2,707 matches
-
și amintirile 45. De ce vă încântă un clip publicitar care vă aduce aminte de copilărie? Persuasiune și amintiri autobiografice Capitolul 4 Divertismentul 46. De ce disprețuiți presa people și... de ce o citiți? Nevoia de bârfă și evoluția grupurilor umane 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume? Expunerea mediatică și altruismul 48. De ce sunteți captivat de emisiunea „A prendre ou à laisser”? Anticiparea regretelor 49. De ce prezentatorul cel mai popular din Franța are o figură de copil? Fenomenul baby-face 50
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
De ce băiețelul dvs. vrea să îi cumpărați un nou joc video după ce l-a văzut pe Thierry Henry făcându-i reclamă? Folosirea starurilor în reclamele pentru copii La modă astăzi în lumea jocurilor video este reprezentarea în joc a unor celebrități reale și folosirea acestora pentru promovarea produsului prin spoturile publicitare. Studiile de psihologie arată că această practică a un impact deosebit asupra copiilor și tinerilor adolescenți, care sunt foarte sensibili la personalitățile celebre, încercând să se identifice cu ei și
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
tinerilor adolescenți, care sunt foarte sensibili la personalitățile celebre, încercând să se identifice cu ei și având încredere în eroii lor că le arată ce este bine. A fost realizat un experiment pentru a testa efectul pe care îl au celebritățile asupra dorinței de a cumpăra a copiilor. Copii și adolescenți, cu vârste cuprinse între 8 și 14 ani, se uitau la o reclamă pentru modelele în miniatură a mașinilor de cursă , în mijlocul unui desen animat de aventuri. Într-o primă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pricepe mai bine să vândă o mașină de jucărie dacă nu un pilot? Chestionare suplimentare au arătat că copii cei mai mici (între 8 și 11 ani) transferau asupra mașinuței carisma inerentă pilotului. Acești copii au încredere mai mare în celebrități decât colegii lor, cu vârste cuprinse între 11 și 14 ani. Psihologii au inserat apoi în reclamă imagini cu niște curse reale de mașini și au constatat că copiii percepeau produsul ca fiind mai puternic și mai rapid decât înainte
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
comunicarea de masă. Între cele două persoane intervine o legătură parasocială când prima dispune de un mare număr de informații despre cea de-a doua, dar a doua nu cunoaște nimic despre prima. Legătura parasocială este foarte puternică între o celebritate și publicul lui, dar și între persoanele care apar la televizor și telespectatorii care le văd zilnic. Studiile din acest domeniu au arătat că telespectatorul, chiar dacă nu a întâlnit vreodată acea persoană, are sentimentul că o cunoaște. Aspectul acesta a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
populară a cărui succes îl depășește pe cel al grupurilor rock sau al scriitorilor de succes. A avea un blug marca Lewis înseamnă să pari un individ modern și stilat, purtarea de Nike vă asociază cu un anumit „statut”, pentru că celebritatea și extinderea mărcii sunt la fel de importante ca și caracterul cu adevărat luxos al unui produs. Mass-media și publicitatea sunt primii vectori ai culturii populare. Cum de reușesc să ne facă să reținem atât de ușor numele anumitor mărci, deși ne
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
suficient de multe suporturi mediatice și ajunge să o îndrăgească. „Marile mărci, și mai multă plăcere” - este sloganul afișat de o marcă de brânză industrială în 2007 pe afișele din Franța. Iată expresia unui adevăr profund, cel al legăturii dintre celebritatea unui produs și plăcerea de a-l consuma. Legătura dintre plăcere și notorietatea mărcii a fost evidențiată de un experiment radical: Cercetătorul științific în domeniul neurologic Read Montague și colegii săi au dat unor voluntari două sucuri în pahare incolore
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
J.E. (2007), „Self-referencing and persuasion: Narrative transpotation versus analytical elaboration”, Journal of Consumer Research, vol. 33, pp. 421-429. Capitolul 4 Divertismentul Cuprins 46. De ce disprețuiți presa people și... de ce o citiți? Nevoia de bârfă și evoluția grupurilor umane 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume? Expunerea mediatică și altruismul 48. De ce sunteți captivat de emisiunea „A prendre ou à laisser”? Anticiparea regretelor 49. De ce prezentatorul cel mai popular din Franța are o figură de copil? Fenomenul baby-face 50
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a-și forma un grup de amici bârfitori s-a orientat progresiv spre coperțile colorate ale presei people. Pentru mai multe informații Dunbar, R. (1996), Grooming, Gossip and the Evolution of Language, Faber and Faber/Harvard university Press. 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume? Expunerea mediatică și altruismul Apare un detaliu frapant în emisiunile de divertisment în care adunăm celebrități într-un platou pentru a vorbi despre ultima lor carte sau despre viața lor intimă: celebritățile sunt
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
R. (1996), Grooming, Gossip and the Evolution of Language, Faber and Faber/Harvard university Press. 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume? Expunerea mediatică și altruismul Apare un detaliu frapant în emisiunile de divertisment în care adunăm celebrități într-un platou pentru a vorbi despre ultima lor carte sau despre viața lor intimă: celebritățile sunt oameni de bine. Au sentimente frumoase, sunt altruiste. Majoritatea au o fundație pentru oamenii necăjiți, o asociație oarecare care fac din ei persoane
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume? Expunerea mediatică și altruismul Apare un detaliu frapant în emisiunile de divertisment în care adunăm celebrități într-un platou pentru a vorbi despre ultima lor carte sau despre viața lor intimă: celebritățile sunt oameni de bine. Au sentimente frumoase, sunt altruiste. Majoritatea au o fundație pentru oamenii necăjiți, o asociație oarecare care fac din ei persoane respectabile din punct de vedere moral, după canoanele umanitarismului televizual. Televiziunea nu ezită să arate vitrina
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în domeniu este adopția. Angelina Jolie, Madonna, Tom Cruise, toți au adoptat. Jennifer Aniston intenționează să facă asta. Când nu se implică personal în cauze de amploare, sunt primii care condamnă nedreptățile din lume. E uimitor ce inimă mare au celebritățile. Explicația este foarte simplă: studiile de psihologie arată că a fi privit de un mare număr de oameni (și cine e mai privit decât o celebritate) determină oamenii să fie generoși și să se sacrifice pentru celălalt, dar încetează să
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
amploare, sunt primii care condamnă nedreptățile din lume. E uimitor ce inimă mare au celebritățile. Explicația este foarte simplă: studiile de psihologie arată că a fi privit de un mare număr de oameni (și cine e mai privit decât o celebritate) determină oamenii să fie generoși și să se sacrifice pentru celălalt, dar încetează să mai facă asta când privirile nu mai sunt ațintite asupra lor, după cum arată următorul experiment: Psihologul Robert Kurzban a cerut unor voluntari să participe la un
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Experimentul a arătat că comportamentele altruiste, justițiare sau generoase depind în mare măsură de caracterul public al gestului. Pe un platou de televiziune, scenă publică prin excelență în care totul este arătat în fața a milioane de persoane, mecanismul funcționează perfect: celebritățile mereu în lumina reflectoarelor sunt întruparea mecanismului de „altruism-spectacol”. În sfera mediatică, altruismul este etalat în diverse moduri. Punctul culminant a fost atins în ediția din 2007 a „Sidaction”: în cadrul acestei mari campanii de donații pentru victimele SIDA, la emisiunea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
2007 a „Sidaction”: în cadrul acestei mari campanii de donații pentru victimele SIDA, la emisiunea „Qui veut gagner des millions” („Vrei să fii miliardar?”) nu mai participau oameni obișnuiți care voiau să câștige bani răspunzând la întrebări de cultură generală, ci celebrități care concurau pentru a dona aceste sume victimelor SIDA. Acestea dădeau dovadă de o extraordinară mărinimie pentru că renunțau la banii pe care i-au câștigat pentru a-i da oamenilor necăjiți. Bineînțeles că un anonim nu ar fi avut nici un
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
atât de mare... Nu numai că e cunoscut, dar face și atâta bine.). toate astea mizează de fapt pe cel mai elementar mecanism al psihologiei umane. Concluzie Televiziunea favorizează comportamentele altruiste pentru că le crește ratingul personalităților care apar pe sticlă. Celebritățile țin un discurs despre valorile umanitare, despre drepturile omului, despre politica corectă, pentru că gesturile lor sunt urmările de milioane de potențiali consumatori. Celebritățile nu dețin monopolul sacrificiului și mărinimiei, dar au mult mai multe mijloace pentru a le arăta. Pentru
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
al psihologiei umane. Concluzie Televiziunea favorizează comportamentele altruiste pentru că le crește ratingul personalităților care apar pe sticlă. Celebritățile țin un discurs despre valorile umanitare, despre drepturile omului, despre politica corectă, pentru că gesturile lor sunt urmările de milioane de potențiali consumatori. Celebritățile nu dețin monopolul sacrificiului și mărinimiei, dar au mult mai multe mijloace pentru a le arăta. Pentru mai multe informații Kurzban, R. et al. (2007), „Audience effects on moralistic punishment”, Evolution and Human Behavior, vol. 28, nr. 2, pp. 75-84
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
față de copii: îi consideră din start mai naivi și mai inocenți, pentru că acestea sunt calitățile pe care le atribuim copiilor nevinovați. Astfel, animatorul preferat al francezilor se folosește de aspectul său aparent inocent pentru a face uneori glume caustice despre celebrități care lasă o impresie dulce-amară și ne face să râdem de situațiile care ar putea fi percepute ca neplăcute sau agresive, dacă ar fi fost provocate de un bărbat cu maxilarul proeminent și sprâncene groase. Concluzie În general, indivizii cu
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
bună zi, cînd nu mai aștepta nimic pe linia aceea, cîștigă un concurs de nuvele cu Sukkwan Island, dar abia după o critică elogioasă în "New York Times", celebrul editor Harper Collins cumpără drepturile de autor și rampa de lansare spre celebritate se deschide. Treizeci de ani după sinuciderea tatălui, David Vann cunoaște consacrarea, iar traducerea în Franța, la o editură mică, specializată în "nature writing", a trezit un mare interes în rîndul cititorilor, succesul francez deschizîndu-i porțile Europei și nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
fotografic-antropologică, scrutînd cu detașare anii aceia de redescoperire a libertății, rapid răsturnată în pierderea inocenței, goană după glorie și imagine, vertij obscen al aparențelor. Pe acest fundal, Jayne Mainsfield și-a trăit efemera perioadă de vis hollywoodian, paradoxal amestec de celebritate și cinică umilire, fiind deja fizic epuizată la 34 ani, după ce nu mai jucase decît în vreo cîteva filmulețe dezastruoase începînd cu 1959 [...], dinozaur al anilor "dumb blonde" (1955-1958), transformată de perucile înfoiate în pseudo-travesti și în pionieră a kitsch
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
literară în speță franceza, în care s-au făcut cunoscuți și apreciați, rămînînd însă pentru noi, cei de lîngă care au ple cat, un epifenomen, o curiozitate marginală sau, de cele mai multe ori, o prezență absentă. Nu e vorba, desigur, de celebrități precum Ionesco, Cioran, Eliade, sau de mai tinerii, dar deja prețuiții Matei Vișniec, Dinu Flămînd sau Dan Lungu (enumerările fiind pur indicative, nicidecum exhaustive). E vorba de acele voci care, deși puternice, frămîntate, autentice, ajung foarte greu sau deloc la
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
aici numele cel mai reprezentativ: E.T.A. Hoffmann 27. Celebrele sale Fantasiestücke in Callots Manier (4 vol., 1814-15) îl impun rapid ca pe unul dintre cei mai prolifici autori de proză fantastică subîntinsă de fină ironie romantică și-i împing celebritatea la nivelul întregului continent european. Unele dintre cele mai tulburătoare episoade apar în romanul Die Elixier des Teufels (1815-16), construit în jurul motivului dublului (termenul german, Doppelgänger, a fost inventat de mai vârstnicul coleg de generație al lui Hoffmann, Jean Paul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
bântuite de fantome răzbunătoare și de spirite melancolice, operă beletristică fără egal în istoria literaturii universale, însă rămasă multă vreme, din cauza evidentului obstacol lingvistic, aproape necunoscută în Occident. Corespondentul ei în teatrul kabuki (cel puțin din punctul de vedere al celebrității) ar fi Yotsuya Kaidan (Povestea cu fantome a lui Yotsuya), scrisă, în 1825, de Tsuruya Nanboku al IV-lea. De altfel, piesa avea să influențeze aproape toate cărțile și filmele cu fantome produse în Japonia la sfârșitul secolului al XX
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
intercalat e o tradiție, dar într-un grup ea poate avea caracter instituțional. Influențat într-o mare măsură de ideile lui Popper, apoi și ale lui Koyré, Polany, Bachelard, Piaget, Russell, filosoful american al științei Th.S. Kuhn (1922-1996) a dobândit celebritate prin originala lucrare despre "structura revoluțiilor științifice" din anul 1962. Acest eseu, cum îi plăcea autorului să mai numească lucrarea sa, a rezultat dintr-o practică inițială de cercetări în fizică, părăsite în favoarea unor îndatoriri de a preda la universitate
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
jumătate oameni, jumătate cai, melanj de rațional și irațional. Fundamentul civilizațional este amenințat de forțele destructurante, obscure, ale pulsiunilor instinctuale, ale subconștientului, a căror eliberare Freud o anunța subversiv prin motto-ul care prefața Interpretarea viselor. Tabloul care va cunoaște celebritatea este pictat la cererea lui Marie Berna, viitoare contesă de Oriola, care-i comandă pictorului întru memoria răposatului ei soț, o pictură "care să te facă să visezi". Böcklin pictează astfel una din cele mai stranii tablouri ale sale, Insula
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]