7,454 matches
-
din obraji dădeau un farmec irezistibil chipului ei. Iar ultima frumusețe desăvârșită, amețitoare, erau ochii ei de un verde ireal, strălucitor. Acesta era tabloul care se lăsa privit atunci când mergea pe stradă, sau prin piață, sau când scotea cele două capre la păscut pe marginea șoselei. Hayfa l-a ascultat pe Omar, a tăcut puțin încurcată, și într-un târziu i-a răspuns. - Bine, îi voi spune mamei să te primească. - Tu, ce poți să îmi spui Hayfa? - Deocamdată, nimic, dar
HAYFA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359233_a_360562]
-
o grădină de flori în față, cu pomi fructiferi de mai multe soiuri și alei drăguțe printre ei. După ce i-au murit părinții adoptivi, Samira s-a îngrijit permanent de ea. Această casă a fost mândria lor întotdeauna. Cele două capre fuseseră ieduțele aduse cândva de o femeie din satul care se afla la câțiva kilometri pentru a fi vândute la târg, rămânând la ele deoarece din motive total necunoscute femeia nu s-a mai întors să le ia, spre fericirea
HAYFA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359233_a_360562]
-
necesare să încerc să merg un pic mai departe de WomanWithW,Most Wanted Blog și alte rețele literare pe care mai scriu din când în când. Astăzi am *cunoscut* un om care mi-a ilustrat perfect proverbul acela românesc cu capră vecinului. Am deschis un cont pe un oarecare site literar.Administratorul site-ului,un adevărat domn, mi-a dat niște sfaturi "editoriale"apoi mi-a publicat articolul.Habar nu am avut ca o făcuse pe prima pagină.( Cinstit ,nu citisem
...SI-UN PRAZ VERDE:) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359284_a_360613]
-
când îmi făceam treaba ca tot omul... după șură și, ale dracului de zbârnâitoare... s-au agățat de traista ouălor... că o lună de zile am umblat târând între picioare un „drob de sare” că ziceam că e uger de capră. - Ah!... (aducându-și aminte că-i sub efectul otrăvii ucigașe de gărgăune) se văită prelung ca străpuns de o lovitură de cuțit ce-i fusese înfiptă în centura pelviană, și lovi pe neașteptate cu pumnul în masă, că Naie tresări
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
de milă; dar a fost bună că pe ea am înățat să călăresc. Cum să fi fătat amărâta de ea!... Așa că n-am văzut cum arata un mânz. Așa cevba nu se întâmplase, ferească Mântuitorul!... Mai degrabă știam cum fătau caprele, oiile, scroafele... dar o iapă nici atât. Nemaipunând la socoteală că iapa colonelului Pătrașcu era una faină „dorobănțească”, mândră, nevoie mare și atât de înaltă... că mă-trebam cum o poate încăleca domn’ colonel Pătrașcu? Dumnealui era cam de un metru șaizeci și cinci
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
acestei „confesiuni de credință” se ascud bijuterii neasemuit de frumoase, pe care autoarea le-a șlefuit cu raza ochilor, puterea minții și iubiirea sufletului. Le-a înnobilat cu cele mai dragi amintiri din copilărie (când păștea pe islaz gâștele, oile, caprele și o ajuta pe măicuța ei la treburile gospădărești), apoi a ridicat cortina anilor tumultoși ai tinereții, când a cunoscut farmecul și muzicalitatea literelor din cărțile pe care le descoperea că-i sunt primii ei prieteni adevărați și, nu în
UN MIC POPAS LA SFÂRŞIT DE VEAC . DESTINE ÎN OGLINDĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359449_a_360778]
-
tainic localizată. Ar uita gustul dimineților de luni, sugrumate în pedepse mlăștinos-didactice, ispășind absențele sabatice. S-ar dezice de verile fierbinti, cu reprize duble de sete aprigă, niciodată îndestulată de apa încinsă din gentuța păzitorului de vaci si de neasemuite capre. Poate ar privi de departe carțile mereu puține, somnambulic recitite până la memorarea prefațelor și a notelor de subsol, în timp ce soarele tâdălea viclean, neîndurându-se să anunțe semnalul eliberarii. Ar renega ciorbele suplimentar sărate, grație șiroaielor de lacrimi, somate să se
COPILĂRIE REÎNCĂRCABILĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359467_a_360796]
-
văzu pe Adriana trebăluind ceva prin curte. Emil se sprijinii în sapă și privii departe la orizont, ziua se pleca spre seară, razele aurii ale soarelui ce apunea scăldau totul cu lumină, se auzea prin preajmă behăitul oilor și al caprelor, pe văile și dealurile acelei câmpii unde ei locuiau oamenii își aduceau vacile de la păscut, curând avea să se sfârșească și acea zi ce pe el îl incomoda. Rămase câteva clipe pe gânduri sprijinit în sapă, apoi deodată se auzi
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
schit!” Dimineața când hainele și-a pus În căruța lui Drăgan, vecin ursuz, S-o ducă la mânăstirea dintre munți; Scoasă fiind din minți, nici n-a văzut, Că bătrânul Drăgan n-a mai venit, Și-n locul lui, pe capră, sta Traian, Feciorul cel mai mare, frumos cioban, Care venise pe la părinți să-i vadă, Și-a zis: "Ce năroadă, vrea la sfinți!..." Și drept la stână, sus pe munți O lasă pe Floarea-n miez de noapte. - Pân-la schit
IUBIRE, BURUIANĂ REA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360703_a_362032]
-
fost deposedați de cea mai mare parte a pământurilor proprii de către familia Kendeffi. Aceeași familie pretinde pentru pescuit pe râul Jiu, care curgea prin Petrila, o taxă de trei aurei pe an. Privitor la dijmă, stăpânii pretindeau parte din oi, capre, porci, albine etc. sau în locul lor 8 groși, un berbec pentru iernat și o cupă cu unt topit, iar crâșmăritul revenea stăpânului. Plângerile vechilor locuitori nu au fost luate în seamă de către clasa conducătoare a vremii, mai mult, evenimentele ce
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
data asta am avut o mare satisfacție, pentru că iezii n-au mai făcut mofturi. Sugeau cu capul ridicat, cu ochii închiși, dând mărunt din codițe ca o mulțumire de masa primită. În fiecare zi, după ce dam hrană la porc, la capre și la câine; grăunțe la păsări, ne ocupam de Georgi și Cristinel. Am încercat să-i dăm la capre, să sugă. N-am reușit. Îi împungeau. După două-trei săptămâni le punem laptele într-un castron mare ca Bozan al lui
PARTEA A II-A de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360009_a_361338]
-
ochii închiși, dând mărunt din codițe ca o mulțumire de masa primită. În fiecare zi, după ce dam hrană la porc, la capre și la câine; grăunțe la păsări, ne ocupam de Georgi și Cristinel. Am încercat să-i dăm la capre, să sugă. N-am reușit. Îi împungeau. După două-trei săptămâni le punem laptele într-un castron mare ca Bozan al lui Sahia. Mâncau singuri. Alături, în alt castron, le-am pus uroaie amestecate cu puțină sare. Le plă- cea și
PARTEA A II-A de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360009_a_361338]
-
uroaie amestecate cu puțină sare. Le plă- cea și limpăiau din ce în ce mai des. Beau și apă. De la Craiova eram întrebați zilnic ce fac iezii. Când s-au întremat de-a binelea, i-am băgat în țarcul în care țineam noaptea iezii caprelor, să nu sugă, să le mulgem dimineața. În țarc le puneam trifoi crud și proaspăt. Înfulecau alături de ceilalți ca de frica morții. Se puteau hrăni singuri; puteam să-i duc în pădure, dar nu se puteau apăra de dușmani. Pe la
PARTEA A II-A de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360009_a_361338]
-
Când am ajuns noi, câteva batalioane de vietnamezi, pe care i-am luat drept copii, căci după umila mea părere nu depășeau optâsprezece ani, se încolonaseră pentru marșul de defilare prin fața unei tribune improvizate din cîteva scânduri așezate pe niște capre (cam la înălțimea de doi metri), pe care se proțăpiseră în scaune vreo cinci ofițeri sovietici, ce așteptau să-nceapă promenada. O comandă scurtă a fost dată de comandantul în pantaloni scurți, care a ridicat mâna în aer cu o
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
acasă la ora 14, eu moartă de obosită, ea era freș. După ce ne spălăm îi dau să mănânce și ne culcam amândouă. Ea se sucește în toate direcțiile nicicum nu vrea să doarmă. Noroc că, de frica lupului din povestea Capră cu trei iezi, nu se dă jos din pat. E și lupul bun la ceva. Adoarme târziu. Eu am adormit pe loc... Titina Nica Țene Referință Bibliografica: Căldură, povestire de Titina Nica Țene / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
CĂLDURA, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360135_a_361464]
-
bungee jumping din ce în ce mai aproape de Mănăstirea Petru Vodă sau de Lainici nu-i așa, Sfântă Svetlana de la Pislop?! și din puț în groapă și din groapă în partea astalaltă caut oameni și dau peste sfinți Morala: pelicanul sau babița (sau capra) ne-au tutut muzeul și noi am stat capră CATAPULTATĂ (joi, 3 iulie 2014, ora 8:30) reziliența este mama învățăturii pentru binefacerile pe care Dumnezeu le revarsă cu înverșunare asupra noastră în jacuzzi în racursi punctele de fugă ale
STRICT PE ZILE (POEME) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360137_a_361466]
-
de Lainici nu-i așa, Sfântă Svetlana de la Pislop?! și din puț în groapă și din groapă în partea astalaltă caut oameni și dau peste sfinți Morala: pelicanul sau babița (sau capra) ne-au tutut muzeul și noi am stat capră CATAPULTATĂ (joi, 3 iulie 2014, ora 8:30) reziliența este mama învățăturii pentru binefacerile pe care Dumnezeu le revarsă cu înverșunare asupra noastră în jacuzzi în racursi punctele de fugă ale perspectivei sunt statornice din cale-afară și smerite foarte în
STRICT PE ZILE (POEME) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360137_a_361466]
-
țară dar se'ntorc la primăvară trebuie să trecem în procesul verbal câți sunt și câși sunt vii însă le-a spus altceva vecina de blog vommurișivomfi berry-berry și chiar teferi-teferi pe alocuri prin desăvârșire Morala: pelicanul sau babița (sau capra) ne-au tutut muzeul și noi am stat capră ÎNTRE UMERII LOR (joi, 22 mai 2014, ora H) să fim ușuratici să nu fim ușuratici să nu ne lăsăm la mâna conjuncturilor actuale de fapt nu există acum există numai
STRICT PE ZILE (POEME) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360137_a_361466]
-
în procesul verbal câți sunt și câși sunt vii însă le-a spus altceva vecina de blog vommurișivomfi berry-berry și chiar teferi-teferi pe alocuri prin desăvârșire Morala: pelicanul sau babița (sau capra) ne-au tutut muzeul și noi am stat capră ÎNTRE UMERII LOR (joi, 22 mai 2014, ora H) să fim ușuratici să nu fim ușuratici să nu ne lăsăm la mâna conjuncturilor actuale de fapt nu există acum există numai eroi și sfinți care ne flanchează ne proptesc între
STRICT PE ZILE (POEME) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360137_a_361466]
-
și a achizițiilor forțate. Suprafața deținută de gospodăriile populației era de 662 ha, aceasta fiind cultivată cu cereale și legume destinate consumului propriu. Altă îndeletnicire a populației o reprezenta creșterea animalelor; majoritatea creșteau porci și animale pentru lapte (vaci, oi, capre) și păsări de curte. În anul 1980, în gospodăriile populației se înregistrau 2.618 capete de vaci și 2.874 capete de porci. Prin sistemul contractelor și achizițiilor forțate, în cursul anului 1985, au fost predate la stat, 2.212
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
mânia Babei Dochie și frigul de primăvară să nu facă pagube în câmpuri, apoi pentru ca să nu zacă nimeni în casă de vărsat, precum și pentru înecat”; iar torsul era permis „pentru că și Baba Dochie, când a mers cu oile și cu caprele ca să le pască, încă și-a luat furca și a tors lână dintr-însa”. Ne rămâne, la final, să constatăm încă o dată că până la sfârșitul sec. al 19-lea „poporul de rând” trăia într-un „climat” pur românesc, ținând datini
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
A doua seară, au și dat alarma cei de jos de lângă morgă, unde era mortul: „Acum îl duce la groapă pe Părintele Felea!”. Într-adevăr, se auzea o căruță, o droșcă brașoveană, trasă de un cal, cu doi gardieni pe capră, ducând sicriul. Erau trei porți până la poarta principală și în liniștea nopții se auzea mersul calului. Noi stăteam sub pătură, era după ora 10, ora stingerii, nu ne mișcam. Acum începea prohodul. Toți cei 5000 de prizonieri politici din Aiud
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
conturată datorită unor izvoare care își mențin tot anul un debit permanent. Pârâul Ciofului este alimentat de două izvoare puternice, dar valea Ciofului vine ca o continuare a două văi mai mici cea din Lăcuț venit dinspre Uncești și valea Caprei. Acest pârâu străbate întregul sat Petia iar înainte de podul Petiuței primește un alt afluent, pârâul Gropii alimentat de izvorul Șipoțelului. La ieșirea din sat primește un alt afluent pârâul Petiuței cu un alt afluent Lipovanul care își are izvoul sub
PETIA SATUL MEU NATAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359853_a_361182]
-
platou cam de 50 metri. Aici este o tarabă unde poți să-ți lași încălțările, pentru 100 rupie, fără teama că una din maimuțe le va folosi în jocul ei. Tot de aici am văzut pe vârful muntelui pleșuv o capră sălbatecă care a stat nemișcată mai mult de o jumătate de oră, ceea ce a determinat pe unii turiști să facă pariuri( E vie sau doar o statuie? Au câștigat cei ce au pariat pe ” E vie!”) Taxa de intrare (12oo
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A II A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359913_a_361242]
-
lui Andrei către Roxania, condamnat la ani de închisoare comunistă datorită faptului că a fost martor când un ofițer de securitate sub acoperire “a început să injure democrația, regimul și pe Ceaușescu de mamă, iar pe Ceușeasca a făcut-o capră emancipată și curvă care-și plimbă prin țară și prin străinătate “codoiul” ei de satană, pe banii noștri.”, iar faptul că pictorul i-a ținut isonul, securistul provocator îl arestează. Textul este o radiografie a mișcării vii, autenticiste, proiectând lumina
DUMITRU HURUBĂ- COBAII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359573_a_360902]