1,669 matches
-
un târziu, când ne pierduserăm orice speranță, nea Tomiță se arată la față. Doamne ajută, îmi zic. Omul se uită la noi neîncrezător și chiar amenințător parcă: are o barbă albă și niște haine caraghioase. El pe de-a-ntregul e caraghios, seamănă... da, seamănă cu căpetenia piticilor din Albă-ca-Zăpada..., atâta doar că este un pitic uriaș, dacă se poate închipui așa ceva. Nu știu de ce, dar de fiecare dată când îl întâlnesc îmi provoacă fiori. Însă n-am încotro, alt cizmar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
doar că este un pitic uriaș, dacă se poate închipui așa ceva. Nu știu de ce, dar de fiecare dată când îl întâlnesc îmi provoacă fiori. Însă n-am încotro, alt cizmar nu există, trebuie să-l conving pe acesta, oricât de caraghios și de puțin prietenos ar fi. Oricum, după ce i se luase prăvălia, circula zvonul că se cam scrântise. Iar în ultimele luni, devenise chiar eroul unor povești care mie-mi plac grozav; însă adulții orășelului nostru aveau reacții diferite la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
față: -Bă, trebuie să fiți mândri, noi am pus bazele unei noi localități înfloritoare, Steagul Roșu. Între timp, venise ordin de la Raion că localitatea se va numi Steagul Roșu, în loc de Hotarele. Tatei i se părea stupefiant și de-a dreptul caraghios să locuiască într-o localitate care se numește Steagul Roșu, dar asta e, ce mai conta, pe lângă atâtea supărări. Iar lista de supărări era lungă și apăsătoare. Trimisese zeci de scrisori acasă, dar nu primise nici un răspuns, nu avea nici o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Apoi el a luat-o în brațe și s-au sărutat aproape sufocându-se, încercând zăpăcitor să se contopească, să intre unul în altul parcă. Fără să se îndure să întrerupă acel îndelung sărut ce arăta ca un soi de caraghios exercițiu de sudare, au început gâfâit să-și lepede hainele de pe ei. S-au așezat pe pat, tot așa nedezlipiți, dar au alunecat și au căzut pe covorul țărănesc, de lână, țesut la război, cu motive florale vii. Atunci Irina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
mic, iar Fanache avea impresia că în curând șeful de raion chiar o să dea ortu popii acolo, făcut praf și pulbere de țipetele și de amenințările tovarășului Cameniță. Lui Fanache îi venea să pufnească în râs când vedea ce spectacol caraghios oferă Gârmoci, dar se abținea: știa prea bine că nu e cazul să-și bată joc de șeful raionului, dacă pică biata căpățână a lui Gârmoci, automat cade și capul său, așa că tre să fie una cu șeful său, sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
lumină, imens, nesuferit. În vis, se zărea pe sine dormind în patul lui sculptat, de prim-secretar, și zărea îngerul apropiindu-se de el tăcut și zgâlțâindu-l ușurel și șoptindu-i să nu mai sforăie. Visul era mai degrabă caraghios, n-ar fi avut motive să-l sperie, și totuși tovarășul Cameniță s-a speriat de moarte și s-a trezit ud de transpirație, iar inima lui care nu se înmuia cu una, cu două îi bătea să-i sară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
înduplecă să se deschidă. Îmi pun toate forțele, însă parcă sunt sudate, nici pomeneală să cedeze. Truman izbucnește în râs, în hohote de râs, ca și când tocmai ar fi asistat la o poantă, la o poznă foarte reușită, în care rolul caraghiosului l-aș fi jucat eu. Lazarus îmi ia din mâini cu blândețe cărticica pecetluită și îmi spune: -Învață să ai răbdare, Veniamin, n-a sosit încă ora, dar e aproape. Pregătește-te să citești curând cartea. Îmi dau lacrimile, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
însă urechile lui Vasile B. se simțeau bine. Vasile B. se simțea prost, dar o mică parte din el se simțea bine. Colegii și-o probau, cu șapca pe cap nu mai știai care e unul și altul, ceva mai caraghios nu se putea închipui, însă interesul lor pentru șapcă era sincer. Vasile B. le-a dat telefonul lui Gomoiu și, după câteva zile, toți aveau șepci de pâslă cu urechi. „Să mor eu - a zis contabilul șef - dacă nu-s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
bine! Această operațiune, de suspendare a sarcinii ce apăsa asupra corpului meu, se repeta ori de câte ori forțele mele anemice tindeau să coboare la cota zero. Nu de puține ori mă împiedicam și cădeam; nu prea dureros, dar în mod sigur foarte caraghios, jenant și neplăcut. Pământul era un cernoziom gras, bun, productiv iar murii beneficiau de toate îngrășămintele și toți azotații împrăștiați pe suprafața lui pentru a-i stimula creșterea producției la hectar. Așa că rugii ăștia erau crescuți, supraetajați și încolăciți între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
abătută cu dușmănie spre fața mamei. Solidificarea zăpezii topite s-a finalizat într-un țurțure mare cât un morcov, asemănător celor ce se formează la streșinile caselor. Dar mama nu simțea și nici nu avea cum să vadă țurțuroiul ăla caraghios format dintr-o reacție firească prin combinarea respirației calde cu zăpada viscolită. Terenul pe care mergea era plat, fără denivelări și fusese semănat cu grâu. Însă, în toamnă, nu toată tarlaua fusese transformată în ogor. Ajunseseră cu aratul până aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fapt al modului de constituire al grupului, al imaginii care degaja un aer tragi-comic. Patru copii ținând pe umeri o creangă uscată ceva mai mare, așezați unul în spatele celuilalt, dintre care cel mic mai slăbuț făcea în timpul mersului niște salturi caraghioase. Dar nu era nimic de râs. La o privire mai atentă observai ceva incredibil: copilul cu mersul ăla caraghios avea lacrimi în ochi, plângea. În fața grupului era un milițian, altul în spate. Pe lângă băieți se învârtea un cățelandru. Ce-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
o creangă uscată ceva mai mare, așezați unul în spatele celuilalt, dintre care cel mic mai slăbuț făcea în timpul mersului niște salturi caraghioase. Dar nu era nimic de râs. La o privire mai atentă observai ceva incredibil: copilul cu mersul ăla caraghios avea lacrimi în ochi, plângea. În fața grupului era un milițian, altul în spate. Pe lângă băieți se învârtea un cățelandru. Ce-i cu ăștia, bre, ce se întâmplă? I-au prins în liziera de salcâmi. Da' ce-au făcut? Cic-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mergi înainte, apoi prima uliță la dreapta, iar la capătul ei vei găsi platforma de gunoi. Eu mă duc să încerc să-ți caut de lucru. Spor la treabă! Și a plecat moș Danilov, învăluit în raglanul lui maro, peticit caraghios cu ață albă și având drept tovarăș de drum un băț de salcâm care în partea superioară manifesta o curbură ce te făcea să-l consideri aproape un baston sadea. Era o splendidă zi de vară! Vrăbiile și guguștiucii dialogau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
discret să fim atenți, să nu zgâriem masa joasă de cristal care a costat nu știu câte sute de dolari canadieni. Culmea "integrării" este reprezentată de fotografiile celor doi copii, proaspăt absolvenți de colegiu. Ei zâmbesc cu gura până la urechi, purtând tichii caraghioase, pătrate, pe capul lor de absolvent. S-au integrat pe deplin. Toronto, final de partidă. Împreună cu Alexandru și Diana, la petrecerea KPMG, organizată într-un spațiu care se dorea deopotrivă șic și cool un fel de mare hangar din centrul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
aparținea numai lui (conform spuselor lui Sancho Panza: „Stăpâne, urmează să faci o operație în care nimeni nu te poate înlocui...”), a încercat un subterfugiu și a golit o fiolă cu un lichid străin în eprubeta de control. Întâmplarea asta caraghioasă vestește că în lupta pentru pâine, pentru câțiva dolari în plus, lucrurile merg prea departe - până la caraghioslâc, adică până la dramă. Așa caraghioasă cum e, pățania nu mă face să râd prostește, nici să roșesc puritănește. În fața lui Van Schil tac
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
încercat un subterfugiu și a golit o fiolă cu un lichid străin în eprubeta de control. Întâmplarea asta caraghioasă vestește că în lupta pentru pâine, pentru câțiva dolari în plus, lucrurile merg prea departe - până la caraghioslâc, adică până la dramă. Așa caraghioasă cum e, pățania nu mă face să râd prostește, nici să roșesc puritănește. În fața lui Van Schil tac, bag bine la cap și mă rog mie însumi - ajută-mă, prietene, să-mi câștig pâinea de fiecare zi fără să-mi
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
o stradă din Bogotá, și imediat s-a creat o panică dementă din care au răsărit 5 morți și 40 de răniți. Au murit 5 oameni și au fost răniți 40 în debandada iscată de un strigăt, la urma urmei caraghios față de cutremurătoarele strigăte care pătrund din când în când până în igluurile noastre. Ce dracu’ se întâmplă dacă hoții de buzunare produc efectul armelor convenționale și un strigăt defensiv duce la un măcel de proporțiile unui atac cu mortiere? În nordul
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
energic, să-i dau lui valiza; l-am ascultat, el o apucă lesne, o depuse în pragul ușii și mă privi cum cobor, țâțâind și dând insistent din bărbie, orizontal și vertical, dar mai ales mohorât, mișcare și sunet conjugate caraghios, ca în bancul acela care-l fermeca pe Lucian Raicu - un rus, după o beție zdravănă, așteptând un castravecior care se face tot mai mic la orizont; menținu același ritm al bărbiei până în clipa când, în prag, i-am întins
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
tâmp, cu ochii ațintiți în lentila aparatului. „Exact ca pozele cu bebeluși culcați pe blănița fotografului din vitrina de la Baby Foto!“, am exclamat în sinea mea, stăpânindu-mă să nu pufnesc în râs. Ceea ce-l făcea pe inculpat și mai caraghios în ochii mei era că freza ondulată, favoriții retezați și obrajii proaspăt rași îi dădeau mai degrabă un aer de tovarăș cu răspunderi, perfect compatibil cu costumul maro și servieta diplomat, decât de trăpaș din Vestul Sălbatic al hormonilor nestăpâniți
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
o lega doar fluturatul acela al mâinii ca o zbatere de aripi și căutătura lui, câteodată pierdută, alteori aprigă, timp de aproape doi ani, ea în drum spre abatorul de curci, în autobuz, dimineața, el spre școală. Cu poșetuța ei caraghioasă și pantofii cu talpă EPA, la care mama ținea tare mult. „Îți pune piciorul în evidență, mamă, și strânge-ți părul sus, așa, luminează-ți fruntea! Uite ce frumos îți șade cu rochița asta albă, cu bretele!“ Și după ce revenise
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
poftă să mai pună câte ceva de la el, întocmai ca și ea. Din camera de cămin, și-l imagina lângă ea, în genunchi, cu coatele pe calorifer, privind apusul acela sălbatic, soarele zdrențuit de brazii întunecoși. În buzunarul ascuns al poșetuței caraghioase ținea ascuns biletul acela mâzgălit. Nu-i veneau în minte certurile lor, nici nopțile nedormite în așteptarea lui, ci doar cerul negru-rozaliu, îmbrățișând-o și purtând-o undeva în visare. Apăs tălpile mele pe urmele pașilor tăi/ Mi-e teamă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
-te Gigele, tată, milițian și or mânca și copiii tăi o pâine.»“ Rodicuța se așeză într-un colț pe bancheta metalică, nu zicea nimic și nici nu mai plângea. Își fixase ochii printre zăbrelele de la dubiță. Își adună demnă poșetuța caraghioasă lângă ea, îl strânse pe Gabriel de mână și se gândi numai la ce-o să zică tata. Scârța-scârța. „Să trăiți, tovarășe maior! Permiteți să raportez, tovarășa Rodicuța e aici, la adăpost. A fost o mică altercație, să trăiți, e scris
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
l-a dus apoi cu mașina acasă și nu îi strânse mâna. Știa că nu o să mai sune la ei. Și nici vorbă de scârța-scârța nu mai veni niciodată în casă. * Dimineața își trase fesul și smulse în fugă poșetuța caraghioasă. Coborî în fugă scările și cât pe ce să-l calce pe domnul Zugravu, care își petrecuse din nou noaptea pe scări. De bună seamă că doamna Zugravu nu mai suporta să-l vadă beat. Și nici fetele lui, săracele
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
sarcinii. Un avorton rămas în viață: un accident mai patetic nu există. Erau mulți ca mine, ne recunoșteam după plăcerea dementă cu care distrugeam trenurile în care ne îmbarcam vara către taberele de vacanță. Împreună ne îmbibam cu alcool trupurile caraghioase și inutile, căutând instinctiv intimitatea de borcan a formolului. La școală, profesorii ne detectau din prima clipă, după uniforma strâmtă, prea scurtă, panglicuța, urechiușele și unghiuțele murdare, numărul matricol descusut, privirea plină de ură. Lucidă. Un copil care a înțeles
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mari, și ca atare executorii unei misiuni alese. De aceea spiritul de cordialitate, de bonomie, de veselie, din care e făcută atmosfera Junimii. De aici toată juvenila naivitate pe care o pune în toate manifestările sale, scrisori în versuri, albumuri caraghioase, glume, farse, de aici ținuta aceasta de oameni aleși de soartă, de oameni fericiți, cu care vechii junimiști ne apar în toate mărturiile și în toate relațiile pe care le avem despre ei, despre lucrările lor... Toate aceste le spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]