88,170 matches
-
maternală (AMP) anterior adopției -.067 -.119 -.228 -.306 .033 Copilul a fost in centru de plasament (CP) anterior adopției -.497* -.289 -.174 -.225 .022 Copilul a fost si in AMP si in CP anterior adopției -.282 -.606** -.478* -.500* -.137 Caracteristici socio-demografice Vârsta copilului in luni la adopție -.057 -.515* -.168 -.124 -.128 Genul copilului -.055 .080 -.003 .264 .034 Etnie -.122 .238 .208 -.132 .179 Dintre caracteristicile copiilor, dezvoltarea fizică și problemele medicale nu se asociază semnificativ cu relația mamei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
si in AMP si in CP anterior adopției -.282 -.606** -.478* -.500* -.137 Caracteristici socio-demografice Vârsta copilului in luni la adopție -.057 -.515* -.168 -.124 -.128 Genul copilului -.055 .080 -.003 .264 .034 Etnie -.122 .238 .208 -.132 .179 Dintre caracteristicile copiilor, dezvoltarea fizică și problemele medicale nu se asociază semnificativ cu relația mamei cu copilul pe nici una dintre dimensiuni și nici relația mamei cu partenerul marital. Prin urmare aceste variabile nu au fost introduse în modelele de regresie. În schimb
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
introduse în modele numai dacă s-au asociat cu variabila dependentă testată. Conduita copilului în raport cu mama se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Unele dintre aceste variabile sunt de asemenea asociate cu conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv. Dintre variabilele referitoare la caracteristicile socio-demografice ale părinților adoptatori (nivel educațional, nivel profesional, venit), niciuna nu se asociază semnificativ cu relația mamei cu copilului, respectiv cu partenerul marital. În ceea ce privește resursele disponibile părinților adoptatori constatăm că, resursele informaționale, suficiența și corectitudinea informațiilor, se asociază cu o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu variabilele dependente. Deși ne așteptam să identificăm asocieri pozitive între variabilele dependente și variabila accesarea serviciilor, nu am identificat o astfel de asociere. În schimb nevoia de servicii, se asociază negativ cu majoritatea variabilelor dependente. Expectanțele părinților raportat la caracteristicile copilului se asociază cu majoritatea variabilelor dependente. Rezultatele analizelor de regresie efectuate cu scopul de a explica relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital sunt rezumate în Tabelul 5.18. În ceea ce privește relația afectivă dintre mama adoptivă și copilul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
informaționale ale familiei, dar nu și de resursele sociale. Accesibilitatea serviciilor și accesarea acestora nu prezintă influență semnificativă pozitivă sau negativă. Confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului se asociază pozitiv cu relația mamei cu copilul, respectiv partenerul marital. Dintre caracteristicile copilului, factorii vârstă, plasamentul în centre de plasament, respectiv plasamentul în forme multiple de protecție, deși inițial par a avea o influență semnificativă, își pierd din influență în modelele finale. În fapt, nu vârsta ca atare și experiențele din istoricul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acomodare 6.3.3 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada post-adopție Adaptarea 6.4 Concluzii 6.1 Aspecte teoretice In subcapitolele anterioare datele disponibile ne-au permis sa explorăm influența factorilor de sănătate psiho-fizică a copilului, caracteristicile sale socio-demografice și istoricul de plasament asupra resurselor, expectanțelor, dar și asupra relațiilor din interiorul familiei adoptive. Subcapitolul de față aprofundează și extinde discuția asupra altor potențiali factori stresori, precum și asupra strategiilor de coping care pot influența adaptarea familiei adoptatoare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dificultăți de adaptare ale copilului. Copiii adoptați după vârsta de 6 luni au prezentat din ce în ce mai multe dificultăți în această sferă. Un rol important l-a avut forma și calitatea măsurii de protecție de care a beneficiat copilul anterior. Ca și caracteristici comune copiilor adoptați, după vârsta de șase luni, au fost manifestările de timiditate și anxietate în raport cu adoptatorii în perioada imediat următoare plasamentului (șapte cazuri din zece). Trei copii adoptați din centre de plasament, după vârsta de 2 ani au manifestat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptive, care au scos în evidență factori de stres și constrângeri specifice, resurse și strategii de coping diferite. O primă concluzie ar fi aceea că, pe lângă stresul principal al adopției unui copil, care intră în familie cu o serie de caracteristici și particularități care adeseori pun la încercare resursele familiei adoptatoare, se acumulează o serie de alți factori care afectează într-o măsură mai mare sau mai mică adaptarea. Un prim indicator al adaptării îl reprezintă calitatea relațiilor dintre membrii familiei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din categoria socială căreia îi aparține 348. Stigma, presupune prin urmare, prezența unei particularități care scoate persoana din normalitate și o plasează în categoria anormalității, a neobișnuitului, a nefirescului sau, în acord cu Stafford și Scott 349 stigma este o caracteristică a unei persoane, care este contrară normelor sociale, prin normă socială înțelegând, o credință împărtășită, potrivit căreia o persoană trebuie să se comporte într-un anumit fel la un moment dat. O caracteristică esențială a stigmatizării, așa cum într-o anumită
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Stafford și Scott 349 stigma este o caracteristică a unei persoane, care este contrară normelor sociale, prin normă socială înțelegând, o credință împărtășită, potrivit căreia o persoană trebuie să se comporte într-un anumit fel la un moment dat. O caracteristică esențială a stigmatizării, așa cum într-o anumită măsură se identifică și în definiția precedentă, este natura sa contextuală și dinamică 350. Un atribut poate fi considerat discreditant sau deviant de către o persoană, în timp ce, pentru o altă persoană poate fi lipsit
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sau deviant de către o persoană, în timp ce, pentru o altă persoană poate fi lipsit de importanță sau original, excentric, constata Jones și colaboratorii săi351 iar, Crocker et al352 considerau că, persoanele stigmatizate posedă (sau se consideră că posedă) anumite atribute sau caracteristici care conferă o identitate socială devalorizată în anumite contexte sociale particulare. Din prezentarea anterioară, reținem câteva aspecte esențiale în definirea stigmatizării: identificarea diferențelor în condițiile raportării sociale și consecința identificării acestor diferențe exprimată în atitudinea de compromitere, de devalorizare, cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
compromitere, de devalorizare, cu efecte asupra tuturor dimensiunilor vieții individului. Davidio, Major și Crocker 353 surprind toate aceste aspecte în următoarea definiție: Stigma este un construct social ce implică cel puțin două componente fundamentale: 1. recunoașterea diferențelor pe baza unor caracteristici distinctive, a unor semne; 2. consecința devalorizării persoanei. O definiție operațională care satisface și mai mult demersul nostru, este dată de Spiker 354 care identifică trei elemente care contribuie la ideea de stigmă: 1. atributul pe care-l prezintă o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părți ale studiului sunt dedicate analizei relației cremațiunii cu tradiția, din perspectiva religiei creștine, pornind de la ideile psihologului francez Théodule-Armand Ribot: Dacă sunt chipuri originale de gândire, sunt chipuri originale care se impun, creând o contagiune și contagiunea este o caracteristică a mulțimilor"162. Ea debuta cu o definire a tradiției sub formula inserării unei povestiri, aparținând scriitorului francez Louis Jacolitt,163 despre cum se creează, în mod fals, tradiția. Prin urmare tradiția, în opinia lui, se baza pe o născocire
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
În finalul meditației arhimandritul exprima deopotrivă patriotismul său, pe care l-am identificat și în articolele sale publicate în 1928 în Cultura Poporului. Stephan Prothero, în cartea sa dedicată istoriei cremațiunii în Statele Unite ale Americii remarca faptul că una dintre caracteristicile asumate de către cremaționiștii nord americani a fost autopercepția lor ca educatori ai poporului 181. Cremațiunea devenea astfel un instrument de educare, aspect pe care l-am identificat în cazul românesc încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea182. O
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
noștri, care prin repetare a devenit "obișnuință", iar obișnuința "lege". Ribot, în a sa "La Psichologie des sentiments" pag 141 spune: Dacă sunt chipuri originale de gândire, sunt chipuri originale care se impun, creând o contagiune și contagiunea este o caracteristică a mulțimilor". În adevăr, mulțimea adeseori fără mult efort de gândire își apropie "chipuri originale de simțire", cărora le acordă cea mai largă venerație, ajungând prin a fi stăpânită de însăși aceasta născocire. Chiar dacă născocirile sunt bizare, vulgare sau amorale
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
care căutăm a i le atribui, nu ar însemna oare recunoașterea în el a esenței sale, relația, de pildă, a vieții transcendentale în mod absolut imanente, în mod absolut subiective, cu dublul său obiectiv incomprehensibil, cu acest corp anume, având caracteristica sa sexuală, având configurația sa stranie incomprehensibilă pentru ea, pentru această viață transcendentală (nu pentru știința care o va explica negreșit într-o bună zi), pentru ea care se angoasează în fața corpului său, în fața posibilității pe care o suscită acesta
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
mai radicală, implacabilă și, în cele din urmă, hotărâtoare; sub impactul său tot ce înseamnă cultură este, prin chiar natura sa, exclus în mod inexorabil din a-fi-acolo-în-față-pentru-o-clipă, care constituie, ca o nouă dimensiune de existență proprie mijloacelor de comunicare și caracteristică lumii moderne, ceea ce vom numi existență mediatică. Asemenea universului tehnicist al cărei produs este, existența mediatică nu este nici ea separată de orice contact cu viața, deoarece în afara acestui contact nu este nimic, deoarece, în calitate de primă venire a sa în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
scriitori cu cea a mediului social, lectura textelor filozofice cu informația audiovizuală, aceste forme degradate ale vieții vin să se substituie, cu titlu de conținut mental, sau chiar de ideal, producțiilor elaborate și exaltante ale culturii. Însă totul se leagă. Caracteristica culturii este de fapt caracterul său auto-referențial. De vreme ce nici o operă majoră nu se explică niciodată plecând de la o realitate imediată și, de pildă, socială, geneza sa implică toate cercetările anterioare, un univers de cultură la care ea face trimitere potrivit
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
voințe smintite și cu toate acestea pe deplin inteligibile a autodistrugerii. Sau, spus altfel: în orice stare de regres social este posibil a recunoaște, dincolo de evidența caracterelor stagnării și declinului, violența refuzului deliberat al vieții de a fi ea însăși. Caracteristica barbariei Occidentului și ceea ce îi conferă forța sa formidabilă este faptul că acest refuz s-a înfăptuit nu împotriva tuturor formelor de cultură, ci în interiorul uneia dintre ele, cea a cunoașterii. Și am văzut în ce fel: în ce fel
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
divorțul de soț/soție, cât și prin separarea de restul familiei. 3.2. Efecte ale structurării familiei asupra copiilor și a părinților singuritc "3.2. Efecte ale structurării familiei asupra copiilor și a părinților singuri" Structura familiei monoparentale numește acele caracteristici stabile, profunde, raporturile semnificative între membri, astfel că, dând curs unei supoziții metafizice, consider că familia, în ansamblu, este un întreg, mai mult decât suma „elementelor” care o alcătuiesc. În general, structura familiei are două semnificații: o componență numerică (structura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
considerau definitorii personalității lor și felul cum răspundeau la modul în care apropiații lor le sancționaseră că sunt mame (avem în vedere lipsa oricărui sprijin emoțional și material, nerecunoașterea copilului ca fiu/fiică, nepot/nepoată și chiar alungarea de acasă). Caracteristicile 10 puse în evidență prin intermediul testului s-au plasat la nivelul exprimării unor experiențe și a unor atitudini de viață, au oferit date de identitate. Persoanele chestionate au exprimat dorințe (mai ales legate de a avea o casă, o familie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
o criză să determine includerea urgentă a unei chestiuni pe agenda politică (B.W. Hogwood, L.A. Gunn, 2000, p. 75), este de dorit ca dificultățile pe care le întâmpină familiile monoparentale să fie subiect de interes public înainte de a atinge caracteristicile unei crize. O astfel de stare la limită ar putea însemna creșterea numărului de persoane care trăiesc în sărăcie și sunt marginalizate; realizarea unui tip de control social (mai ales prin practici cotidiene), în care discriminarea părintelui singur să se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
spre familia monoparentală, în mod special, sunt condiționate de măsuri economice și sociale concrete. Protecția socială, în caz de maternitate, pentru femeile care lucrează în sistemul privat, este sporadică și lipsită de un control real. Alocația pentru copii are două caracteristici principale: este universală și prezintă o valoare reală foarte mică. Investigarea comparativă a teoriilor și politicilor sociale privind familia constituie o importantă premisă pentru identificarea răspunsurilor adecvate realității românești la o serie de probleme, cum ar fi: • necesitatea unui sistem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pierdută prin dispariția partenerului fie prin înlocuirea acestuia, fie asumându-și ele rolul de pater familias. Relațiile lor cu copiii sunt dificile, dată fiind intersecția de roluri pe care le asumă. Opus modelului patriarhal este modelul partenerial, bazat pe două caracteristici: orice grup specific din societate își asumă deosebirea ca pe o identitate; această identitate este recunoscută, acceptată, valorificată și permite accesul echitabil la putere, ea este valorizată de către toate celelalte grupuri sociale. Spre deosebire de o abordare în care egalitatea dintre femei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în care religia, nivelul general de instruire și ocupațiile sunt doar o parte din factorii de influență, pe lângă mediul geografic dat și stadiul general de civilizație al societății în ansamblu. De pildă, comunitatea tradițională romă are un specific, rezultat din caracteristicile străvechi de viață (o cultură orală, un stil de viață adaptat la frecvente migrații, ocupații tradiționale etc.). Familia monoparentală de etnie romă din grupurile tradiționale 112 are anumite atribute rezultate tocmai din apartenența la comunitate. De pildă, absența în numeroase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]