ale definițiilor puterilor calorifice. "Puterea calorifică superioară la volum constant a probei de analiză" (formula 3) a unui combustibil reprezintă numărul de unități de căldură degajată prin arderea completă a
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
cazanelor cu condensare a apărut necesitatea folosirii puterii calorifice superioare. Deoarece combustibilii solizi, respectiv cei gazoși au stări de agregare diferite, pentru determinarea puterilor lor calorifice este nevoie de metode diferite și apar și diferențe de formulare ale definițiilor puterilor calorifice. "Puterea calorifică superioară la volum constant a probei de analiză" (formula 3) a unui combustibil reprezintă numărul de unități de căldură degajată prin arderea completă a unei unități de masă din combustibilul preparat pentru analiză, în atmosferă de oxigen, în bomba
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]