2,126 matches
-
oxigen. 14.2.1. Oxidul nitric Dintre factorii relaxanți derivați din endoteliu cel mai cunoscut este oxidul nitric. Oxidul nitric (NO) este o moleculă-semnal cu multiple funcții în diverse țesuturi. NO este produs, alături de citrulină, din L-arginină sub acțiunea catalitică exercitată de nitric-oxid sintază (NOS). NOS este prezentă în endoteliul vascular, mușchiul neted și cardiac, neuroni și multe alte tipuri de celule. Ea poate fi constitutivă (cNOS) sau inductibilă (iNOS; NOS tip II). Forma iNOS nu este calciu-dependentă, fiind activată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Commentarii in Somnivm Scipionis" / 440 PREFAȚĂ Operele clasicilor greco-latini constituie, cum știm, temelia culturii europene. Toate popoarele moderne au valorificat, în cursul istoriei, acest patrimoniu spiritual. În această cultură milenară descoperim ființa noastră istorică și, în același timp, un model catalitic pentru viața cotidiană. Cultura greco-latină nu este, așadar, un trecut perimat, ci un prezent etern, în ultimă instanță, steaua polară a spiritualității moderne. Cultura românească, datorită istoriei sale vitrege, nu a valorificat în colecții academice, ca toate marile culturi europene
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
oxigen. 14.2.1. Oxidul nitric Dintre factorii relaxanți derivați din endoteliu cel mai cunoscut este oxidul nitric. Oxidul nitric (NO) este o moleculă-semnal cu multiple funcții în diverse țesuturi. NO este produs, alături de citrulină, din L-arginină sub acțiunea catalitică exercitată de nitric-oxid sintază (NOS). NOS este prezentă în endoteliul vascular, mușchiul neted și cardiac, neuroni și multe alte tipuri de celule. Ea poate fi constitutivă (cNOS) sau inductibilă (iNOS; NOS tip II). Forma iNOS nu este calciu-dependentă, fiind activată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
al vieții și activității eminesciene. De altfel, „problema” Eminescu va da naștere unui veritabil complex de monografii: Eminescu. Cultură și creație (1976), Eminescu și romantismul german (1986), Eminescu. Viață, creație, cultură (1989), autoarea ambiționând să deslușească resorturile arhetipale și impulsurile catalitice ale genialității. Comentariul, folosind instrumentarul cercetării moderne, construiește o amplă rețea de conotații care angajează relația individ-cosmos în imagini primordiale, integrându-l organic pe marele romantic român în devenirea culturii naționale și europene. Polaritatea mit-istorie, concretizată artistic și prin semnificațiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
frontierele fantasticului, ivite destul de târziu, au însă o calitate care explică tentația criticilor de a construi în jurul lor tot felul de interpretări cutezătoare. În Spațiul mioritic, Lucian Blaga ilustrează două tipuri de influențe culturale pe care le-a propus: una ,,catalitică’’ (Gheorghe Lazăr - Kogălniceanu - Maiorescu - Eminescu - Coșbuc) căreia i se opune una de inducțiune franceză, ,,modelatoare’’ (Alexandrescu - Bolintineanu - AlecsandriMacedonski). După părerea lui Blaga, Caragiale este situat ,,între linii’’ spiritul său epigramatic fiind peninsular, ,,venind neapărat de la Sud, prin rasă’’. Pentru aceasta
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
neapărat de la Sud, prin rasă’’. Pentru aceasta este notată aici și admirația lui Caragiale pentru muzica germană (deși admirația oricărui meloman, de pe orice meridian, pentru Beethoven sau Mozart nu poate căpăta semnificația unei influențe culturale indiferent cum ar fi ea: catalitică sau modelatoare) și pentru influențele franceze din teatru. Contestând ideea că în Caragiale există ,,o singură realitate autentică [...] mahalaua balcanico românească de care se simțea legat printr-un soi de dragoste cu semn negativ’’, Blaga invocă și exemplul cu sens
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
incertitudine’’ (Ștefan Cazimir). ,,Ce meșteșug în împletirea elementelor de viață organică și de magie, de pitoresc sud-est european și de aventură suprareală crescută din poveste !’’ Formularea aparține lui Lucian Blaga și este desprinsă din Spațiul mioritic, capitolul Influențe modelatoare și catalitice. La fel de cunoscute sunt, desigur, disocierile lui Blaga referitoare la procesul de constituire a spiritului creator românesc aflat în contact cu anumite direcții ale spiritului creator universal, în speță european. În acest fel, filosoful culturii distinge mai întâi o direcție a
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
cunoscute sunt, desigur, disocierile lui Blaga referitoare la procesul de constituire a spiritului creator românesc aflat în contact cu anumite direcții ale spiritului creator universal, în speță european. În acest fel, filosoful culturii distinge mai întâi o direcție a influențelor catalitice și una a influențelor modelatoare. Problema este, de altfel, foarte controversată chiar și în zilele noastre. Însă, ceea ce frapează este faptul că disocierile blagiene au în vedere și existența unor ,,forme mixte’’, semnificativă fiind socotită aceea propusă de opera lui
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Nu se pune deci problema gradului de influențare, a intensității influențării, ci dacă influențele produc întotdeauna același tip de efecte asu-pra elementului influențat. După Lucian Blaga 7, influențele pot fi de două naturi, genuri sau calități: influențe modelatoare și influențe catalitice 8. Raportate la această distincție, cultura franceză și cultura germană ar reprezenta două mari alcătuiri ale spiritului european, fiecare cu calitățile și cu scăderile ei și fiecare păstrînd un coeficient etnic care menține permanent între ele aceeași deosebire. Cultura franceză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
să fie imitată, ci doar să fie urmată. Dimpotrivă, cultura germană, deși are cunoștința măreției ei, se simte particulară, locală, stimulînd dezvoltarea cu mijloace proprii a celor pe care îi înrîurește. Prin urmare, crede Blaga, influența germană este mai mult catalitică, decît modelatoare, fiindcă este un agent prielnic pentru producerea unor reacții în alte culturi, stimulîndu-le mai degrabă să-și folosească resursele decît să preia ca atare elemente de la alții. În acest mod, cultura rusă, de exemplu, care cerea o valorificare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
impună cu o anumită ținută, Blaga a intenționat să realizeze un "stil" de filozofare). Pe de altă parte, nu întotdeauna și nu în toate zonele Europei au concurat două maniere de influențare, una de tip modelator și alta de tip catalitic, așa cum este se pare cazul românilor, pentru a se putea realiza asemenea distincții, încît definitorie comunicării culturale și lingvistice din spațiul european este mai degrabă dominanța unei singure surse, cum a fost cazul culturii grecești sau a celei latine, în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din spațiul european este mai degrabă dominanța unei singure surse, cum a fost cazul culturii grecești sau a celei latine, în vechime. De aceea, s-ar putea considera cu mai multă îndreptățire că orice influență poate fi deopotrivă modelatoare și catalitică (deci, mixtă), dar că se pot distinge uneori situații de prevalență a unui aspect asupra celuilalt. În acest sens, un exemplu edificator îl oferă influențarea limbii și culturii latine de către cea greacă: la început, latinii au manifestat rezerve în a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
îl oferă influențarea limbii și culturii latine de către cea greacă: la început, latinii au manifestat rezerve în a prelua ca atare elementele culturii grecești, încercînd să construiască valori cu resurse proprii după modelul ei, și, ca atare, influența a fost catalitică, mai tîrziu însă, latinii au integrat fără reținere aceste elemente, influența devenind modelatoare. (De rerum natura, lucrare filozofică în versuri realizată de latinul Titus Lucretius Carus, preia, de exemplu, filozofia lui Democrit și, la fel, este preluată gîndirea filozofilor sceptici
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este preluată gîndirea filozofilor sceptici și stoici, modelele de versificație, unele teme literare etc.). Analizînd mai atent lucrurile, s-ar putea spune că mai degrabă elementul influențat (și mai puțin influențatorul) face ca înfluențarea să fie preponderent modelatoare sau preponderent catalitică, în funcție de nivelul și de specificul culturii și al limbii pe care le reprezintă. În acest caz, același element influențator poate avea reflexe diferite în culturi diferite, în epoci diferite ale aceleiași culturi și chiar în medii diferite ce reprezintă același
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Vezi Cultură minoră și cultură majoră, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, 1985, p. 335-349. 6 Vezi G. Ivănescu, Storia delle parlate popolari e storia delle lingue letterarie, în "Philologica ", II (1972), p. 19 ș.u. 7 Influențe modelatoare și catalitice, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, p. 311-322. 8 Modelator înseamnă "care determină o schimbare a aspectului după un anumit model", iar catalitic, "care stimulează o schimbare prin mijloace proprii". 9 Doar în Peninsula Balcanică, pătrunderea turcilor a produs astfel
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
e storia delle lingue letterarie, în "Philologica ", II (1972), p. 19 ș.u. 7 Influențe modelatoare și catalitice, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, p. 311-322. 8 Modelator înseamnă "care determină o schimbare a aspectului după un anumit model", iar catalitic, "care stimulează o schimbare prin mijloace proprii". 9 Doar în Peninsula Balcanică, pătrunderea turcilor a produs astfel de schimbări, îndeosebi prin apariția grupurilor de credincioși musulmani. 10 Europa este considerată, de altfel, Vechiul Continent în raport cu Lumea nouă, cea cunoscută de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
deci de materia vie. Ori, analiza fizico-chimică actuală arată, că această materie nu este compusă, decât din elementele împrumutate în întregime din arsenalul constituenților atomici ai universului fizic însuși: nu există atom în componența arhitecturii unei ființe vii sau agent catalitic - în cantitate uneori minimă dar de o înaltă valoare funcțională, care să nu figureze în Tabelul periodic al elementelor [Lupașcu, 1982] . În medicină, oricare dintre aceste sisteme tipologice se poate arăta util, dacă sunt adoptate ca bază a activității medicale
Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
și căldură, m-au încurajat să abordez activitatea desfășurată în laborator, de așa manieră încât să fie, în primul rând, în beneficiul studenților. Studiul cineticii enzimatice. Determinarea constantei Michaelis Menten Considerații teoretice Enzimele, catalizatorii sistemelor vii, sunt proteine cu acțiune catalitică specifică, ce modifică viteza de stabilire a echilibrului unei reacții în organismele vii. În celule există mecanisme de control pentru inițierea sau accelerarea reacțiilor enzimatice, în funcție de necesitățile celulei, la un moment dat. În anul 1913, Leonor Michaelis și Maud Menten
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
comparativ cu reactanții, care modifică și mărește viteza unei reacții, fără a fi consumată în timpul procesului. Catalizatorii sunt de două feluri: catalizatori anorganici, care realizează o cataliză omogenă sau heterogenă și catalizatori organici, cum sunt enzimele (biocatalizatori, proteine cu activitate catalitică produse de celulele vii). Enzimele acționează în urma ocupării siturilor active din structura lor, de către substratul specific. Fără enzime, viața organismelor vii nu este posibilă. Inhibiția activității enzimatice, ca urmare a unor cauze diverse, aduce modificări importante metabolismului general al organismului
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
a cărei activitate enzimatică a fost modificată, poate bloca un întreg mecanism de reacție, antrenând, deseori, acumularea unor substanțe toxice. În comparație cu reacțiile catalizate neenzimatic, enzimele sporesc viteza de desfășurare a reacțiilor pe care le catalizează, de 103 ÷ 1016 ori. Activitatea catalitică a enzimelor poate fi modificată sub influența mai multor factori fizici sau chimici, printre care și concentrațiile enzimei și substratului. Astfel, viteza cu care o enzimă catalizează o reacție crește atunci când, fie concentrația enzimei, fie cea a substratului crește. Pentru
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
bunul Dumnezeu și alte texte, Cluj-Napoca, 1996; Petru Poantă, Cercul Literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar, Cluj-Napoca, 1997; Cornel Regman, Dinspre „Cercul Literar” spre Optzeciști, București, 1997, 83-101, passim; Ovid S. Crohmălniceanu, Klaus Heitmann, Cercul Literar de la Sibiu. Influența catalitică a culturii germane, București, 2000; Micu, Ist. lit., 340-344; Nicolae Balotă-75, APF, 2000, 1-2; Lucian Valea, Generația amânată, Cluj-Napoca, 2002, passim; Gabriela Gavril, Cercul Literar de la Sibiu, Iași, 2003; „Revista Cercului Literar”, îngr. Dan Damaschin, pref. Petru Poantă Cluj-Napoca, 2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
Artă, București, 2014. Referințe critice *** Caiete critice, nr. 10-12/1995 (număr dedicat integral lui Ion D. Sîrbu). Cristea Enache, Daniel, Un om din Est, Editura Curtea Veche, București, 2005. Crohmălniceanu, Ovid S.; Heitmann, Klaus, Cercul Literar de la Sibiu și influența catalitică a culturii germane, Editura Universalia, București, 2000. Grigurcu, Gheorghe, "Ion D. Sîrbu. Jurnalul", în volumul A doua viață, Editura Albatros, București, 1997. Mareș, Clara, Zidul de sticlă. Ion D. Sîrbu în arhivele Securității, Editura Curtea Veche, București, 2011. Micu, Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
trei componente: componentul ARN al telomerazei umane (hTR);revers transcriptaza telomerazică umană (hTERT) și proteină asociată telomerazei (ȚEP), atenția se focalizează asupra determinării mARN-hTERT, expresia serica a acesteia corelându-se cu nivelul din țesutul tumoral și cu activitatea telomerazică [186]. Subunitatea catalitica a telomerazei (hTERT) are rol major în reglarea celulară,mediind adiția de nucleotide prin activitatea revers transcriptazică și prevenind senescenta celulară. Cuantificarea hTERT ADN în plasma pacienților cu CHC relevă valori semnificativ mai înalte față de subiecții cu infecție VHB sau
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
pacienții cu insulinorezistență. Stuctura primară a PKC este reprezentată de un singur lanț polipeptidic care este divizat în 4 regiuni constante (C1 - C4) separate de 5 regiuni variabile (V1 - V5). Capătul aminoterminal reprezintă domeniul reglator iar capătul carboxiterminal formează domeniul catalitic. Domeniile funcționale sunt localizate în regiunile constante: legarea DAG și a esterilor de forbol se realizează la C1, ionii de calciu se fixează la C2, ATP se leagă la C3 iar fixarea diferitelor substrate (la domeniul catalitic) se face la
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
carboxiterminal formează domeniul catalitic. Domeniile funcționale sunt localizate în regiunile constante: legarea DAG și a esterilor de forbol se realizează la C1, ionii de calciu se fixează la C2, ATP se leagă la C3 iar fixarea diferitelor substrate (la domeniul catalitic) se face la C4. Până în prezent au fost izolate 12 izoforme ale PKC. Majoritatea sunt localizate la nivel cerebral și hepatic dar fiecare izoformă diferă prin distribuția tisulară, specificitatea de substrat și tip de cofactor. Cele 12 izoforme se împart
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]