2,977 matches
-
plecării din Stockholm!) care ne-au speriat, apoi au apărut oameni cu puști, îmbrăcați în verde. Erau vânători! Se deschidea în Franța sezonul de vânătoare! Totul era magic în acel parc, ca și în Casa Poeziei, în comparație cu dormitoarele de tip cazarmă în care am fost cazați. Fusesem deja prevenită la Stockholm (chiar de Karl Otto Bonnier, pe care-l întâlnisem din întâmplare la S.E. Banken) despre stilul locurilor și atmosfera „democratică” a festivalului. Totuși, m-am acomodat fără să am coșmaruri
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
din cauza urâțeniei cu care a fost înzestrată de la natură. Dintre toți, cel mai apropiat mi-a fost sublocotenentul Bratu. Era din Petroșani-Muscel, acum BrădeștiPetroșani, județul Argeș. Era un om corect cu respect pentru muncă și omenie față de subalterni. La cazarmă, de unde pleca spre apusul soarelui, stătea împreună cu soldații, ca un frate mai mare, atent la tot ce se întâmpla în sufletele lor. Odată cu desghețul de primăvară își trimitea ordonanța acasă, lângă nevastă și părinți, să le fie de ajutor la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
scutece. Mi-a spus că în tren se vorbea despre cedarea Basarabiei Uniunii Sovietice. I-am interzis să mai spună cu voce tare așa ceva pentru a nu avea probleme cu Siguranța Statului. Cum să fie așa dacă la noi în cazarmă totul decurgea firesc și normal cu instrucție pe Dealul Gherțului și al Sohodoluluiăși iată că la două zile suntem strânși în curtea școlii. Au venit toți: colonelul Ciobanu, comandantul școlii, maiorul Herescu, adjunctul și ofițerii. Cu vocea strânsă de lacrimi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
minori, 11 UMuri (unități militare), "sifoane", "colectori, "raportori", "diplomați" cu și fără ghilimele, șefi și agenți de firme turistice străine, judecători, procurori, fețe bisericești, unchi, cumnate, cumnați, vecini de bloc, dame, "oameni de bine" români și "făgărășeni"... Scenografia: birouri sordide, cazărmi, locuințe conspirative, mări, oceane, avioane continentale și transcontinentale, autoturisme CD, tehnica T.O., radare, binocluri, aparatură de cifrat și descifrat și o mămăligă care explodează. Acțiunea debutează la Iași, în anii '60, continuă la București, apoi la Berlin, Santiago de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
o grămadă de piese de motocicletă mare, cu ataș, o Jawa de prin 1970. Acolo locuiește un om foarte de treabă, între două vârste. Are grijă de piesele motocicletei, lustruindu-le la intervale regulate, cum se procedează cu armamentul de la cazarmă. Dar, deși este celibatar și nu are nevoie de cine știe ce mobilier, piesele auto au ocupat în întregime spațiul său locativ. Face de mâncare pe carburator, iar lichidele, când se întrerupe apa, le ține într-unui din rezervoarele sale de benzină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
nu era niciun motiv să stea „smirnă” cu un ceas înainte de venirea Suveranului. Colonelul comandant al garnizoanei spumega însă de mânie, mârâind printre dinți: „Dacă ne lăsau pe noi să organizăm primirea, ar fi fost mai multă ordine!” Ca la cazarmă! De fapt, a fost nu numai ordine dar și entuziasm, tânărul rege fiind iubit atunci de tineretul naționalist. Trecerea mea pe la Ministerul Cultelor mi-a spulberat și ultimele iluzii pe care le mai aveam despre preoțimea română, de la primul Vlădică
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
după aceea ar fi fost prea târziu, căci a murit vitejește în fruntea unității sale la Sevastopol. Încercările de împăciuire au continuat în tot timpul zilei de 22 Ianuarie, dar concomitent legionarii atacați se apărau cu înverșunare, mai întâi în Cazarma Gardienilor Publici de pe Șoseaua Bonaparte și apoi la sediul Legionar din str. Roma. „Eroul” Antonescu trimisese tunuri și tancuri împotriva unor oameni ce se apărau cu pistoalele și cu cele câteva puști! În cursul dimineții, la Minister, am pregătit cu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
legionarilor, pe care s-a sprijinit întregul eșafodaj al procesului „rebeliunii”, a fost înarmarea legionarilor deși nimeni n-a putut dovedi niciodată că, în afară de revolverele poliției legionare și ale altor puțini legionari, precum și de puținele puști luate în timpul tulburărilor de la Cazarma Gardienilor Publici (și poate și de aiurea), ar fi existat arme și înarmare. Trebuie să fie cineva sau înfiorător de naiv, sau tot așa de cumplit de rea credință, pentru a putea susține că astăzi, în secolul tancurilor și al
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
o oarecare măsură când e vorba de apărare după baricade și, mai ales, în clădiri solide, căci gloanțele mitralierelor pot sparge geamurile, dar nu pătrund prin zidurile de cărămidă. Aceasta este explicația rezistenței legionarilor în unele clădiri, în special la Cazarma Gardienilor Publici și la sediul legionar din str. Roma. Greutatea cuceririi unui oraș apărat casă cu casă a fost demonstrată în repetate rânduri în cursul războiului actual, chiar atunci când atacatorii au o superioritate numerică și de armament covârșitoare. De aceea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
directori de cabinet la Ministerul Culturii Naționale), membri în toate consiliile de administrație ale tuturor întreprinderilor industriale, beneficiari ai celor mai multe imobile luate de la evrei, și mai știu eu ce!, parcă toți „civilii” capabili muriseră peste noapte în România. Toată pleava cazărmilor, temându-se de front, s-a revărsat în administrația publică, introducând ridicolele sisteme ale „situațiilor” și „tabelelor” militare în administrația civilă și reinstaurând domnia bunului plac și a afacerismului. N-am amintit însă de jafurile din timpul „rebeliunii” și de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mai sunt încă oameni ce merită nobilul calificativ de prieteni. Înainte de 24 Ianuarie se ordonase echiparea noastră și plecarea imediată pe front, dar chiar în ziua aniversării Unirii princi-[290] patelor a venit însă contramandarea ordinului, așa încât am rămas în cazarmă: după dezastrul de la Stalingrad n-a mai pornit pe front nicio unitate românească și de aceea am fost ținuți la Craiova. În aceeași situație cu mine mai erau la regiment alți camarazi, printre care C. Chelaru, dirigintele P. T. T. Chișinău
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
însă, fiindu-i dor de țigancă și de cei patru copii... Făcându-mi-se marele hatâr de a fi lăsat să dorm în cancelarie, aduceam în fiecare seară un pat din dormitor, dar odată cu el și nelipsiții [291] păduchi ai cazărmilor românești. Toate spălătoarele fiind înghețate, cu un simulacru de baie la o lună odată, cazarma colcăia de păduchi și până ce n-am dat noi alarma, nimeni nu s-a îngrijit de aceasta, căci doctorul regimentului se îngrijea de tuns „frezele
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
hatâr de a fi lăsat să dorm în cancelarie, aduceam în fiecare seară un pat din dormitor, dar odată cu el și nelipsiții [291] păduchi ai cazărmilor românești. Toate spălătoarele fiind înghețate, cu un simulacru de baie la o lună odată, cazarma colcăia de păduchi și până ce n-am dat noi alarma, nimeni nu s-a îngrijit de aceasta, căci doctorul regimentului se îngrijea de tuns „frezele” furierilor. Spre a scăpa de această josnică situație, câțiva dintre noi neam „descazarmat” cu de la
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
convinși că frontul este o condamnare, nu o onoare. Așa se explică de ce toți fugeau de front ca de mama focului. Pasă-mi-te nu voiau oamenii să fie [292] considerați drept condamnați... Dar se pare că viața noastră de la cazarmă a fost un fel de paradis în comparație cu infernul nenorociților trimiși în tabăra de instrucție de la Sărata - Basarabia; numai auzind povestirea celor ce se petreceau acolo ți se ridică părul pe cap! Odată cu „eliberarea” din această neomenoasă a cazărmii, cu ploaia
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
noastră de la cazarmă a fost un fel de paradis în comparație cu infernul nenorociților trimiși în tabăra de instrucție de la Sărata - Basarabia; numai auzind povestirea celor ce se petreceau acolo ți se ridică părul pe cap! Odată cu „eliberarea” din această neomenoasă a cazărmii, cu ploaia aceea de înjurături triviale ce se abate asupra bieților oameni chemați să-și facă datoria pentru țară (înjurăturile și bătaia ținând loc, în concepția cazonă, de mâncare bună și de îmbrăcăminte cuviincioasă), credeam că se va încheia capitolul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
a mers de la gurile Dunării până la Vama Veche pentru a găsi locul cel mai potrivit pentru o astfel de stațiune. Până la urmă s-a hotărât să pună bazele acestei stațiuni la Agigea. Aici, chiar pe țărmul Mării Negre se găsea o cazarmă militară de dinainte de primul război mondial. În jur erau dune marine de nisip. Țărmul avea faciesuri foarte diferite, interesante din punct de vedere științific. După ce a ales locul de amplasare, prin relațiile sale, a reușit să obțină înființarea Stațiunii. Prin
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
realizat această bogăție de sfințenie prin atâtea instituții caritative? Anumite cauze de caracter istorico-sociale au favorizat această izbucnire de fundații în favoarea tineretului nevoiaș. La Verona și prin împrejurimi, de la Napoleon (1804-1815) și mai apoi, s-au stabilit o mulțime de cazărmi și s-au succedat o învolburare de suprapuneri politice, care au redus populațiile civile la condiții socio-economice de mare necesitate. În timpul stăpânirii austriece a regatului Lombardo-Veneto (1815-1866), Verona a fost transformată în punctul defensiv al sistemului militar austriac (renumitul «cvadrilater
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
1815-1866), Verona a fost transformată în punctul defensiv al sistemului militar austriac (renumitul «cvadrilater»). Colinele sale, ușor coborâtoare spre câmpie, au fost violent consolidate de ziduri și de fortificații (turnulețe). Vechile convente ale orașului au fost rechiziționate și transformate în cazărmi. De pe înălțimea colinelor San Pietro și San Leonardo câteva tunuri amenințătoare erau punctate constant asupra orașului, închis între zidurile solide și parapetul Adigelui. Această prezență militară strategică a mortificat-o și i-a blocat orice tentativă de dezvoltare socio-economică. Cine
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să-și aleagă locul unde să-și îndeplinească serviciul militar. Este evident că toți clericii seminarului căutau să se folosească de această oportunitate pentru a nu pierde trei ani prețioși pentru studiu și pentru a se bucura de posibilitatea alegerii cazărmii celei mai apropiate de seminar. Astfel, în timpul învoirilor, ar fi avut posibilitatea frecventării seminarului, de a se ține la curent cu studiile și de a putea îndeplini anumite practici de pietate. Nouă, de-acum dezgustați de descoperirea atâtor înșelăciuni electorale
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a nimerit-o așa de prost pentru a-i face o mustrare solemnă. Dar Giovanni, cu simplitate și candoare, s-a dezvinovățit: «V-ați dat seama și dumneavoastră, domnule colonel, că nu sunt făcut pentru aceste lucruri. Lăsați-mă în cazarmă; eu mă simt bine aici cu bolnavii mei». Nu era nici o aroganță în tonul tânărului soldat. Colonelul, care deja îl stima pentru dăruirea și seriozitatea pe care o punea în munca lui, a rămas subjugat de candoarea privirii și de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
trecut enervarea, de fiecare dată când îl întâlnea pe soldatul Calabria, încerca să-l trateze cu gentilețe pentru a fi iertată de gestul ei impulsiv. Alteori a fost blocat la plecarea în învoire de ordinul de a rămâne consemnat în cazarmă. Motivul era mereu același: locul său din dormitorul militar nu era în ordine ori vestiarul său nu era pus la punct. Dar mereu i-a mers bine, fie datorită intervenției providențiale a vreunui superior aflat în trecere, care trecea cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Mama Angela și prietenii se întreceau pentru a-l ajuta să-și recupereze puterile. Terminându-se zilele de permisie, s-a reîntors la spital însoțit de fratele său Gaetano. Don Calabria ne spune că fratele său, înainte de a reintra în cazarmă, l-a convins să tragă o fugă până la cârciumă pentru a bea împreună un pahar de vin. «Un pahar de vin genuin e mai bun decât o mulțime de medicamente: ucide microbii și alungă bolile», spuse râzând Gaetano. Soldatul Calabria
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
tragă o fugă până la cârciumă pentru a bea împreună un pahar de vin. «Un pahar de vin genuin e mai bun decât o mulțime de medicamente: ucide microbii și alungă bolile», spuse râzând Gaetano. Soldatul Calabria s-a prezentat la cazarmă mult mai reîmprospătat și mai zdravăn. Colonelul l-a primit cu un surâs de mulțumire și cu un salut surprinzător: «Bine ai venit, caporal Calabria!». Au vrut să-i dea acest atestat de recunoștință și de prețuire pentru serviciile sale
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
naturii și al muncii ascetice, a lucrat harul lui Cristos, prin intermediul sacramentelor, al exemplelor mamei, ale învățăturilor educatoarei de la grădiniță, al preoților stigmatiști ori a parohiei. Și, paradoxal, un rol pozitiv l-au avut și prietenii de la sinagogă și camarazii cazărmii. Mulți factori au influențat asupra formării umane și creștine a tânărului Calabria. Întâlnirile sale cu evreii sinagogii ar fi putut afecta credința sa în Cristos, Fiul lui Dumnezeu, iar viața în cazarmă ar fi putut să-l clintească moral. Evident
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
au avut și prietenii de la sinagogă și camarazii cazărmii. Mulți factori au influențat asupra formării umane și creștine a tânărului Calabria. Întâlnirile sale cu evreii sinagogii ar fi putut afecta credința sa în Cristos, Fiul lui Dumnezeu, iar viața în cazarmă ar fi putut să-l clintească moral. Evident, tânărul Calabria poseda un mare echilibru interior, calibrat de o credință puternică, care îl făcea liber și sigur. Este interesantă de relevat disparitatea părerilor exprimate de laici, soldați inclusiv, și cele formulate
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]