4,731 matches
-
a acordat numeroase drepturi (de vot, libertatea presei etc.), pe care nu știe însă să le folosească. Explicația o află în inconsistența educației cetățenești realizate prin instituțiile culturale existente în societatea epocii sale. Școala primară oferea prea puțin pentru educația cetățenească a tinerilor muncitori. De aceea pedagogul german considera necesară prelungirea școlarității cu încă 3 clase (școala supraprimară clasele V-VII), continuarea procesului de educație cetățenească în perioada adolescenței și a primei tinereți, pînă dincolo de încheierea stagiului militar. În concepția lui
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
prin instituțiile culturale existente în societatea epocii sale. Școala primară oferea prea puțin pentru educația cetățenească a tinerilor muncitori. De aceea pedagogul german considera necesară prelungirea școlarității cu încă 3 clase (școala supraprimară clasele V-VII), continuarea procesului de educație cetățenească în perioada adolescenței și a primei tinereți, pînă dincolo de încheierea stagiului militar. În concepția lui Kerschensteiner, educația cetățenească cuprinde două aspecte: 1. înțelegerea de către tinerii muncitori a rolului statului; 2. cultivarea vredniciei personale. Ambele aspecte se pot realiza prin ceea ce
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
muncitori. De aceea pedagogul german considera necesară prelungirea școlarității cu încă 3 clase (școala supraprimară clasele V-VII), continuarea procesului de educație cetățenească în perioada adolescenței și a primei tinereți, pînă dincolo de încheierea stagiului militar. În concepția lui Kerschensteiner, educația cetățenească cuprinde două aspecte: 1. înțelegerea de către tinerii muncitori a rolului statului; 2. cultivarea vredniciei personale. Ambele aspecte se pot realiza prin ceea ce el a numit școala muncii (Arbeitsschule). Într-o astfel de școală, concomitent cu educația profesională (educația tehnică), se
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
personale. Ambele aspecte se pot realiza prin ceea ce el a numit școala muncii (Arbeitsschule). Într-o astfel de școală, concomitent cu educația profesională (educația tehnică), se asigură și cultivarea convingerii că interesele fiecărui individ depind de satisfacerea intereselor statului (educația cetățenească). G. Kerschensteiner trăia într-un moment în care o parte din muncitorii germani manifestau receptivitate față de ideile socialismului care chemau la luptă împotriva statului capitalist. Tocmai de aceea el și-a propus ca, prin "educația cetățenească", tinerii muncitori să fie
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
satisfacerea intereselor statului (educația cetățenească). G. Kerschensteiner trăia într-un moment în care o parte din muncitorii germani manifestau receptivitate față de ideile socialismului care chemau la luptă împotriva statului capitalist. Tocmai de aceea el și-a propus ca, prin "educația cetățenească", tinerii muncitori să fie atașați de stat, al cărui rol este în opinia sa tocmai acela de a împăca interesele diferite ale categoriilor sociale și ale indivizilor care îl compun. Educația profesională, prin intermediul muncii, avea și ea sarcina de a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să fie atașați de stat, al cărui rol este în opinia sa tocmai acela de a împăca interesele diferite ale categoriilor sociale și ale indivizilor care îl compun. Educația profesională, prin intermediul muncii, avea și ea sarcina de a cultiva virtuțile cetățenești: conștiinciozitatea, hărnicia, perseverența, devotamentul etc. G. Kerschensteiner a sesizat forța educativă a muncii, faptul că în procesul activității manuale se dezvoltă plăcerea de a munci; el a adăugat însă educația cetățenească, prin care se imprima o direcție precisă însușirilor cultivate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
muncii, avea și ea sarcina de a cultiva virtuțile cetățenești: conștiinciozitatea, hărnicia, perseverența, devotamentul etc. G. Kerschensteiner a sesizat forța educativă a muncii, faptul că în procesul activității manuale se dezvoltă plăcerea de a munci; el a adăugat însă educația cetățenească, prin care se imprima o direcție precisă însușirilor cultivate prin muncă: devotamentul față de statul căruia îi aparțineau. Prin tot ceea ce propunea, pedagogul german urmărea să asigure, dacă nu evitarea influențelor exercitate de mișcarea socialistă, cel puțin atenuarea lor. Spre deosebire de alți
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
puțin atenuarea lor. Spre deosebire de alți teoreticieni ai educației din secolul XX care vor să lase impresia că se păstrează la o anumită distanță de frămîntările politice ale epocii lor, G. Kerschensteiner se manifestă deschis ca un pedagog antisocialist. Teoria educației cetățenești vizează direct integrarea tineretului muncitoresc în statul existent. Pentru a-și justifica atitudinea diferită pentru această categorie a tineretului, pedagogul german elaborează o teorie proprie, a bazelor interne ale educației. În orice om, scria el, există două tendințe contrarii: egoismul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a rămas legat numele Arbeitsschule nu poate fi asimilată spiritului "școlii active". În concepția sa, munca activitatea practică nu era atît un izvor de cunoștințe, cît, mai ales, un mijloc de formare a deprinderilor motrice și un izvor de virtuți cetățenești. Spiritul "educației noi" a apărut la G. Kerschensteiner în urma unor sedimentări progresive (20, p. 212), pe un fond de pedagogie socială, în care educația avea un caracter preponderent eteronom. Din cele relatate cu privire la Natorp, Durkheim și Kerschensteiner rezultă că, deși
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
elevilor de a circula în cadrul sistemului școlar, după aptitudini și "în acord cu interesele organismului social" (2, p. 13). Prelungirea duratei învățămîntului obligatoriu avea nu numai obiective instructive, ci și educative: statul putea să extindă încă 3-4 ani procesul "educației cetățenești" preocupat, în special, să cultive armonia socială într-o perioadă caracterizată prin intensificarea confruntărilor sociale și marcată de constituirea partidelor comuniste după modelul celui din U.R.S.S. Școala muncii și educația cetățenească erau conceptele cele mai des invocate în reorganizarea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
putea să extindă încă 3-4 ani procesul "educației cetățenești" preocupat, în special, să cultive armonia socială într-o perioadă caracterizată prin intensificarea confruntărilor sociale și marcată de constituirea partidelor comuniste după modelul celui din U.R.S.S. Școala muncii și educația cetățenească erau conceptele cele mai des invocate în reorganizarea învățămîntului obligatoriu. Interesul manifestat pentru școlarizarea tuturor copiilor rezultă și din nivelul frecvenței, mult mai ridicat decît în perioada anterioară. Într-o serie de țări europene, în învățămîntul obligatoriu se realizase în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Germania, și-a consolidat pozițiile în Italia, și a intensificat manifestările rasiste aproape în toate țările europene. Pe fondul unor puternice contradicții sociale și naționale se constată, în deceniul al patrulea, o preocupare cu totul deosebită a statelor pentru educația "cetățenească a copiilor și tineretului; educației școlare i se adaugă forme specifice de educație extrașcolară, uneori cu o puternică orientare naționalistă. Cercetășia prin caracterul ei universal nu mai era corespunzătoare. În U.R.S.S. iau ființă organizații de copii și tineret (Pionierii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
românească se afla de cîteva decenii într-o perioadă de criză, o criză structurală, datorată inadaptării ei la societate. Criza provenea, după opinia sa, din modul necorespunzător în care "statul democratic român înțelegea să aplice principiile democratismului: libertatea și egalitatea cetățenească" (37, pp. 179-180). Astfel, nu era respectat principiul libertății cetățenilor de a pătrunde în "elita" conducătoare a societății potrivit competenței lor și nu erau asigurate condiții egale de dezvoltare tuturor celor ce treceau prin școală. Și pentru I. C. Petrescu, categoria
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Privat, Toulouse, 1975. 15. EM. PĂUN, "Postfață", în ÉM. DURKHEIM, Educație și sociologie, op. cit. 16. Cf. ION GH. STANCIU, Continuitate și reevaluare în interpretarea contemporană a conceptului de educație, în "Revista de pedagogie", nr. 10, 1991. 17. G. KERSCHENSTEINER, Educația cetățenească, traducere de C. BONDESCU, ed. a II-a, București, 1925. 18. Cf. R. SAVIOZ, "Georg Kerschensteiner", în J. CHATEAU, Les grands pédagogues, P.U.F., Paris, 1968 și M. A. BLOCH, Philosophie de l'éducation, ed. a II-a, P.
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
înveți. Unde însă le putem învăța? Comuniștii au introdus cu succes Învățământul Politic obligatoriu în școli, facultăți, întreprinderi de tot felul, în armată, poliție și în administrație. De ce nu facem și noi acum în toate aceste locuri, forme de Educație Cetățenească obligatorie, în care să se prezinte istoria neamului, valorile milenare ale poporului nostru, elementele de cultură și de tradiție națională, informații utile privind comparativ modul de rezolvare în alte țări din lume și mai ales din Europa a problemelor actuale
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
întărire a controlului intern, inclusiv instituirea unui serviciu de spionaj, s-a intensificat supravegherea poliției și s-a introdus cenzura, care examina tipăriturile interne și cele aduse din exterior. Învățămîntul a ajuns să pună accentul pe loialitate și pe spiritul cetățenesc; religia era considerată drept un instrument de asigurare și de impunere a sprijinirii regimului existent. În ciuda temerilor provocate de mișcarea revoluționară, chestiunea separatismului maghiar continua să fie acută pentru Viena. Nobilii proprietari de pămînturi prosperaseră și în timpul războaielor napoleoniene, ținuturile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mai multe rebeliuni au cuprins Bosnia, Herțegovina și Bulgaria. Chiar dacă aceste mișcări aveau atît aspecte economice cît și politice, era foarte limpede că populațiile creștine aveau drept obiectiv dobîndirea independenței sub conducerea propriilor lor lideri și nu a unor drepturi cetățenești egale într-un stat otoman reformat. Reformele Tanzimat mulțumiseră doar o mică parte a locuitorilor imperiului. Cei care își pierduseră fostele poziții erau profund revoltați; elementele progresiste ale opiniei publice musulmane doreau luarea unor măsuri mai radicale. Forțele conservatoare și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Într-un final la ceea ce se numea birou, cu o mutră acră (ceea ce era de Înțeles, avînd În vedere că era duminică) și ne-a dat voie să dormim În curtea interioară. După o diatribă aspră pe tema Îndatoririlor noastre cetățenești etc., ca o culme a generozității sale, ne-a oferit 200 de peso, pe care noi, ofensați pe bună dreptate, i-am refuzat. Dacă ne-ar fi oferit banii după trei luni, ar fi fost altă poveste. Ce mai agoniseală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Ceaușescu. Pentru că transformările revoluționare, prefacerile din temelii prin care trece țara, mai ales din 1965 încoace, făurirea de bunuri materiale - toate înfăptuirile de către popor și pentru popor - nu se pot concepe fără o înaltă conștiință patriotică și profesională, etică și cetățenească, patriotică și umanistă. Nu se poate realiza transformarea societății fără însăși transformarea omului, a mentalității sale, fără formarea unui om de tip nou (la vremuri noi, oameni noi! - cum ar spune cronicarul).“ („Nobila datorie“, Manuscriptum, nr. 2, 1988) BĂLAJ T.
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
socialismului.“ (Contemporanul, 5 ianuarie 1973) „[...] În acești ani, arta teatrală românească și-a impus tot mai mult calitatea de a fi prezență specifică și eficientă. Scena angajează dezbateri pe teme majore ale existenței, caută să cultive responsabilitatea umană, patriotică și cetățenească, să contribuie la formarea omului nou, cu o înaltă conștiință socialistă, cu comportament superior. Spiritualitatea acestor ani, exigențele în raport cu repertoriul, și arta spectacolului, cu creația literar-artistică în general, au impus valori specifice pe care scriitorii și artiștii au toate condițiile
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1973, p. 416) „În această prezență neclintită la datorie a tovarășului Nicolae Ceaușescu ne regăsim certitudinile, ne regrupăm forțele, ca să putem înfrunta necesitățile oricât de adverse. Căci după el și după exemplul lui am mers toți la îndeplinirea îndatoririlor noastre cetățenești și umane, după lecția lui ne-am învățat într-adevăr lecția angajării și a implicației în cauza binelui public.“ (Scînteia tineretului, 19 iulie 1975) DUMITRIU Petru O forță de caracter - Petru Groza (nota V. I.) „Petru Groza a fost așa cum
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
spiritual, mi se pare o șansă pentru ca literatura și gândirea noastră estetică să progreseze constant, într-o atmosferă de sinceritate și respect al opiniei. O participare la dezbatere spontană și largă, a artiștilor și cititorilor, toți animați de o responsabilitate cetățenească superioară, specifică unei societăți noi, mi se pare un element important în creșterea conștiinței literare și m-am bucurat întotdeauna citind principii literare întemeiate pe ideea adresei sociale, a răspândirii în mase, a operei «populare» în înțelesul nobil, operă care
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mereu «printre primii» nu mai constituia o noutate. El se situase de la început - o cereau imperativele activității sale de militant comunist - în primele rânduri ale mișcării noastre revoluționare, ale forțelor democratice, patriotice și progresiste ridicate în apărarea drepturilor și libertăților cetățenești și muncitorești, împotriva pericolului fascismului și războiului, pentru apărarea suveranității și independenței țării noastre.“ („Omul care a vestit noua istorie a patriei“, Săptămîna, 21 martie 1986) „În contextul edificării societății socialiste multilateral dezvoltate, unitatea primește noi dimensiuni, noi valențe. Ele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de candidații Frontului Unității Socialiste semnifică, în același timp, aprobarea orientării generale a politicii românești. Noii deputați, aflați la începutul activității lor, sunt învestiți cu încrederea covârșitoarei majorități a corpului electoral. Ei pot trece, deci, la lucru convinși de sprijinul cetățenesc, animați de îndreptățit optimism.“ (Tribuna României, 1 decembrie 1977) „Ideea de sistematizare vizează toate localitățile urbane și rurale, care au întreprins importante lucrări pregătitoare în această direcție și în baza cărora decurg amplasările de noi clădiri, definitivarea rețelei stradale, organizarea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
revoluționar presupune o clară conștiință a misiunii scriitorului. El poate fi formulat în nenumărate feluri, poate fi abordat plecând de la aspecte concrete foarte diferite. Intenția noastră nu este a unei discuții polemice, ci a unei formulări de credințe literare și cetățenești. Realizată după Plenara CC al PCR din 1-2 iunie, eveniment marcat de expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, după Congresul educației politice și culturii socialiste, întâlnirea noastră are desigur în vedere invitația la realism pe care această plenară a făcut-o tuturor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]