1,594 matches
-
capitaliștilor români. Primul val al noii structuri sociale a postcomunismului s-a format având ca bază piața liberalizată și privatizată a consumului populației. Aici a apărut noua clasă de întreprinzători privați și noua pătură de nouveau riches. Dar capitalismul și capitaliștii s-au născut în interiorul economiei socialiste a postcomunismului. Primii ani ai postcomunismului românesc nu au fost dominați de privatizarea capitalului de stat (cu excepția privatizării în masă), ci au fost dominați de transferul de venituri către noua clasă a capitaliștilor români
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și capitaliștii s-au născut în interiorul economiei socialiste a postcomunismului. Primii ani ai postcomunismului românesc nu au fost dominați de privatizarea capitalului de stat (cu excepția privatizării în masă), ci au fost dominați de transferul de venituri către noua clasă a capitaliștilor români, aflați în interiorul economiei socialiste. Una dintre metode a fost de a-l subvenționa financiar. Statul român a subvenționat economia pe patru căi principale. Prima au reprezentat-o subvențiile directe, adresate aproape exclusiv sectorului de stat (cu excepția celor din agricultură
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
an a fost de 156%. A patra metodă a fost cea a contractelor guvernamentale, a căror distribuție preferențială a stârnit numeroase scandaluri de corupție. Ca urmare, în primii ani ai postcomunismului, noua clasă politică românească „incubează” o nouă clasă de capitaliști români. Dar nu în afara economiei socialiste, ci în interiorul ei, nu pe piața privată nou-apărută, ci mai ales pe „piața socialistă” a relațiilor comerciale dintre întreprinderi, bănci și instituții administrative, toate ale statului, în interstițiile cărora se dezvoltă noi societăți private
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu pe piața privată nou-apărută, ci mai ales pe „piața socialistă” a relațiilor comerciale dintre întreprinderi, bănci și instituții administrative, toate ale statului, în interstițiile cărora se dezvoltă noi societăți private, aflate în strânsă legătură cu acestea. Noua clasă de capitaliști români se formează, ca urmare, nu atât dintre întreprinzătorii privați nou-apăruți, ci în strânsă legătură cu tehnocrația economică și industrială a economiei socialiste. Într-o primă etapă, aceștia sunt, pur și simplu, subvenționați. „Acumularea primitivă a capitalului” a avut loc
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
economiei socialiste aveau un avantaj competitiv important - se aflau deja la controlul producției. Problema capitalismului românesc era de a transfera producția nu doar sub controlul lor tehnic, ci în proprietatea lor. Aceasta a fost a doua etapă a formării clasei capitaliștilor români, momentul în care se trece la luarea în proprietate a capitalului industrial al economiei socialiste. A existat un moment-cheie al acestui proces, iar el a constat în introducerea pe scară largă a privatizării prin MEBO. Privatizarea prin MEBO avea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
scape de sub tutela politică și administrativă și să se miște singură. Ceea ce și face, profitând de schimbarea politică care are loc și pe care, parțial cel puțin, a sprijinit-o. Următorii patru-cinci ani, până prin 2001-2002, sunt anii de glorie ai capitaliștilor români, ani de ascensiune rapidă. Clasa de capitaliști medii a primilor șapte ani se întărește și începe să producă „vârfuri” de dimensiuni semnificative nu numai la nivel național, ci inclusiv la nivel regional. În a doua jumătate a primului deceniu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se miște singură. Ceea ce și face, profitând de schimbarea politică care are loc și pe care, parțial cel puțin, a sprijinit-o. Următorii patru-cinci ani, până prin 2001-2002, sunt anii de glorie ai capitaliștilor români, ani de ascensiune rapidă. Clasa de capitaliști medii a primilor șapte ani se întărește și începe să producă „vârfuri” de dimensiuni semnificative nu numai la nivel național, ci inclusiv la nivel regional. În a doua jumătate a primului deceniu de postcomunism, România începe să se diferențieze de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vârfuri” de dimensiuni semnificative nu numai la nivel național, ci inclusiv la nivel regional. În a doua jumătate a primului deceniu de postcomunism, România începe să se diferențieze de alte țări foste socialiste tocmai prin această particularitate - capitalismul românesc are capitaliștii săi. Este adevărat că denumirea li se potrivește doar parțial, căci au o serie de particularități. În primul rând, fluturele capitalist care ieșise din gogoașa economiei socialiste mai are încă nevoie de stat, pentru a supraviețui și a crește. Principala
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În primul rând, fluturele capitalist care ieșise din gogoașa economiei socialiste mai are încă nevoie de stat, pentru a supraviețui și a crește. Principala sa sursă de creștere sunt politicile guvernamentale care asigură transferul de resurse către noua clasă a capitaliștilor autohtoni. Toate procesele și mecanismele care o ajutaseră să se nască se amplifică acum, pentru a-i sprijini creșterea. Inflația, care se redusese substanțial, ajungând în 1996 la 57%, urcă la 151% în 1997, stingând o bună parte din datoriile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
97 de milioane în 1998, la 38 de milioane în 1999 și ajunge la numai 17,6 milioane în 2000, adică scade de zece ori! (Guvernul României, 2004)! Scăderea PIB și a producției industriale facilitează vânzarea ieftină a întreprinderilor. Iar capitaliștii români încep să treacă din etapa de capitaliști de mărime medie la cea de mari capitaliști. Transferul de resurse dinspre sectorul de stat către cel privat continuă și se amplifică. În 1999, întreprinderile cu peste 500 de salariați din sectorul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
milioane în 1999 și ajunge la numai 17,6 milioane în 2000, adică scade de zece ori! (Guvernul României, 2004)! Scăderea PIB și a producției industriale facilitează vânzarea ieftină a întreprinderilor. Iar capitaliștii români încep să treacă din etapa de capitaliști de mărime medie la cea de mari capitaliști. Transferul de resurse dinspre sectorul de stat către cel privat continuă și se amplifică. În 1999, întreprinderile cu peste 500 de salariați din sectorul privat (capital mediu și mare) au o cifră
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
6 milioane în 2000, adică scade de zece ori! (Guvernul României, 2004)! Scăderea PIB și a producției industriale facilitează vânzarea ieftină a întreprinderilor. Iar capitaliștii români încep să treacă din etapa de capitaliști de mărime medie la cea de mari capitaliști. Transferul de resurse dinspre sectorul de stat către cel privat continuă și se amplifică. În 1999, întreprinderile cu peste 500 de salariați din sectorul privat (capital mediu și mare) au o cifră de afaceri care reprezintă 19% din totalul sectorului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
adevărată explozie de noi bănci private, cu capital românesc sau mixt. Dar ele sunt mici și cele mai multe nu rezistă presiunii pe care deopotrivă proprietarii și marile bănci o exercită asupra lor. Cele mai multe falimentează, ca și fondurile de investiții pe care capitaliștii români nu au rezistat tentației de a le transforma în jocuri piramidale. Puținele bănci private care rezistă vor fi achiziționate de bănci occidentale. Eșecul noii clase de capitaliști români de a prelua controlul asupra sistemului bancar și financiar se va
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
exercită asupra lor. Cele mai multe falimentează, ca și fondurile de investiții pe care capitaliștii români nu au rezistat tentației de a le transforma în jocuri piramidale. Puținele bănci private care rezistă vor fi achiziționate de bănci occidentale. Eșecul noii clase de capitaliști români de a prelua controlul asupra sistemului bancar și financiar se va dovedi crucial în perioada următoare. Tentativele inițiale ce păreau încununate de succes - preluarea unor pachete minoritare de acțiuni la marile bănci de stat, încercările de achiziționare a FPP
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de stat, încercările de achiziționare a FPP-urilor etc. - nu au depășit un stadiu incipient. Nici încercările de a se asocia cu capitalul financiar internațional nu au reușit. A doua noutate semnificativă este relația specială pe care noua clasă a capitaliștilor autohtoni o dezvoltă cu clasa politică și cu administrația. Capitaliștii români sunt încă insuficient de capitaliști. Nu rezistă pe piață decât dacă mențin cordonul ombilical al subvențiilor de la stat. Formele sunt cele mai diverse - de la reeșalonarea sau ștergerea datoriilor la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au depășit un stadiu incipient. Nici încercările de a se asocia cu capitalul financiar internațional nu au reușit. A doua noutate semnificativă este relația specială pe care noua clasă a capitaliștilor autohtoni o dezvoltă cu clasa politică și cu administrația. Capitaliștii români sunt încă insuficient de capitaliști. Nu rezistă pe piață decât dacă mențin cordonul ombilical al subvențiilor de la stat. Formele sunt cele mai diverse - de la reeșalonarea sau ștergerea datoriilor la subvențiile pentru producție și pentru export, deprecierea monedei naționale, contracte
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
încercările de a se asocia cu capitalul financiar internațional nu au reușit. A doua noutate semnificativă este relația specială pe care noua clasă a capitaliștilor autohtoni o dezvoltă cu clasa politică și cu administrația. Capitaliștii români sunt încă insuficient de capitaliști. Nu rezistă pe piață decât dacă mențin cordonul ombilical al subvențiilor de la stat. Formele sunt cele mai diverse - de la reeșalonarea sau ștergerea datoriilor la subvențiile pentru producție și pentru export, deprecierea monedei naționale, contracte guvernamentale preferențiale, legislație care îi protejează
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ștergerea datoriilor la subvențiile pentru producție și pentru export, deprecierea monedei naționale, contracte guvernamentale preferențiale, legislație care îi protejează de concurență, blocarea administrativă a concurenței etc. Toate acestea necesită decizie politică și sprijin administrativ activ. Pentru a-l obține, noii capitaliști români realizează adevărate consorții politico-financiare, care asociază grupuri de firme și de capitaliști cu grupuri de politicieni și de tehnicieni administrativi aflați chiar la vârful piramidei puterii. Fenomenul a fost denumit „clientelism” și considerat a fi „corupție”, dar este un
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
guvernamentale preferențiale, legislație care îi protejează de concurență, blocarea administrativă a concurenței etc. Toate acestea necesită decizie politică și sprijin administrativ activ. Pentru a-l obține, noii capitaliști români realizează adevărate consorții politico-financiare, care asociază grupuri de firme și de capitaliști cu grupuri de politicieni și de tehnicieni administrativi aflați chiar la vârful piramidei puterii. Fenomenul a fost denumit „clientelism” și considerat a fi „corupție”, dar este un mecanism deocamdată indispensabil supraviețuirii capitaliștilor autohtoni (Pasti, 2004). Odată cu intrarea în noul mileniu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politico-financiare, care asociază grupuri de firme și de capitaliști cu grupuri de politicieni și de tehnicieni administrativi aflați chiar la vârful piramidei puterii. Fenomenul a fost denumit „clientelism” și considerat a fi „corupție”, dar este un mecanism deocamdată indispensabil supraviețuirii capitaliștilor autohtoni (Pasti, 2004). Odată cu intrarea în noul mileniu, capitaliștii români ating perioada lor de maximă ascensiune. Încep achizițiile de mari dimensiuni, până atunci sustrase privatizării prin statutul de regii autonome. Achiziționează tutunul, o parte a căilor ferate, mai multe regii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu grupuri de politicieni și de tehnicieni administrativi aflați chiar la vârful piramidei puterii. Fenomenul a fost denumit „clientelism” și considerat a fi „corupție”, dar este un mecanism deocamdată indispensabil supraviețuirii capitaliștilor autohtoni (Pasti, 2004). Odată cu intrarea în noul mileniu, capitaliștii români ating perioada lor de maximă ascensiune. Încep achizițiile de mari dimensiuni, până atunci sustrase privatizării prin statutul de regii autonome. Achiziționează tutunul, o parte a căilor ferate, mai multe regii municipale și orășenești, transportul auto, domină industria construcțiilor. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de petrol românească. Petrom avea o cifră de afaceri de trei miliarde de dolari pe an și era, la acea vreme, singura societate românească inclusă în primele o sută de firme europene. Este o „îmbucătură” prea mare pentru oricare dintre capitaliștii români, dar se unesc pentru a o achiziționa. Un grup de trei capitaliști români, reprezentați de un fost prim-ministru, încep negocierile cu statul pentru privatizarea Petrom. Dar, ca urmare a reacției internaționale negative, statul român refuză și capitalismul românesc
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dolari pe an și era, la acea vreme, singura societate românească inclusă în primele o sută de firme europene. Este o „îmbucătură” prea mare pentru oricare dintre capitaliștii români, dar se unesc pentru a o achiziționa. Un grup de trei capitaliști români, reprezentați de un fost prim-ministru, încep negocierile cu statul pentru privatizarea Petrom. Dar, ca urmare a reacției internaționale negative, statul român refuză și capitalismul românesc ratează cea mai mare victorie potențială a sa. Ar fi fost, probabil, o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
privatizarea Petrom. Dar, ca urmare a reacției internaționale negative, statul român refuză și capitalismul românesc ratează cea mai mare victorie potențială a sa. Ar fi fost, probabil, o victorie inutilă. Căci evoluțiile politice începeau deja să ia o turnură defavorabilă capitaliștilor români. O nouă tranziție, cea orientată spre integrarea europeană, începea să ia locul deceniului de tranziție către capitalismul autohton. A fost un deceniu de restructurări masive și de construcție protocapitalistă. În acest deceniu clasa politică a tranziției, împreună cu tehnicienii și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
autohton. A fost un deceniu de restructurări masive și de construcție protocapitalistă. În acest deceniu clasa politică a tranziției, împreună cu tehnicienii și managerii fostei economii socialiste au reușit să dea naștere și să asigure creșterea unei clase sociale noi, de capitaliști români strâns legați de elitele politice și administrative ale noii Românii. La sfârșitul deceniului, această nouă clasă de capitaliști avea un rol hotărâtor în economie și în politică și făcea eforturi serioase pentru a-și ridica prestigiul social. Publicarea în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]