3,300 matches
-
o relativă independență față de factorii exteriori de mediu, sprijinind calitatea psihicului uman de a emite anumite „cerințe“ față de ambianță, încât să o asimileze în conformitate cu dinamica structurilor sale interne, răspunzând unei nevoi de creștere și dezvoltare. Motivația este modelul subiectiv al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată în timp, transferată și transformată prin învățare și educație în sfera internă a persoanei. Cu alte cuvinte este vorba despre o determinare obiectivă a orientării persoanei în mediul său. Motivația este sete de cunoaștere și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
independență față de factorii exteriori de mediu, sprijinind calitatea psihicului uman de a emite anumite „cerințe“ față de ambianță, încât să o asimileze în conformitate cu dinamica structurilor sale interne, răspunzând unei nevoi de creștere și dezvoltare. Motivația este modelul subiectiv al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată în timp, transferată și transformată prin învățare și educație în sfera internă a persoanei. Cu alte cuvinte este vorba despre o determinare obiectivă a orientării persoanei în mediul său. Motivația este sete de cunoaștere și de cercetare
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
acțională - se află întotdeauna un ansamblu de mobiluri-trebuințe, atracții, emoții, acțiuni, fapte, atitudini“. Produs al întâlnirii biologicului cu socialul, motivația operează ca un sistem dinamic și plastic asigurând programul social adaptativ al subiectului. Pentru științele praxiologice e modelul „subiectiv al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată în timp, transformată și transferată prin învățare și educație în achiziție internă a persoanei“ (P. Golu, 1973). Ca model funcțional motivația a cunoscut o tratare evolutivă interesantă. Ultimele orientări merg pe linia considerării ei drept
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
află întotdeauna un ansamblu de mobiluri-trebuințe, atracții, emoții, acțiuni, fapte, atitudini“. Produs al întâlnirii biologicului cu socialul, motivația operează ca un sistem dinamic și plastic asigurând programul social adaptativ al subiectului. Pentru științele praxiologice e modelul „subiectiv al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată în timp, transformată și transferată prin învățare și educație în achiziție internă a persoanei“ (P. Golu, 1973). Ca model funcțional motivația a cunoscut o tratare evolutivă interesantă. Ultimele orientări merg pe linia considerării ei drept lege fundamentală
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
problemei am constatat că nu a fost abordată, din perspectiva pe care o propun eu în aceste pagini. Este vorba de tentativa de a discuta evenimentele istorice, plasându-le nu atât în evoluția lor cronologică, cât, mai ales, în planul cauzalităților care le-au determinat și a consecințelor pe care le-au antrenat. De aceea, ar fi posibil ca, uneori, Cititorul să aibă impresia existenței unor repetiții în expunerea acestora, ceea ce, în realitate, nu este altceva decât formă de concretizare a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
un alt post de televiziune, trebuie precizat acest lucru înainte de difuzarea lor, iar sigla postului de la care au fost preluate trebuie să fie vizibilă pe tot parcursul difuzării; ... f) în enunțarea unor ipoteze sau a unor relații de cauzalitate privind producerea unor eventuale catastrofe sau a altor evenimente cu impact major și/sau care riscă să producă panică, să se solicite și punctul de vedere al autorității publice abilitate, precum și al unui specialist în domeniul relevant; ... g) în cazul
DECIZIE nr. 573 din 25 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299703]
-
literaturii? Schema rigidă a istoriei ideilor potrivit căreia vorbim de origine, progres, schimbare, decadență, bătrânețe și, în cele din urmă, moarte, nu se aplică ideii de literatură. Teoria modernă a istoriei ideilor (A. O. Lovejoy) recunoaște o conexiune și o cauzalitate logică a ideilor. Există o evoluție, o progresie, dar aceasta nu înseamnă obligatoriu și un progres istoric. Acest lucru este valabil și în cazul literaturii. Ideea de literatură avansează doar în interiorul unei legi proprii și este condusă de o autodeterminare
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Articolul Fiul lui Mischie divorțează după câteva săptămâni de la nuntă susține că despărțirea unui cuplu de copii ai unor oameni politici se produce din cauza pierderii alegerilor de către PSD și a pierderii puterii de către părinții Rudeanu și Mischie. Se sugerează o cauzalitate, când, de fapt, nu există așa ceva, ci doar un raport de succesiune: pierderea alegerilor de către PSD, urmată de divorțul tinerilor. Sofismele de tehnică argumentativă induse prin actele de limbaj sunt: sofismul compoziției, al diviziunii, al întrebării complexe, sofismul falsei reprezentări
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
moară, pe care le prezintă drept exemple ce au în comun aspectul de "mașinării" cu operații predeterminate și obiective fixe: "între un stat monarhic și o moară nu există nici o asemănare, dar între regulă de reflecție asupra amândurora și a cauzalității lor da"172. Metaforă poetica, scrie Pfeiffer, topește într-un întreg elemente care sunt, în cadrul experienței, mai mult decat distanțe, uneori de-a dreptul incompatibile. Și datorită ei, poemul "cuprinde dintr-un val totalitatea existentului, alătura dintr-o singură mișcare
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
o clipă. Mintea, inima îi erau străbătute de o lumină neobișnuită; toate emoțiile, toate îndoielile lui, toate neliniștile parcă i se potoleau simultan, se revărsau într-un calm superior, plin de bucurie și speranță senină, armonioasă, plin de rațiune și cauzalitate finală. Însă asemenea momente, aceste luciri nu erau încă decât presimțirea acelei secunde finale (niciodată mai mult de o secundă), cu care începea însăși criza. Această secundă era, firește, insuportabilă. Meditând la această clipă ulterior, deja în starea de însănătoșire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
gândirii și practicii medicale, au reușit să confere profesiei medicale statutul de știință. Primul a fost În a doua jumătate a secolului al XIX-lea când, În cercetarea omului bolnav și descrierea bolii, se introduce pentru prima dată noțiunea de cauzalitate, iar boala apare ca efect al unei cauze precise de care va depinde manifestările clinice și evoluția ei. Este locul să amintesc aici că unul din promotorii cei mai fervenți ai acestei noi gândiri care avea să revoluționeze medicina, a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
medicale și sănătății publice din acele vremuri este absolut necesară pentru a Înțelege poziția eminesciană. În acele vremuri medicina se afla Încă În etapa descriptivă, În care patologia se contura ca o sumă de entități Încă abordate empiric. Noțiunea de cauzalitate abia se Înfiripa, etiologia bolilor era cvasinecunoscută, noțiunea de epidemiologie era cvasiinexistentă, de aici și modul de abordare a sănătății publice care nu devenise Încă o problemă publică și cu atât mai puțin o problemă de stat. Primele spitale pe
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și conchide ironic că: ar fi nevoie de trei tipuri de spitale „pentru bolnavii morali, pentru bolnavii psihici și pentru jertfele politicii voastre economice și sociale”. Ceea ce În lumea medicală a acelor vremuri se Încerca a se impune ca și cauzalitate În determinismul bolilor (prin corifeii cercetării științifice medicale; Iacob Felix, Victor Babeș, Nicolae Paulescu, Gheorghe Marinescu etc.) Eminescu demonstrează cu argumente de netăgăduit prin cauzalitatea fenomenelor sociale, comparându-le În evoluția istorică și prezentând remedii, nu fără ironie atunci când se
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sociale”. Ceea ce În lumea medicală a acelor vremuri se Încerca a se impune ca și cauzalitate În determinismul bolilor (prin corifeii cercetării științifice medicale; Iacob Felix, Victor Babeș, Nicolae Paulescu, Gheorghe Marinescu etc.) Eminescu demonstrează cu argumente de netăgăduit prin cauzalitatea fenomenelor sociale, comparându-le În evoluția istorică și prezentând remedii, nu fără ironie atunci când se referă la posibilitățile medicinii timpului său. Ori de câte ori abordează problema sănătății, Îngrijorarea sa se reflectă În perspectiva sumbră a evoluției poporului român, ca de altfel orice
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
personaje reale, legată de oamenii ce au fost implicați în crearea serviciului de contraspionaj al CIA după eșecul operațiunii de la Bay of Pigs, Cuba. De remarcat faptul că De Niro evită scene de violență gratuită, urmărind conturarea unei motivații și cauzalități credibile într-o lume singulară, în care bunătatea și dragostea pot duce la eșec, catastrofă și trădare. DEMOCRATIC PARTY Sistemul politic bipartit american se sprijină pe Partidul Republican (de dreapta) și pe cel democrat (de centru- stânga în contextul politic
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
dă zilnic un raport asupra morții create de știința militară în războiul din Vietnam. So it goes, so he says. Capitolele centrale îl arată pe protagonist plimbat de soartă aparent la întâmplare între diferite momente ale vieții, coerența narativă și cauzalitatea evenimentelor în general fiind serios afectate, aruncând lumina ... umorului negru asupra iraționalității istoriei. Formula ficțională este completată de o perspectivă extraterestră asupra istoriei lumii, asigurată de înțelepții roboți ai planetei Tralfamadore. Bântuit de experiența apocaliptică căreia i-a supraviețuit la
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
prin colectarea de informații care privesc diferite aspecte sociale: locuire, sănătate, educație, utilizarea timpului liber, ocupare, venituri, dotarea locuinței cu diferite facilități și bunuri de folosință îndelungată. Corelarea acestor informații cu caracteristicile sociodemografice ale persoanelor anchetate permite determinarea relațiilor de cauzalitate între diferite fenomene sociale (sărăcire, intrări sau ieșiri pe piața forței de muncă, abandonul școlar, izolarea socială, migrația internă și externă etc.) și definirea caracteristicilor economice și sociale ale persoanelor în dificultate. 5.2. Indicele prețurilor de consum (IPC) În
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
Notă: Productivitatea este calculată prin raportul cifră de afaceri/angajat (WIIW, 2002). Puterea explicativă a variabilei independente „ponderea ISD în cifra de afaceri” pentru variabila dependentă „creșterea productivității” este totuși limitată (6,9%). O posibilă explicație este legată de problema cauzalității: firmele străine pot avea tendința de a se implica în sectoarele industriale cu productivitate ridicată. Pentru perioada analizată (1995-2003), patru din cele șase sectoare care înregistrează creșteri relative ale productivității în România au avut aceeași evoluție și în majoritatea celorlalte
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Planck este aceea care ne-a silit a descoperi discontinuitatea în real: "Vom spune că două niveluri de Realitate sunt diferite dacă trecând de la unul la celălalt, există opoziție a legilor de opoziție a conceptelor fundamentale (cum este, de pildă, cauzalitatea). Nimeni nu a reușit să găsească o formalizare matematică permițând trecerea riguroasă dintr-o lume într-alta"317. Paradoxul e că discontinuitatea nu anulează coexistența nivelurilor deferite de Realitate: de exemplu, corpul uman este, simultan, o structură macrofizică și una
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
budismului. iii. Filosofia moral] a budismului În viziunea lui Buddha, elementul premerg]tor oric]rui sistem etic este conceptul filosofic de liber arbitru, în al doilea rând, distincția dintre bine și r]u, iar în al treilea rând, noțiunea de cauzalitate în raport cu acțiunea moral]. Cel de-al treilea aspect este în strâns] leg]tur] cu ideea budist] a vietii de dup] moarte, întrucat arăt] consecințele pozitive sau negative ale acelor acțiuni care pot fi evaluate din punct de vedere etic. Dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
singura existent]. Din contr], oamenii sunt ființe morale capabile de acțiune și nu ar putea tr]i dac] nu s-ar consideră astfel. Concepția are sens atâta vreme cât se bazeaz] pe ipoteza voinței libere. Kant susține c] această din urm] și cauzalitatea sunt compatibile, cu condiția că libertatea uman] - capacitatea de a acționa în mod autonom - s] nu fie considerat] un aspect al lumii naturale. Cauzalitatea și libertatea intervin în domenii distincte; cunoașterea ține de primă, iar libertatea de cea de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
are sens atâta vreme cât se bazeaz] pe ipoteza voinței libere. Kant susține c] această din urm] și cauzalitatea sunt compatibile, cu condiția că libertatea uman] - capacitatea de a acționa în mod autonom - s] nu fie considerat] un aspect al lumii naturale. Cauzalitatea și libertatea intervin în domenii distincte; cunoașterea ține de primă, iar libertatea de cea de-a doua. Soluția dat] de Kant problemei libert]ții și determinismului este tr]s]tură fundamental] cea mai controversat] a filosofiei sale morale și care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
politici sau ideologici s-au suprapus, s-au exprimat unul prin celălalt și s-au combinat În cele mai felurite proporții, În nenumăratele situații particulare. Pe de altă parte, Încercarea de a izola, din rațiuni metodologice, un anumit factor de cauzalitate sau chiar aceea de a identifica eventuale linii dominante, comportamente de masă repetitive, vizibile la nivel colectiv - pot constitui modalități legitime de cercetare. * * * Faptele care s-au petrecut la 1848 pe teritoriul celor 44 de sate militarizate, aflate sub jurisdicția
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Dan, Cultura națională română modernă, Editura Eminescu, București, 1986. Berindei, Dan, Românii și Europa În perioadele premodernă și modernă, Editura Enciclopedică, București, 1997. Bernath, Mathias, Habsburgii și Începuturile formării națiunii române, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994. Bernea, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 1997. Beu, Octavian, Răscoala lui Horia În arta epocei, Editura Cartea Românească, București, 1935. Biró, József, Erdély művészete șArta Transilvanieiț, Dovin (reprint), Budapesta, 1989. BÎrlea, Ovidiu, Poetică folclorică, Editura Univers, București, 1979. Bled, Jean-Paul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din 1780 până În prezent. Program, mit, realitate, Editura Arc, Chișinău, 1997; Lucian Boia, Două secole de mitologie națională, Editura Humanitas, București, 1999; Anne-Marie Thiesse, Crearea identităților naționale În Europa. Secolele XVIII-XX, Editura Polirom, Iași, 2000. Ernest Bernea, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 15-125: „Reprezentarea spațiului”. Vezi, de exemplu, Cătălina Velculescu, V. Guruianu (coord.), Povestea țărilor Asiei. Cosmografie românească veche, Editura Vestala, București, 1997. Pentru imaginarul geografic al Antichității, vezi François Hartog, Le miroir d
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]