2,211 matches
-
Crawford se despuie pînă la brîu și-și azvîrli cămașa În mulțime. Puțin mai tîrziu, În dreptul mallului, sări de pe platformă și alergă cu pieptul gol pe lîngă mesele de cafenele, fugărit de un detașament guițător de adolescente cu pălării de carnaval. Sleit de zgomot și de veselia tenace, le-am lăsat baltă pe cele două doamne tenismane și m-am refugiat În birou. În piață pătrunsese o nouă platformă, decorată prin munca amatoristică a Clubului de dans Olde-Tyme, dar și cuplurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ca o carcasă de balenă uitată În legăturile cu care fusese priponită de auxiliara unui pescador, dar abia se mai vedea prin pădurea de catarge strălucitoare. Membrii clubului se Îngrămădeau În balconul din fața biroului meu, aclamînd o nouă platformă de carnaval, care prezenta grupul de reacție rapidă al serviciului de securitate din Residencia. Cu toții puneau În scenă arestarea a doi tineri hoți de mașini care bîntuiseră coasta pornind dinspre Fuengirola, imobilizîndu-i profesionist și punîndu-le cătușele. În mijlocul Întregii distracții, un singur chip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Diana Nicoleta DIACONU Cu două săptămîni înainte ca faimosul carnaval să paralizeze activitățile cotidiene și să transforme radical orașul întreg timp de patru zile, a avut loc în Barranquilla (Columbia), între 16 și 20 ianuarie, cel de-al doilea Carnaval Internațional al Artelor. Evenimentul a fost organizat de către Fundația La
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
Diana Nicoleta DIACONU Cu două săptămîni înainte ca faimosul carnaval să paralizeze activitățile cotidiene și să transforme radical orașul întreg timp de patru zile, a avut loc în Barranquilla (Columbia), între 16 și 20 ianuarie, cel de-al doilea Carnaval Internațional al Artelor. Evenimentul a fost organizat de către Fundația La Cueva, numită astfel în amintirea miticului local unde se întîlneau, în prima jumătate a secolului XX, tinerii artiști care au constituit Grupul din Barranquilla: Gabriel García Márquez, Alfonso Fuenmayor, Germán
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
înțeleptul catalan" din Un veac de singurătate. De altfel, spre finalul acestui roman, Gabriel García Márquez aduce un omagiu colegilor și maeștrilor din Grupul din Barranquilla, menționînd numele multora dintre ei. "Reflecția ca spectacol" a fost tema acestui al doilea Carnaval al Artelor, la care au fost invitați artiști foarte diferiți din mai multe țări latino-americane, avînd în comun personalitatea polemică, provocatoare sau îndrăzneala de care a dat dovadă fiecare în domeniul său și, fără îndoială, carisma, capacitatea de a transforma
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
în grădina Hotelului Prado, cu simplitate și fără urmă de vedetism, a acceptat să-mi răspundă la cîteva întrebări. D.D.: În ultimul timp nu e ușor să fiți văzut în Columbia. Cum se face că ați acceptat această invitație la Carnavalul Artelor 2008 din Barranquilla? Fernando Vallejo: Columbia este o țară foarte liberă, am spus-o și la întîlnirea de ieri. (La întîlnirea cu publicul din seara anterioară, cînd teatrul Amira de la Rosa, în ciuda celor o mie de locuri ale sale
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
Sala Orpheum a Facultății de Muzică. Viața de scenă „Măiastra“, 1965. Operă în trei acte și cinci tablouri, libretul Ion Drappel și Ion Brezeanu; „Lot da Sodoma“, 1968. Operă biblică în două părți, libretul în limba italiană de Ion Drappel; „Carnaval“, 1969. Operă comică în două părți, după „D-ale Carnavalului“ de Ion Luca Caragiale, libretul de Ion Drappel; „Coroană pentru Doja“, 1972. Muzica de scenă la piesa lui Aurel Ardeleanu, premieră în 16 octombrie 1972, la Teatrul Național Timișoara. Acestor
Agenda2005-49-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284464_a_285793]
-
1965. Operă în trei acte și cinci tablouri, libretul Ion Drappel și Ion Brezeanu; „Lot da Sodoma“, 1968. Operă biblică în două părți, libretul în limba italiană de Ion Drappel; „Carnaval“, 1969. Operă comică în două părți, după „D-ale Carnavalului“ de Ion Luca Caragiale, libretul de Ion Drappel; „Coroană pentru Doja“, 1972. Muzica de scenă la piesa lui Aurel Ardeleanu, premieră în 16 octombrie 1972, la Teatrul Național Timișoara. Acestor lucrări li se adaugă „Baladă pentru violoncel și pian“ (1969
Agenda2005-49-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284464_a_285793]
-
pe versuri de Lucian Blaga). Bărbierul din... Bucarest Între gesturile consacrate Anului Caragiale, cel al compozitorului Ovidiu Manole este, fără îndoială, singular: profesorul timișorean a compus, în premieră mondială, o operă bufă având ca punct de plecare comedia „D’ale carnavalului”. Muzicianul este, de asemenea, autorul libretului scris integral în italiană. Inteligent intitulată „Il barbiere di Bucarest“, opera în trei acte recompune atmosfera Bucureștilor de altădată. „E însă o operă pentru oricare din scenele lumii, un Caragiale muzical dăruit lumii”, mărturisește
Agenda2005-49-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284464_a_285793]
-
găsirea scrisorii în comedia lui I. L. Caragiale, O scrisoare pierdută, confuzia pe care o face Rică Venturiano în O noapte furtunoasă între casa cu numărul 6 și cea cu numărul 9, încurcăturile facilitate de portul măștilor din D-ale carnavalului ilustrează comicul de situație. Comicul de limbaj se realizează la nivelul foneticii, al lexicului, al formelor morfologice și structurilor sintactice. El apare datorită deformării pronunției, necunoașterii sensului exact al unor termeni folosiți, pleonasmului, confuziei între cuvinte, automatismul manifestat prin ticuri
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
va părăsi cuceririle anterioare ale revoluției burgheze; africanul va trebui să-și lepede repede belciugul din nas și concepția tribală, dacă poate fi numită concepție, și să cucerească ideea de națiune și de libertate, iar mulătrimea sud-americană să-și tempereze carnavalurile și să părăsească ideea că amorul singur le poate ajuta să-i alunge pe dictatori. Restul, ce va fi pe urmă, este imprevizibil... Puterea condițiilor, care ne ține astăzi înlănțuiți (foamea, frigul, lipsa de locuințe salubre), va slăbi treptat și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
petreceri, i-au aranjat acasă în garsonieră un om mort în pat... O aiureala, nu era nici un mort, au pus și ei acolo un costum de-al lui în care au băgat o pătură și în loc de cap o mască de carnaval și o pălărie. El a venit acasă beat, s-a trântit pe pat și a adormit... Când s-a trezit și a văzut, s-a aruncat pe fereastră... Noroc că era la parter și n-a pățit nimic... Mai bine
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ca Pokemonii. Îmi venea să urlu, să rup scaunele și să dau cu ele de pământ, să se facă liniște. Jinduiam după vremurile de-altădată, când intrai cu roșii, ouă și fluiere; până și Caragiale o pățise, cu D-ale carnavalului (sau era O scrisoare pierdută?). Piesele mă călcau pe nervi, actorii erau triști și resemnați, pe mulți îi știam de pe vremea lui Ceaușescu, recitau poezii patriotice la televizor, cu mapa roșie în mâini. Stăteau smirnă, împachetați în costumele lor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
că, dacă vreuna din ușile cu vitrină ar fi cedat, am fi fost striviți de tonele de scriitori revărsați din rafturi), ne-am oprit între două ganguri. În dreapta, se conturau în umbră și-n praf latinii, cu epopeile lor de carnaval cu care te chinuiau în anul I. În față, se deschidea culoarul medieval, cu trubaduri și truveri încremeniți în armura de sticlă a vitrinelor. I-am făcut semn lui Mihnea să tacă și să se-așeze între culoare. Apoi m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în mod firesc, numeroase. O generală dispoziție ludică pare să anime întreg acest univers care oferă la tot pasul probe de vitalitate cheltuită generos, din pură plăcere, adăugând dinamismului epocii mașiniste o notă de prospețime elementară. Jocul și dansul, balul, carnavalul, baletul, saltul acrobatic, clovneria, spectacolul sportiv etc., cu recuzita corespondentă, sunt termeni ce intră foarte adesea în ecuația imaginii, ilustrând registrul dinamic al imaginarului. Îi regăsim dimpotrivă în modelarea spațiului exterior (în ultimă instanță universul întreg e văzut ca o
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de felul celor deja menționate, în ordinea mai generală a reprezentărilor unei lumi ce-și desfășoară frenetic-jubilatoriu formele și culorile, în caracteristice mișcări de deschidere și etalare, de acumulare și succesiune, de interferențe și reverberații, de provocare la metamorfoză. Balul, carnavalul, dansul, performanțele saltimbancului sau îndemânarea jucătorilor de orice fel apar ca manifestări ale aceleiași vitalități sărbătorești, înscriindu-se, la nivelul discursului liric, într-o serie a ceea ce am putea numi întâmpinarea exclamativă a universului. Atât în reprezentările eului cât și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
universului. Atât în reprezentările eului cât și în cel al exteriorității, se dezvăluie natura carnavalescă a viziunii: „Sângele face salturi de necrezut subteran”, „Chiuie carnavalesc creierul în os”, „Strâns saltimbanc fiecare genunchi un clavir”, „Gând încordat ca un mușchi în carnaval”, „Final ezită glasul tău ca un trapezist”, - dar și, în aceeași Invitație la bal, versuri ca acestea, în care carnavalescul e transferat ambianței: „Vântul face reverențe”, „Frunzele colecționează autografe, parfum”, „Cerul șe unț echilibrist peste lacul în metal”, „Trenul politicos
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
chiuie joagărele”, „Munții stau neclintiți /.../ Și eșarfele vietăților se desfășoară în măruntaie / Lampioanele păsărilor îi împodobesc ca sălile de bal”, „Și furtunile: ce pene strălucitoare în pletele munților”, „Plecarea aprinde focuri de artificii sub țeastă”, „Spaimele te întâmpină precum în carnaval măștile” (Brățara nopților). Două versuri din Plante și animale rostesc cuvântul esențial pentru calificarea acestei viziuni: sărbătoarea: „și iată că trăsura somnului sărbătorească / intră pe potecile privirii” (Mai târziu); iar un poem precum Cocoșul sălbatec e doar o descriere a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
nu o pierdere de identitate. Din păcate, în individualismul postmodern tendința e dispariția persoanei, pe când în antropologia creștină omul este unic, cu o identitate inconfundabilă. În artă, epigonismul e pierdere fără regăsire și potențare a identității persoanei, ca într-un carnaval la sfârșitul căruia individul rămâne pe față cu masca, nemairevenind la propria personalitate. Arta e mai mult decât fantasmă, mai mult decât jocul de măști. Revin la exemplul shakespearian dat de Eminescu: "Predecesorii noștri credeau în ceea ce scriau, cum Shakespeare
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de paisprezece variante, dintre care două în Țara Românească. Trecând munții, povestirea a servit, între 1778 și 1780, și la compunerea piesei - text mixt în versuri și proză - Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragedice expressa, intrată curând în repertoriul pentru carnaval al școlarilor de la Blaj. Ca în mai toate ilustrările acestei specii, autorul utilizează toposul exordial al lipsei de contingență între „măreția” teribilă a subiectului ales și slabele puteri ale cronicarului. Poate fi remarcată, pe lângă această secvență a „captării bunăvoinței”, și
VERSURI PENTRU MOARTEA DOMNULUI GRIGORIE GHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290500_a_291829]
-
aspecte, centrate pe faptul cotidian, pe mesajul artistic, pe observația psihologică și peisaj. Cu toate acestea, din cele două epistole trimise de la Roma, dacă În cea de-a doua se ocupă de comorile artistice ale muzeelor romane și de pitorescul carnavalului, prima scrisoare va fi dedicată Romei vestigiale și strămoșilor latini. Este derutantă, În contextul călătoriei sale romantice, această schimbare de perspectivă, ilustrată de preferința pioasă pentru monumentele clasicei Antichități. Reeditând opțiunea lui Gheorghe Șincai XE "Șincai" pentru aspectele antice, În defavoarea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
locală, obiceiuri, moravuri sau psihologie italiană. În ciuda aspectului clasic al călătoriei sale, Cipariu XE "Cipariu" prefigurează În mod clar deschiderea față de aspectul cotidian. La Veneția Înregistrează cu atenție exuberanța străzii, după cum Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" va descrie pe larg carnavalul roman. Cipariu remarcă și „fețele oamenilor și a muierilor”, tipurile antropologice „clasic” și „longobardic”, predominarea ochilor negri față de cei „vineți” etc.. Canonicul blăjean anunță perspectiva lui Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" , care consacră pagini Întregi psihologiei și comportamentului italienilor, portretizează
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Mițo, Mițo, îți spui acasă... MIȚA: Nici un cuvânt mai mult! 'aide! DIDINA: ' Aide acasă! PAMPON: Frate, a fost încurcătură, înțelege. CRĂCĂNEL: Da, o încurcătură... NAE (ieșind de după paravan): Se înțelege c-a fost o încurcătură, cum se-ntâmplă totdeauna în carnaval... Ei! d-ale carnavalului! Să-mi dați voie, coconițelor, să vă isplic eu încurcătura pe larg la masă. (Crăcănel și Pampon foarte mulțumiți.) (I.L. Caragiale, D’ ale carnavalului) 1.Explică sensul expresiei subliniate: De când te pasc, gândești? 2.Motivează folosirea
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
acasă... MIȚA: Nici un cuvânt mai mult! 'aide! DIDINA: ' Aide acasă! PAMPON: Frate, a fost încurcătură, înțelege. CRĂCĂNEL: Da, o încurcătură... NAE (ieșind de după paravan): Se înțelege c-a fost o încurcătură, cum se-ntâmplă totdeauna în carnaval... Ei! d-ale carnavalului! Să-mi dați voie, coconițelor, să vă isplic eu încurcătura pe larg la masă. (Crăcănel și Pampon foarte mulțumiți.) (I.L. Caragiale, D’ ale carnavalului) 1.Explică sensul expresiei subliniate: De când te pasc, gândești? 2.Motivează folosirea repetată a apostrofului în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Se înțelege c-a fost o încurcătură, cum se-ntâmplă totdeauna în carnaval... Ei! d-ale carnavalului! Să-mi dați voie, coconițelor, să vă isplic eu încurcătura pe larg la masă. (Crăcănel și Pampon foarte mulțumiți.) (I.L. Caragiale, D’ ale carnavalului) 1.Explică sensul expresiei subliniate: De când te pasc, gândești? 2.Motivează folosirea repetată a apostrofului în fragmentul dat. 3.Transcrie două coordonate spațiale. 4.Transformă în vorbire indirectă ultima replică. 5.Ilustrează comicul de limbaj cu două exemple din fragment
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]