2,247 matches
-
un angajament ideologic și politic declarat. Evident, există și apolitici structurali, indiferenți la agitația publică etc. Dar când apolitismul devine în mod evident o formă de politică favorabilă puterii, cu avantaje multiple și imediate, respingerea acestei ipocrizii devine necesară și categorică. Totul rămâne o problemă de temperament, conștiință și consecvență efectiv europeană. Care este situația scriitorului, a omului de carte, de cultură român, ce gândește în acest mod? El gândește, scrie și acționează în același timp ca român și european. Spontan
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
exprimă neaprobarea ideii de progres social, totala neaderență la noile forme instituționale, la importul superficial de civilizație și cultură i-a fost totuși unanim atribuită, faptul vine de acolo că Titu Maiorescu i-a dat stringență deosebită, o formulare precisă, categorică, de la înălțimea unui mare prestigiu cultural, social și politic, la care nu se ridicase nici unul dintre precursorii săi incontestabili. În materie de circulație a ideilor, în timp și în spațiu, originalitatea constituie o noțiune foarte relativă. De acest adevăr ne
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
o practică atât de utilizată în argumentarea din filosofia politică încât furnizarea de exemple este aproape superfluă 18. Nu mă pot abține, totuși, să nu invoc două dintre cele mai celebre exemplificări ale acestei practici: 1) rolul jucat de imperativul categoric kantian (i.e., "acționează astfel ca să folosești umanitatea atât în persoana ta, cât și în persoana oricui altuia totdeauna în același timp ca scop, iar niciodată numai ca mijloc"19) în argumentarea lui John Rawls împotriva utilitarismului și pentru binecunoscutele sale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
dreptății, 42, 44, 46, 107, 118 idealizare, 77, 81 idealuri de organizare (socială și politică), 16-18, 20-24, 39, 42, 45, 78, 100-101, 110, 146-147, 149, 151-152, 154-156, 159-160 idealuri morale, 27, 32, 60, 98, 102, 143 imparțialitate, 32, 120 imperativul categoric kantian, 24 impozitare progresivă, 45 individualism, 33, 86 infinitism, 118 instabilitate politică, 140, 156 instituții politice, 17, 34, 44, 47, 85-86, 89, 94, 136-137 integritatea persoanei, 48 interes public, 48, 122, 143 interese politice, 37, 44, 115, 139, 144, 152
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
putem preciza cu certitudine existenta unui set de reguli și a unui mecanism de generare. În cazul nostru, setul de reguli cuprinde aserțiuni de genul: "Există Revoluția Română din decembrie 1989"; ,, Există evenimentele din '89"; ,,Există teroriștii". Ele sunt afirmații categorice, sigure, indubitabile. În formularea inspirată a lui lui H.R. Patapievici, regulile sunt "un șir de propoziții atomare de tip aserțiune ontologică"100. Între aceste trei reguli, în virtutea unui mecanism de generare, se pot stabili mai multe combinații logice, rezultând diverse
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
folosite de hitleriști după Dictatul de la Viena, pentru a șantaja România și Ungaria și a le determina să satisfacă cererile mereu crescânde, politice și economice, ale Reichului nazist ." Dacă exista vreo țară care trebuie să fie interesată într-o victorie categorica a Puterilor Axei - declara Hitler cu ocazia unei întrevederi avute la 10 septembrie 1940 cu reprezentantul Ungariei la Berlin - acesta este Ungaria . Dacă puterile Axei ar pierde războiul, ceea ce este cu totul exclus, toate acestea revizuiri ar deveni nule. Cu
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
lucrurile în sine, ele fiind noumenale, este cea mai corectă formă de gândire și exprimă non-empirismul lui Kant. Din această formă de gândire s-a născut Fenomenologia lui Edmund Husserl. Kant afirmă că principiile rațiunii impun obligații morale, numite " Imperativul categoric" sau legea morală, prin care obținem fericirea. Imperativul categoric este o obligație necondiționată, deasupra voinței și dorințelor noastre, care sunt imperative ipotetice. 3 Jacques Nicolas Augustin Thierry (1795-1856), istoric francez, membru al Académie des Inscriptions et Belles Lettres, laureat al
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
corectă formă de gândire și exprimă non-empirismul lui Kant. Din această formă de gândire s-a născut Fenomenologia lui Edmund Husserl. Kant afirmă că principiile rațiunii impun obligații morale, numite " Imperativul categoric" sau legea morală, prin care obținem fericirea. Imperativul categoric este o obligație necondiționată, deasupra voinței și dorințelor noastre, care sunt imperative ipotetice. 3 Jacques Nicolas Augustin Thierry (1795-1856), istoric francez, membru al Académie des Inscriptions et Belles Lettres, laureat al Premiului Gobert. Descrie în cărțile sale perioada istorică a
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
sistemului nostru educațional este că el neglijează, și prea adeseori suprimă, creativitatea naturală a tânărului” (Ana Stoica-Constantin, 1995, p. 39) Educația actuală are într-adevăr multe racile care o fac criticabilă și susceptibilă de transformări, dar o atitudine atât de categorică poate fi o greșeală. Fiecare persoană are nevoie de condiții specifice pentru a se putea afirma. Nu putem acuza în bloc educația de a fi nimicit talent creator, pentru că realitatea infirmă acuzația. Școala de toate gradele influențează formarea dezvoltarea și
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
domeniu mărginit și totodată atât de bogat al posibilului, totul în el însuși, în afară de luciditate, îi pare imprevizibil. Ce regulă s-ar putea oare naște din această ordine irațională? Singurul adevăr care-i poate părea instructiv nu-i un adevăr categoric; el prinde viață și se desfășoară în oameni. La capătul raționamentului său, spiritul absurd poate deci căuta nu reguli etice, ci ilustrări și suflul unor vieți omenești. Cele câteva imagini care urmează sunt de acest fel. Ele urmăresc raționamentul absurd
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
în cadrul Alianței, astfel încât N.A.T.O. să-și poată îndeplini mai bine misiunile și să răspundă în mod colectiv acestor provocări, inclusiv amenințării pe care o reprezintă terorismul și proliferarea armelor de distrugere în masă”. Fenomenul terorismului este respins în mod categoric și condamnat în toate formele și manifestările sale, el constituind o „amenințare gravă și în creștere”. SECȚIUNEA A IV-A ADAPTAREA N.A.T.O. LA NOILE REALITĂȚI ȘI CONDIȚII ALE SECOLULUI XXI Miniștrii apărării din cele 19 state membre N.A.T.O.
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
generalului Averescu, Guvernul Take Ionescu, Guvernul liberal ș.a.). În 1949, când publică primul volum de povestiri, Movila neagră, V. se află deja printre reprezentanții „exemplari” ai realismului socialist promovat de culturnicii comuniști ai perioadei. Epicul e simplist, de un maniheism categoric: jupâni hapsâni, chiaburi cruzi și lacomi îi exploatează fără milă pe țăranii săraci, dar destoinici și curajoși, muncitori care știu să fie vigilenți când dușmanul lovește ș.a.m.d. Acțiunea are loc în primii ani după instaurarea puterii comuniste, într-
VORNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290644_a_291973]
-
vin, de data aceasta, nu atât de la Marin Sorescu, cât de la Teodor Mazilu. Scurtul „scenariu dramatic” e, de fapt, o conversație între Godot și Samuel Beckett, amândoi dați afară dintr-un teatru. Miza piesei e destul de transparentă de vreme ce, în ciuda afirmației categorice a lui Godot - „Teatru’ a murit” -, sporovăiala celor doi reușește să adune în preajmă o serie de gură-cască, pentru ca textul să se încheie cu celebra replică din deschiderea piesei „originale” a lui Beckett. Tehnicile de punere în abis și intertextualitatea
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
fumatul cronic, stresul, introvertirea sentimentelor, acum este momentul sentimentelor de vinovăție, pacienții încercând adesea să facă niște schimbări care pot avea efecte pozitive pentru restul vieții. A avea un cancer reprezintă probabil un motiv foarte puternic pentru a decide schimbarea categorică a stilului nociv de viață. Alimentația sănătoasă și corectă poate fi o provocare pentru oricine, dar devine imperios necesară pentru bolnavii de cancer, în timpul și după finalizarea tratamentului. De exemplu, adesea tratamentul cancerului înseamnă schimbarea simțului gustului. Grețurile pot fi
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
l punem acum înaninte? Pe de o parte, trebuie să evite aprecierile celor care l-au „citit” pe Morgenthau prin surse de mâna a doua sau a treia. Acesta nu este un urmaș al lui Machiavelli și Hobbes în negarea categorică a rolului moralității în politică. Dimpotrivă, Morgenthau sesizează tensiunea dintre moral și pasional în natura umană și avertizează, ca principiu practic, asupra confundării normelor proprii cu normele celorlalți și a insuccesului unei politici bazate pe principii morale în fața uneia bazate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
au precedat primul război mondial, au încercat să joace acest rol de arbitru al balanței de putere europene. Dar Franța era prea adânc implicată în lupta pentru puterea continentală, făcea prea mult parte din balanța puterii și îi lipsea superioritatea categorică pentru a îndeplini această funcție. Pe de altă parte, Italia nu avea suficientă greutate pentru a obține poziția-cheie. Din acest motiv, a primit numai oprobriul moral, dar nu și respectul pe care politicile asemănătoare le-au adus Marii Britanii. Doar Veneția
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să poată legifera pentru ea. Descentralizarea funcției legislative în dreptul internațional este, prin urmare, nimic altceva decât principiul de suveranitate așa cum este aplicat în problema legislației. Ceea ce rămâne adevărat despre funcția legislativă, cu singura condiție anterior menționată, se aplică în mod categoric funcțiilor judiciare și executive. Națiunea rămâne autoritatea supremă pentru a decide dacă și în ce condiții supune adjudecării o dispută internațională, și nici o altă națiune nu o poate chema în fața unui tribunal internațional fără consimțământul ei. Atunci când un asemenea consimțământ
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
propunerile pentru înființarea unui autentic tribunal internațional la cele două Conferințe de Pace de la Haga. A fost folosit în mare măsură împotriva alăturării Statelor Unite la Liga Națiunilor și la Curtea Internațională Permanentă de Justiție. Din nou, o declarație atât de categorică trebuie să fie amendată prin deosebiri politice. Ținând cont de aceste deosebiri, reprezentarea inegală și regula majorității pot sau nu să fie compatibile cu suveranitatea. Răspunsul ar depinde de întrebarea dacă această abatere de la regula unanimității transferă sau nu autoritatea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
teoria constituțională divide practic suveranitatea între guvernul federal și state, încercând astfel să reconcilieze realitățile politice cu preferințele politice. Așa se face că Hamilton și Madison, care au proclamat categoric indivizibilitatea suveranității în plenul Convenției din 1787, au fost la fel de categorici în insistența lor asupra divizibilității suveranității când, un an mai târziu, în The Federalist, s-au străduit să convingă statele că își puteau păstra suveranitatea chiar dacă înzestrau guvernul federal cu puterile suverane prevăzute în noua Constituție 16. Din cauza nevoii similare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
folosită. Presupunerea că statele au în comun interesul de a supraviețui derivă din premisa analizată mai sus - cea a centralității statului. Pentru teoria realistă, a presupune existența unui interes de a supraviețui este mai curând o generalizare decât o regulă categorică; statele neinteresate de propria supraviețuire probabil nu vor rezista într-o lume anarhică. În consecință, putem presupune că acele state care au rezistat și există în lumea noastră contemporană sunt cele interesate de supraviețuire (Morgenthau, 1948, p. 13; Waltz, 1979
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
complexitate cognitivă a liderului. La o primă vedere, orientarea liderilor spre sarcină și spre relații umane pare a fi identică sau, oricum, foarte asemănătoare cu „structura” și „considerația” din cercetările Școlii de la Ohio. În realitate, între ele există o diferență categorică: orientarea spre sarcină și cea spre relații umane sunt atitudini ale liderului, în timp ce „structura” și „considerația” sunt comportamente observabile (vezi Johns, 1998, p. 301). De altfel, unii autori consideră că LPC măsoară nu doar stilul de conducere, ci, în principal
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
termeni distincți care să denumească cele două realități. Este și cazul limbii române, unde leadership‑ul și managementul au fost traduși prin termenul de conducere. A doua situație tipică se află la polul opus celei dinainte, ea constând în diferențierea categorică a celor două noțiuni, în opunerea lor una alteia. Iată și câteva concepții cu privire la distincția dintre leadership și management, lideri și manageri. A. Zaleznik (1977) se pare că este primul autor care a trasat o linie de demarcație expresă între
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să fie de acord cu decizia, ci doar cei afectați; ca urmare a acestor strategii apare armonia, crește loialitatea față de organizație, se produce identificarea muncitorilor cu scopurile organizației (vezi Huczynski, Buchanan, 1991, pp. 424‑425). Se degajă cu ușurință opoziția categorică a celor două forme de leadership. În aceste condiții o întrebare se ridică de la sine: dacă și una, și alta dintre aceste două forme de leadership conduc la eficiență, mai este posibil să explicăm eficiența prin caracteristici/criterii total diferite
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și încrederea conducerii. În alte organizații însă, mai ales în cele în care uniunile sindicale sunt slabe, iar conducerea este preocupată de relațiile interumane, consultanța capătă o mare importanță (vezi Strauss, 1998, pp. 28-29). Alți autori au fost și mai categorici, vorbind despre eșecul comitetelor de consultanță. # Eșecul s-a datorat în fapt imposibilității de a transforma procesul de consultare într-un cadru de reprezentare a ambelor tipuri de interese (Vlăsceanu, 1993, p. 159). # După opinia noastră, slaba eficiență a comitetelor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ceea ce se obține în schimb pentru ea. Așadar primirea recompenselor percepute ca echitabile ar trebui să tindă spre crearea unor puternice contingențe performanțe-recompense în mintea angajaților, ce duc la viitorul efort și la viitoarele performanțe. Concluzia formulată de Steers este categorică: satisfacția și performanța sunt în sine virtual nerelaționate. O relație substanțială emerge doar atunci când se consideră rolul recompenselor și al împrejurărilor în care acestea sunt acordate. Se deschide în felul acesta calea către corelarea problematicii dintre satisfacție și performanță cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]