7,540 matches
-
decât de fiecare dată. Nu m-am dus împreună cu cinci miniștri la Cotroceni. Informația din presă a fost falsă. N-am fost și nu sunt omul care să se fi agățat vreodată de putere. Am trecut prin 11 moțiuni de cenzură. Niciun ministru de după '89 n-a avut 13 angajări de răspundere în fața Guvernului, cu tot atâtea șanse de a fi demis. Când am acceptat această funcție mi-am asumat faptul că vor fi lucruri grele, dificile, decizii dureroase, inclusiv din
Emil Boc, la Realitatea TV: Nu sunt omul care să se fi agăţat vreodată de putere. LIVE TEXT () [Corola-journal/Journalistic/48469_a_49794]
-
Președintele Întrebat dacă demersul va avea, după congresul din 14 mai, mai multe șanse față de moțiuni de cenzură anterioare, Ponta a răspuns că nu vrea să facă speculații.
Ponta vorbeşte despre o moţiune În USL s-a agreat, de principiu, depunerea unei moţiuni de cenzură în iunie () [Corola-journal/Journalistic/48597_a_49922]
-
mici, obsedat de șlefuirea propriei fraze - postura de „Moș Virgulă”, de „Creangă cântând și ciocănind o noapte întreagă la aceeași frază” îi e cu totul străină -, așa încât, dacă a lucrat permanent la propriile texte, a făcut-o numai din cauza (auto)cenzurii. Cercetătorul inventariază, cu o răbdare flancată de un umor amar, câteva din relevantele „mărunțișuri” ale rescrierilor călinesciene. Cele mai multe probează neverosimila acribie pusă în slujba identificării totale cu mesajul Partidului. Fiecare episod sau cuvințel, oricât de nesemnificative, sunt supuse unor analize
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
expiator. La Cornel Regman se cade să precizăm două puncte de reper ale su(rîsului) său cvasiconstant. Unul îl reprezintă, desigur, mediul proxim neprielnic, creat de regimul totalitar oamenilor de litere, regim față de care orice rezervă expresă se izbea de cenzură, putîndu-se lăsa, bineînțeles, și cu „drăgălașe”(cum îi plăcea să zică celui în discuție) măsuri administrative. O altă sursă de inspirație: postura de critic literar, într-o conjunctură în care disciplina se confrunta cu o seamă de pedanterii metodologice care
Hazul lui Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4861_a_6186]
-
profesor universitar, fost luptător în Armia Krajowa și în brigăzile antibolșevice, semnatar în 1964 a „Scrisorii celor 34”, devenit incomod pentru „organele” mereu vigilente, nu atât prin cărți incendiare, subversive, cât mai ales pentru aparteurile ironice și critica deschisă împotriva cenzurii. S-a speculat că cea de-a doua soție a sa a fost agent al poliției secrete, iar apariția filmului în Polonia a condus la un proces intentat de către aceasta pentru retragerea filmului pentru aluziile directe și nu puține din
Secera și trandafirii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5261_a_6586]
-
ale romantismului. În ianuarie 1834, Théophile Gautier publică în „La France littéraire” un articol despre François Villon, articol ce va provoca o reacție imediată și deosebit de violentă. „Le Constitutionnel” protestează în numele moralei, cunoscute fiind excesele poetului medieval, și cere introducerea cenzurii. O întreagă polemică între cele două reviste, pe tema angajării sau nonangajării artei, va ajunge în final în fața tribunalului corecțional. Théophile Gautier va scrie mereu, dar „La France littéraire”, din prudență, nu-i va mai publica articolele. Autorul le păstrează
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
eu i-aș fi infinit recunoscător și i-aș rima imediat un frumos ditiramb nebun în versuri libere și cu rime încrucișate; semnat: al dumneavoastră foarte umil și fidel slujitor etc...” (p.38) După cum am văzut, „Le Constitutionnel” ceruse introducerea cenzurii împotriva adepților „artei pentru artă”. Gautier face același lucru împotriva artei, dar și a presei angajate politic, uneori compromise de demagogie și de spirit clientelar. O luptă acerbă ce va marca secolul al XIXlea și în care Théophile Gautier se
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
galimatias. Ne întrebăm care ar fi fost reacția lui Théophile Gautier față de noul val al formalismului. Cum dimensiunea estetică era mai mult un pretext, este posibil ca autorul cunoscutei Préface la Mademoiselle de Maupin să fi cerut din nou introducerea cenzurii. Însă, cu siguranță, chiar el ar fi fost cenzurat.
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
un mare lingvist originar din Iași, de multe decenii bucureștean. La fel de minuțios sunt editate și interviurile, realizate la începutul intervalului de corespondență. Ilie Rad a păstrat dovezile materiale ale convorbirilor - dactilograma sau banda de magnetofon - și reconstituie pasajele tăiate de cenzură la apariția în periodicele culturale ale epocii, evident, semnalând această completare. Inclusiv cadrul personal în care au loc convorbirile este refăcut de editor, fiind pus în relație cu situația din societatea românească, traumatizată pe multiple planuri de osificarea regimului și
Iorgu Iordan în scrisori și interviuri by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5319_a_6644]
-
Deputatul PDL Daniel Oajdea a strâns semnături, miercuri, în timpul dezbaterii moțiunii de cenzură din Parlament, pentru înființarea la Camerea Deputaților a unei comisii speciale de anchetă privind privatizarea Petrom și stoparea prețurilor la carburanți. Oajdea a precizat că a strâns 54 de semnături pentru înființarea unei astfel de comisii speciale de la diferite formațiuni
Oajdea strânge semnături pentru o Comisie privind anchetarea privatizării Petrom, după scumpirea carburanţilor () [Corola-journal/Journalistic/53239_a_54564]
-
și, pornind de la ele, m-am decis să pun în scenă piesa asta minunată. Nu era un act de pioșenie, ci de respect și dragoste pentru un artist. Apoi pentru Tango, dincolo de calitatea extraordinară a textului - a trecut greu de cenzură! - am încercat o imprevizibilă „împerechere” a actorilor care niciodată nu mai jucaseră împreună: reușita provenea și de acolo. În schimb, pentru Baltagul, unde Olga Tudorache era excepțională, soclul spectacolului era dramatizarea romanului din care nu scosesem nici o vorbă. G.B.: Repertoriul
Radu Penciulescu în dialog cu George Banu - Pentru un teatru la înălțimea omului – mărturisiri și convingeri – () [Corola-journal/Journalistic/5321_a_6646]
-
oprească cu plăcere, curiozitate și interes pentru a-și găsi hrană în urzeala textului”. Și revista „Contexto” comentează foarte aplicat, în apariția din 2 iunie 2011, ultimul titlu spaniol al Anei Blandiana: „Publicată în 1977, după ce a fost refuzată de către cenzură din cauza «tendințelor sale antisociale», Cele patru anotimpuri este primul volum de nuvele ale prestigioasei scriitoare române Ana Blandiana. Autoarea recurge la fantastic pentru a denunța, într-un mod indirect, dimensiunea grotesca a existenței într-un stat totalitar. Aceste patru nuvele
Cele patru anotimpuri de Ana Blandiana în presa spaniolă by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/5424_a_6749]
-
scrie literatură în ritm susținut. Își lipise deja pe figură masca geniului exilat gonit din propria-i țară. Excursiile prelungite sub pretext politic nu-l împiedică să publice în țară numeroase volume, pentru că Bolintineanu nu era supus în realitate nici unei cenzuri. (Cîntece și plîngeri - 1852, Poesii vechi și nouă - 1855, ampla ediție de Poesii atît cunoscute cît și inedite - 1855, romanul Manoil - 1855, numeroasele volume de Călătorii - începînd cu 1856 etc.). După întoarcerea acasă, se avîntă în lupta politică; militînd intens
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
său una din cele mai bune reviste lunare de cultură, o construcție echilibrată și solidă, ce afirmă un gust literar sigur, fără acele zone cenușii, de cedare valorică, pe care, din păcate, le întâlnim în mai toate publicațiile noastre. Planiglobul cenzurii În DILEMATECA din mai a.c., Constantin Vică scrie despre „Olimpiadele cenzurii, faza pe Internet”, dezmințind locul comun potrivit căruia Internetul ar fi cel mai liber mediu de comunicare. O hartă a cenzurii internautice, disponibilă la adresa http://yuxiyou.net/ #/12, colorată
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5442_a_6767]
-
construcție echilibrată și solidă, ce afirmă un gust literar sigur, fără acele zone cenușii, de cedare valorică, pe care, din păcate, le întâlnim în mai toate publicațiile noastre. Planiglobul cenzurii În DILEMATECA din mai a.c., Constantin Vică scrie despre „Olimpiadele cenzurii, faza pe Internet”, dezmințind locul comun potrivit căruia Internetul ar fi cel mai liber mediu de comunicare. O hartă a cenzurii internautice, disponibilă la adresa http://yuxiyou.net/ #/12, colorată în baza datelor privitoare la cenzură ale Reporters sans frontières, arată
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5442_a_6767]
-
le întâlnim în mai toate publicațiile noastre. Planiglobul cenzurii În DILEMATECA din mai a.c., Constantin Vică scrie despre „Olimpiadele cenzurii, faza pe Internet”, dezmințind locul comun potrivit căruia Internetul ar fi cel mai liber mediu de comunicare. O hartă a cenzurii internautice, disponibilă la adresa http://yuxiyou.net/ #/12, colorată în baza datelor privitoare la cenzură ale Reporters sans frontières, arată că situația e galbenă, adică în majoritatea țărilor se apelează la cenzură. Există însă și roșu, desemnând supravegherea strictă, și negru
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5442_a_6767]
-
Constantin Vică scrie despre „Olimpiadele cenzurii, faza pe Internet”, dezmințind locul comun potrivit căruia Internetul ar fi cel mai liber mediu de comunicare. O hartă a cenzurii internautice, disponibilă la adresa http://yuxiyou.net/ #/12, colorată în baza datelor privitoare la cenzură ale Reporters sans frontières, arată că situația e galbenă, adică în majoritatea țărilor se apelează la cenzură. Există însă și roșu, desemnând supravegherea strictă, și negru - supravegherea continuă, încălcarea constantă a libertăților civile online. Acestea din urmă sunt aceleași state
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5442_a_6767]
-
cel mai liber mediu de comunicare. O hartă a cenzurii internautice, disponibilă la adresa http://yuxiyou.net/ #/12, colorată în baza datelor privitoare la cenzură ale Reporters sans frontières, arată că situația e galbenă, adică în majoritatea țărilor se apelează la cenzură. Există însă și roșu, desemnând supravegherea strictă, și negru - supravegherea continuă, încălcarea constantă a libertăților civile online. Acestea din urmă sunt aceleași state care procedează la fel și-n afara mediului virtual: Arabia Saudită, China, Cuba, Siria, Iran ș.a. Oarecum surprinzătoare
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5442_a_6767]
-
și negru - supravegherea continuă, încălcarea constantă a libertăților civile online. Acestea din urmă sunt aceleași state care procedează la fel și-n afara mediului virtual: Arabia Saudită, China, Cuba, Siria, Iran ș.a. Oarecum surprinzătoare este marea suprafață galbenă care predomină planiglobul cenzurii și care acoperă statele europene, SUA, Canada, statele emergente din America de Sud, India, Japonia, state în care, vorba autorului articolului, „libertatea de exprimare e garantată de constituție”. Ba, mai mult, e vorba de „aceleași state care explică Chinei, Cubei, Iranului sau
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5442_a_6767]
-
e garantată de constituție”. Ba, mai mult, e vorba de „aceleași state care explică Chinei, Cubei, Iranului sau Coreei de Nord (desemnate drept găurile negre ale Internetului, pe aceeași hartă) că e vremea să se democratizeze. Această ipocrizie (eu pot cenzura în numele proprietății intelectuale sau al grijii pentru minori, dar tu dacă faci asta se numește încălcarea libertăților civile) nu duce niciunde. Și subminează orice discurs al libertății.” Fără- ndoială că e la mijloc o ipocrizie, dar vânarea pedofiliei pe Internet
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5442_a_6767]
-
la filmul, apoi interzis vreme de un deceniu, al lui Lucian Pintilie după Caragiale, De ce trag clopotele, Mitică?, n-au scăpat neînregistrate pe parcurs, odată cu permanentele reproșuri că revista nu „reflectă” suficient realitățile vieții studențești și cu numeroasele tensiuni cu cenzura, care ajunsese să desfigureze destule pagini și chiar numere întregi... O nouă critică severă la adresa revistei a avut loc la Comitetul de Partid al Universității în iunie 1983, urmată peste o zi surpriză ! - de un soi de ciudată festivitate de
Ion Pop „Sentimentul inițial de solidaritate intelectuală și afectivă a rămas foarte viu pentru majoritatea «echinoxiștilor»” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5450_a_6775]
-
ca nou redactor-șef pe colegul Aurel Codoban, de la Facultatea de Istorie- Filosofie. Știu că nu i-a fost ușor să refacă un anume echilibru redacțional, după mica alunecare de teren, așezat cum era sub ochii și mai vigilenți ai cenzurii, dar a răzbit în cele din urmă și, iată, după patru decenii, trecând între timp și sub alte îndrumări, revista mai apare, nu fără destule obstacole, mai ales financiare. Și mi-a făcut plăcere să constat, cu ocazia întâlnirii aniversare
Ion Pop „Sentimentul inițial de solidaritate intelectuală și afectivă a rămas foarte viu pentru majoritatea «echinoxiștilor»” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5450_a_6775]
-
povestesc despre cum am învățat eu însumi în școală literatura română, la începutul anilor 50, când nu aveam manuale, înlocuite temporar cu două broșuri intitulate Teze provizorii. Acestea conțineau o cronologie a literaturii române, destul de exactă, cu toate omisiunile datorate cenzurii (cum am mai spus, generația mea nu i-a studiat în școală și în facultate pe Maiorescu, Macedonski, Lovinescu, Blaga, Hortensia Papadat-Bengescu, Pillat, Arghezi, Barbu și pe alții de aceeași anvergură) și extrem de puține comentarii (ceea ce constituia un noroc). Titlurile
Cabinete de literatură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5160_a_6485]
-
o lecție utilă. Repede uitată după 1989. Îmi amintesc că Ion Bogdan Lefter pleda la începutul anilor ’90 pentru o nouă formă de cronică literară, în care autorul și epoca să-și aibă partea cuvenită. Deși se părea că dispariția cenzurii și a restricțiilor în general făcea posibilă o astfel de legătură intimă între opere, autori și circumstanțe, n-am profitat, așa-zicând, de situație și am continuat a nu mă ocupa decât de cele dintâi. Nu m-am așteptat ca
De ce nu citesc ce se scrie despre cărțile mele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5377_a_6702]
-
finalul volumului sunt cuprinzătoare și (fapt care nu trebuie trecut cu vederea) nepartizane, lăsând în seama cititorului judecata morală. Îngrijitorii ediției au respectat și norma filologică a reproducerii textelor în ultima versiune antumă, semnalând doar - acolo unde este cazul - intervențiile cenzurii, în funcție de manuscris. În fine, se cuvine salutat și faptul că greșelile de tipar, adevărat „călcâi al lui Ahile” al, altminteri, valoroaselor ediții din colecția „Opere fundamentale”, sunt în ediția de față foarte rare, ceea ce face ca emendarea ei ulterioară să
Arghezi sub vremi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5383_a_6708]