2,002 matches
-
cu ce l-au supărat și să ceară să rămână mai departe sub pulpana sa! Oare (se întreabă profesorul Ion Coja), unde era disprețul politicienilor maghiari față de tot ce este românesc atunci când au venit la București cu căciula în mână cerșindu-ne întovărășirea? Unde era dorul de libertate și neatârnare care anima, se zice, întreaga istorie a cavalerilor maghiari? Prin ce impuneau românii în fața vecinilor maghiari? Prin faptul, evident, că în această parte a Europei, a lumii, statul cel mai vechi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
trebuie să vă obosiți ca să veniți în ținuturile carpatine a ca să-l vedeți pe „cel mai liber dintre traci” fiindcă îl întâlniți din Groenlanda până în Australia și din Alaska până în Țara de Foc fiind în orice moment pregătit să cerșească, să fure, să dea în cap, să înșele, să violeze, să ucidă, să mintă și mai presus de toate să se rețină de la orice activitate ce ar semăna cu munca cinstită. Și presa scrie despre ei la modul laudativ. Ia
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cum veleitare i-au fost toate manifestațiile sociale, ci a unui anunțător al vremurilor noi"70. Monica Lovinescu vorbește aici despre decepția cauzată nu de autorul George Bacovia, ci de cea care ar fi trebuit să-i păstreze memoria, în loc să cerșească bunăvoința regimului. După "Declarația de independență politică a României față de Moscova" din 1964, începe o scurtă perioadă de liberalizare. În consecință, încep numeroase procese de reabilitare a intelectualilor. Intenția comuniștilor este de a-i atrage pe intelectualii care au suferit
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Numai că autoritățile i-au găsit vinovați. Ca răspuns, flăcăii noștri au încercat să-și facă singuri dreptate. Rezultatul final: în afara celui decedat pe meleaguri străine, încă doi dispăruți în urma unui accident stupid. Ultimul, întors din pușcărie, a fost văzut cerșind, undeva la periferiile capitalei. Între timp fostele logodnice, ale dispăruților noștri flăcăi, au devenit cele mai bogate și mai bine cunoscute doamne din țară; adevărate vedete și modele pentru tinerele care doreau din tot sufletul să reușească și ele în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
atât agitația bolnavilor, cât și neglijența administrației. De altfel, despre incuria care exista la Golia, avem încă documente care atestă că bolnavii (femei) deranjau populația din vecinătatea ospiciului, de pe actuale străzi Golia, Independenței și altele, fugeau din ospiciu pentru a cerși etc. Însuși institutorul Creangă, și el vecin al ospiciului, se plânge printr-o cerere către Direcție, că "bolunzii" îi fură ceapa din grădină (act comunicat nouă de dr. Tadeusz Pirozynski), cerând cele mai severe mijloace de represiune. Din cele 111
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Chișinău, nu-i mai scotea pe basarabeni din "țigani", "proști", orașul fiind pentru el o Sodomă etc. Delicatul Vasile Alecsandri a fost consternat de șovinismul pușkinian, dându-i o replică pe măsură: Fiind mai negru ca țiganii, Ce-ai tot cerșit la noi cu anii? Tu, cel primit cu dor de sus, Nici bogdaproste nu ne-ai spus. Cu dar de pâine și de sare, Cu vin din valea noastră mare Te-am ospătat, dar tu în zori, Râzând, te-ai
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ce e puternic e slab și ce-i slab e puternic; cum voi afla eu puterea slăbiciunii neistovite? Eternule, Eternule, în valuri de aur necontenitul poem curge veșnic, semințele vieții contagiază neantul; tot locul e patria Verbului; eu nu hărăzire cerșesc, ci puterea de-a fi mai nevolnic; în miezul Cuvântului e patria mea, cea întinsă cât tot Universul, Cu ochii de iarbă eu văd uitate seminții rătăcitoare, ciudatele luntrii și mari galioane, păstorii cu turmele lor, lucrătorii pământului, cei care
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fără plonjări în metafizic, fără întrebări și poncife; motiv de modulații libere încorporabile unui ceremonial zâmbitor. Într-un Destin cu cioburi se întâlneau sonuri argheziene din Testament: "S-au așezat strămoșii mei și tac. / Știu ați venit pe drumuri cristaline / Cerșind din târg în târg până la mine". Imaginarul cu tangențe suprarealiste din Destin cu boabab urmărea, deliberat, uimirea: "În piața cu celebru nume șvab / Creștea, până la cer, un boabab / Cu fructe cât o casă, cu bodegi / Și trenuri de sidef iuțind
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
70 de ani și singurul lucru pe care-l mai avea de vînzare pentru a se întreține erau cărțile adunate o viață în bibliotecă. Și le vindea cu un leu... De cîtă umilință mai e nevoie? De asemenea, am văzut cerșind femei de vîrsta a treia, venite de la țară, curate și îmbrăcate în costume populare tradiționale. A devenit straiul nostru o marcă a cerșetoriei? Cît vor mai răbda acești oameni? Sau cine le poate oferi o speranță? De pildă, biserica mă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și vârcolacii care bântuiau ținuturile se vor teme de puterea semilunii. Vor încerca să fugă cu toții din calea turcului. Dar pentru că nu aveau unde să se ascundă, i se vor înfățișa plini de umilință. I se vor ploconi de îndată, cerșind milosârdie și punându-se la cheremul lui. Își închipuia ce groază trebuie să fi cuprins sufletele acestei stirpe de țărani. Cum li se strecura teama în mădulare, zărindu-i armatele care îngroșau linia orizontului. Depărtările stăteau să se povârnească dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
demon antropofag care nu reușește niciodată să-și înșface prada. Ky:gen-ul Asahina (după numele fiului neîmblânzitei Tomoe) este construit pe ideea luării în derâdere a împărăției morților. Cum în Infern foametea face ravagii, Emma e nevoit să-și cerșească hrana zilnică și, în acest scop, așezat la răspântia a șase drumuri, pândește trecerea pe acolo a vreunui pescar pe care l-ar putea înfuleca, după ce l-ar azvârli în Infern cu o lovitură de măciucă. Atunci când apare Asahina, acesta
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
-o într-o zi... Nu vom avea cruzimea să întrebăm cum se descurca Socrate ca să poată pune sfeclă și gulii în farfuria Xantipei, celebra lui cotoroanță, și în ale celor trei fii ai lor, Lamprocles, Sophroniscos și Menexenos. Dar a cerși, a lua bani fără a da nimic altceva decât compasiune este oare mai bine decât să primești bani în schimbul unei munci? Nu prea credem... Aristip nu detestă, dar nici nu iubește banii. Contrar prefesioniștilor detestării, care nu izbutesc niciodată să
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
nu este alienat nici de faptul de a-i avea, nici de acela de a nu-i avea. Aristip privește la fel bogăția și sărăcia, două stări constrângătoare ce îngrădesc libertatea și fac imposibilă o reală autonomie. A trebui să cerșești echivalează cu a avea mereu grija bunurilor tale: viața e prea scurtă ca să ne pierdem timpul cu niște activități de care ne putem lipsi. Câteva anecdote ni-l arată pe Aristip pe puntea unui vas în momentul în care se
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
e greu, nu? G: greu de tot, poate de la întâi să fie altfel T: porcărie curată, ar trebui făcut ceva pentru cei nedreptățiți ca tine G: da, asta e... T: după atâția ani de muncă stai acum în frig și cerșești la colț de stradă G: așa e T: asta nu e bine G: nu nu e bine. tu... turc? T: mmm, da G: mi-am dat seama T: ai nevoie de ajutor G. nu e nevoie să mă ajuți T
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
zodie (1); 785/142/64/78/0 cere: bani (61); ajutor (50); nevoie (46); vrea (38); dă (32); a da (25); dorință (23); da (22); cerșetor (18); rugăminte (12); dorește (10); primește (10); a vrea (10); necesitate (9); primi (9); cerși (8); ceva (8); a dori (8); dori (7); lua (7); solicită (7); căsătorie (6); împrumut (6); a primi (6); sărăcie (6); cerere (5); ia (5); împrumută (5); milă (5); mînă (5); pomană (5); roagă (5); ruga (5); a ruga (5
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); cerere (5); ia (5); împrumută (5); milă (5); mînă (5); pomană (5); roagă (5); ruga (5); a ruga (5); împrumuta (4); a lua (4); lucru (4); oferă (4); pîine (4); ajută (3); apă (3); are (3); în căsătorie (3); cerșește (3); cerșit (3); și ți se va da (3); dă-mi (3); a dărui (3); iertare (3); întreabă (3); mere (3); mîncare (3); neajuns (3); ofertă (3); sfat (3); tot (3); voie (3); ajuta (2); nu are (2); a avea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); spune (2); totul (2); trebuință (2); vreau (2); -; adă; aduce; află; albastru; n-am; ambiție; angajare; apa; aude; avea; bancă; banii; să bea; bere; boschetar; bun; bunătate; o carte; caută; cecul; ceda; cer; cercetează; cere; cerne; cerșetoare; cerșetori; a cerși; cheamă; calmează; comandă; copil; credință; curaj; curiozitate; cursuri; a ți se da; îți va da; dai; dar; darnic; daruri; dat; dau; dărnicie; dărui; dăruiește; dăruire; deznădejde; doleanță; dor; a dori ceva; dorința; dragoste; dur; efort; egoist; energie; favoare; fericire; fierbinte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); tot (2); trișor (2); vinovat (2); abilitate; achiziționa; act; adrenalină; a aduce; adunat; adună; antiperspirant; ce n-are; ascunde; a ascunde; atribuire; averi; banane; banc; bancă; bătaie; beție; bicicletă; bine; bogat; bomboană; brațul; carne; case; caută; căciulă; căutat; centimetru; cerși; cinstiți; a cîștiga; cîștigă; comite; copiat; crimă; criză; dă; dăuna; de ce?; decizie; delicat; delict; demitere; dezaprobare; dispreț; dosi; duce; durere; dușmani; egalitate; excrocherie; experiență; extrage; faptă rea; făină; fes; fier; fricos; fugar; furtună; găina; găină; geam; ghiozdane; gînduri; gonește; grămadă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); ridica(2); a ține(2); acasă; achiziționa; a achiziționa; aduna; adună; ajutor; amendă; apleca; aprecia; a apuca; arunca; cu asalt; ață; autoservire; avariție; a avea nevoie; avere; bea; caietul; cană; caritate; cartea; căra; ce?; ceea ce-ți trebuie; cerea; cerși; chiti; cîștig; comoară; a se conduce; credit; criză; cu; cunoștință; cunoștințe; a nu da; dar; datorie; dăruia; de; de pe; dejunul; deposeda; desparte; despărțire; a deține; deznădejde; dispărea; a dobîndi; dragoste; fără drept; dulciuri; durere; egoist; ei; fericire; folosi; cu forța
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ură(2); urît(2); altruist; nu am; amărăciune; animale; de animal; de animale; apăsătoare; atribut; avea; ban; bătrînețe; de bătrîni; bătrînică; bebeluș; bilă; binefacere; blajin; blînd; bolnavi; bube; bun la inimă; bunăfacere; bunica; cadou; cald; calitate; caritate; de cămilă; a cerși; nu cerșetorie!; cerșit; de cineva; cinste; cîine flămînd; de cîine; cîinișor; compasiuni; credincios; cuget; cumsecade; darnic; datorie; dărui; a dărui; de; deasă; demență; demnitate; dezabilități; doare; doi; domn; a dona; Domnului; drag; drăguț; dreaptă; drum; dumnezeiască; dur; pentru dușmani; e
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
membru superior(2); nevoie(2); parte(2); prieten(2); prinde(2); rece(2); stîngă (2); umăr(2); 5 degete; acțiune; a ajuta; ajutătoare; alinare; anatomie; antebraț; aprigă; bere; bijuterii; blîndă; caii; cap; carp; carte; căsătorie; cealaltă mînă; ceas; cerească; a cerși; cină; corp uman; creangă; creier; curiozitate; a da mîna; dar; dat; dăruire; drag; dragoste; drept; dreptate; fabrica; de fier; fină; cu flori; folos; folositoare; forță; frică; frînă; furculiță; generozitate; gest; gesturi; grăbi; grea; groasă; harnic; harnică; hand; instrument; îmbrățișare; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
antihrist; apel; a apela; apropierea de Dumnezeu; ardoare; ars; asculta; ascultare; așteptări; a avea credință; a avea nevoie; Biblie; bine; blîndețe; bogăție; bou; bunăvoință; bunica; bunică; calm; cărți; la cer; a cere ajutor; a cere sfat; cerea; cerea milă; cerințe; cerșea; a cerși; cerși; cerșit; cerul; cineva; cîine; confesiune; consacrat; conștientizare; copii; a crede; credința; creștin; creștinism; crez; cultură; curaj; cuvînt; dansează; degeaba; distracție; divin; divinitate; doleanță; pe Domnul; a dori; a-și dori ceva; dorințe; drăguț; duh; dumnezeiască; la Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a apela; apropierea de Dumnezeu; ardoare; ars; asculta; ascultare; așteptări; a avea credință; a avea nevoie; Biblie; bine; blîndețe; bogăție; bou; bunăvoință; bunica; bunică; calm; cărți; la cer; a cere ajutor; a cere sfat; cerea; cerea milă; cerințe; cerșea; a cerși; cerși; cerșit; cerul; cineva; cîine; confesiune; consacrat; conștientizare; copii; a crede; credința; creștin; creștinism; crez; cultură; curaj; cuvînt; dansează; degeaba; distracție; divin; divinitate; doleanță; pe Domnul; a dori; a-și dori ceva; dorințe; drăguț; duh; dumnezeiască; la Dumnezeu; epuizare; evlavie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apela; apropierea de Dumnezeu; ardoare; ars; asculta; ascultare; așteptări; a avea credință; a avea nevoie; Biblie; bine; blîndețe; bogăție; bou; bunăvoință; bunica; bunică; calm; cărți; la cer; a cere ajutor; a cere sfat; cerea; cerea milă; cerințe; cerșea; a cerși; cerși; cerșit; cerul; cineva; cîine; confesiune; consacrat; conștientizare; copii; a crede; credința; creștin; creștinism; crez; cultură; curaj; cuvînt; dansează; degeaba; distracție; divin; divinitate; doleanță; pe Domnul; a dori; a-și dori ceva; dorințe; drăguț; duh; dumnezeiască; la Dumnezeu; epuizare; evlavie; femeie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apropierea de Dumnezeu; ardoare; ars; asculta; ascultare; așteptări; a avea credință; a avea nevoie; Biblie; bine; blîndețe; bogăție; bou; bunăvoință; bunica; bunică; calm; cărți; la cer; a cere ajutor; a cere sfat; cerea; cerea milă; cerințe; cerșea; a cerși; cerși; cerșit; cerul; cineva; cîine; confesiune; consacrat; conștientizare; copii; a crede; credința; creștin; creștinism; crez; cultură; curaj; cuvînt; dansează; degeaba; distracție; divin; divinitate; doleanță; pe Domnul; a dori; a-și dori ceva; dorințe; drăguț; duh; dumnezeiască; la Dumnezeu; epuizare; evlavie; femeie; focului
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]