29,232 matches
-
al județului Alba. Desfășurat sub forma unor întreceri dacice festivalul este atât un eveniment cultural-artistic de bun gust cât și o întrecere inedită între flăcăii a cinci localități din Alba pe raza cărora s-au aflat importante cetăți dacice: Cricău, Cetatea de Baltă, Cugir, Ighiu și Săsciori. ORGANIZATORI: Consiliul Județean Alba, Primăria Cricău, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia. Apoulon - gazda Festivalului Cetăților Dacice Cetatea dacică de la Piatra Craivii sau vechiul Apoulon este considerată una
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
din Alba pe raza cărora s-au aflat importante cetăți dacice: Cricău, Cetatea de Baltă, Cugir, Ighiu și Săsciori. ORGANIZATORI: Consiliul Județean Alba, Primăria Cricău, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia. Apoulon - gazda Festivalului Cetăților Dacice Cetatea dacică de la Piatra Craivii sau vechiul Apoulon este considerată una dintre cele mai importante fortificații dacice deoarece se spune că aici s-ar fi retras Decebal din calea romanilor. Unii istorici susțin că fortificația era una dintre cele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
pe raza cărora s-au aflat importante cetăți dacice: Cricău, Cetatea de Baltă, Cugir, Ighiu și Săsciori. ORGANIZATORI: Consiliul Județean Alba, Primăria Cricău, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia. Apoulon - gazda Festivalului Cetăților Dacice Cetatea dacică de la Piatra Craivii sau vechiul Apoulon este considerată una dintre cele mai importante fortificații dacice deoarece se spune că aici s-ar fi retras Decebal din calea romanilor. Unii istorici susțin că fortificația era una dintre cele mai puternice
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
de la Piatra Craivii sau vechiul Apoulon este considerată una dintre cele mai importante fortificații dacice deoarece se spune că aici s-ar fi retras Decebal din calea romanilor. Unii istorici susțin că fortificația era una dintre cele mai puternice dintre cetățile dacice deoarece era construită într-un stil unic de meșteri greci, fiind aproape imposibil de cucerit. Cetatea se află pe o culme în satul Craiva, din comuna Cricău, la o altitudine de peste 1.000 de metri. Istoricii care au cercetat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
spune că aici s-ar fi retras Decebal din calea romanilor. Unii istorici susțin că fortificația era una dintre cele mai puternice dintre cetățile dacice deoarece era construită într-un stil unic de meșteri greci, fiind aproape imposibil de cucerit. Cetatea se află pe o culme în satul Craiva, din comuna Cricău, la o altitudine de peste 1.000 de metri. Istoricii care au cercetat zona susțin că vestigiile cetății datează din secolele II î.Hr. - I d. Hr. În jurul vechii cetăți dacice de la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
într-un stil unic de meșteri greci, fiind aproape imposibil de cucerit. Cetatea se află pe o culme în satul Craiva, din comuna Cricău, la o altitudine de peste 1.000 de metri. Istoricii care au cercetat zona susțin că vestigiile cetății datează din secolele II î.Hr. - I d. Hr. În jurul vechii cetăți dacice de la Piatra Craivii se țes numeroase legende, transmise de localnici din generație în generație. Bătrânii satului povestesc că din moși strămoși știu că Apoulon era “cetatea dacilor liberi”, cea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
de cucerit. Cetatea se află pe o culme în satul Craiva, din comuna Cricău, la o altitudine de peste 1.000 de metri. Istoricii care au cercetat zona susțin că vestigiile cetății datează din secolele II î.Hr. - I d. Hr. În jurul vechii cetăți dacice de la Piatra Craivii se țes numeroase legende, transmise de localnici din generație în generație. Bătrânii satului povestesc că din moși strămoși știu că Apoulon era “cetatea dacilor liberi”, cea mai puternică și în care chiar Regele Decebal s-ar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
susțin că vestigiile cetății datează din secolele II î.Hr. - I d. Hr. În jurul vechii cetăți dacice de la Piatra Craivii se țes numeroase legende, transmise de localnici din generație în generație. Bătrânii satului povestesc că din moși strămoși știu că Apoulon era “cetatea dacilor liberi”, cea mai puternică și în care chiar Regele Decebal s-ar fi retras în vremurile cele mai grele prin care trecea Dacia. Localnicii cred și susțin cu tărie că la Piatra Craivii ar fi îngropat într-un loc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
Ce ziceți de... Iordania - Regatul Minunilor? Țara în care sunt câteva obiective culturale sau naturale aflate pe lista patrimoniului mondial UNESCO: Ruinele orașului Petra - Petra nabateenilor de odinioară, incredibilul oraș de poveste, redăruit lumii de către exploratorul elvețian Johann Ludwig Burckhardt... Cetatea Q’useir Amra... Situl arheologic de la Um er-Rasas... Zona protejată Wadi Rum... Sau - poate că ați auzit de Salatin, profetul musulmanilor din Orientul Apropiat... Poate v-ați dori să vă înmuiați picioarele obosite de drum în apele tămăduitoare de la Marea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93216_a_94508]
-
Vlad, între anii 1064 si 1101. “Sunt informații despre organizarea administrativă și militară a țării ce se numea Dacia. Avea hotarele de la Tisa la Nistru și mare, de la Dunăre spre nord până la izvoarele Nistrului. Mitropolia blakilor avea sediul la Ticina - cetatea din insula Pacuiul lui Soare”, a descoperit Viorica Enachiuc. “Jurământul tinerilor blaki” Codexul conține și versurile unui cântec de luptă, numit “Jurământul tinerilor blaki”, care a fost tradus în felul următor: “O viață, tăciunele Șarpelui, puternic veghetor,/ Înșelator, să nu
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
conține și versurile unui cântec de luptă, numit “Jurământul tinerilor blaki”, care a fost tradus în felul următor: “O viață, tăciunele Șarpelui, puternic veghetor,/ Înșelator, să nu primești a te uni/ Cu prorocirile Șarpelui, anuale, pentru că lovit/ Vei fi/ Cântecul cetății aud îndelung/ Mergeți vioi, jurați pe caciulă, pe puternica caciulă!/ Să juri cu maturitate și cu convingere!/ Să fiu ție putere vie, trăiesc, în luptă să fiu!/ Alesul jurământ prețuiește șoimul tău, mergi cu jurământ puternic!” Notă: Codexul Rohonczi (grafii
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
În ale noastre „cetăți gânditoare” - spunea poetul-academician Nicolae Dabija, fratele nostru de peste apa Prutului, „partea noastră de veșnicie este limba!”. În această a noastră „patrie de pământ și de cuvinte”, „a vorbi despre limba română” - după Nichita Stănescu - „este ca o duminică”, o sărbătoare
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
Cea de-a opta ediție a Festivalului de Film Istoric Râșnov (FFIR) va avea loc între 29 iulie și 7 august 2016, perioadă în care în Cetatea Râșnov, la cinematograful Amza Pellea, în Biserica Evanghelică și în Piața Unirii din oraș vor fi proiectate peste 40 de producții cinematografice, vor avea loc expoziții, un târg de carte, peste 10 evenimente speciale și Școala de Vară Astra. Tema
Peste 40 de filme, expoziții și concerte cu tema (R)Evolution, la Festivalul de Film Istoric Râșnov 2016 [Corola-blog/BlogPost/93267_a_94559]
-
diplomatul Sever Voinescu, cercetărorul Cosmin Budeancă și cosilierul prezidențial Ligia Deca. Producătorul Ada Solomon, directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile și actorul Andi Vasluianu vor vorbi despre cei 15 ani de la Noul Val al cinematografiei românești. Pe scena din grădina Cetății Râșnov vor urca pe 5 august Dan Byron și Luiza Zan, iar pe 6 august scena va fi ocupată de Vali Răcilă, Paul Kusak și Hanno Hoefer. Vor mai concerta pe parcursul celor 10 zile de festival trupele Domino, Innuendo Trio
Peste 40 de filme, expoziții și concerte cu tema (R)Evolution, la Festivalul de Film Istoric Râșnov 2016 [Corola-blog/BlogPost/93267_a_94559]
-
s-au alăturat anul acesta Festivalului de Film Istoric Râșnov sunt: Banca Comercială Română, Romanian Business Consult, Institutul Cultural Român, Banca Transilvania, Allen & Overy, Erbașu SA, Crama La Salina, Golin, MullenLowe. Despre Festivalul de Film Istoric Râșnov 10 zile în Cetatea Râșnovului la început de august. Fără covor roșu, fără fițe, fără isterie, fără breaking news. Ca să înțelegi ce ți se întâmplă! Subiecte relevante, filme deștepte, lectori carismatici, public inteligent, dezbateri memorabile, concerte sofisticate, clădiri venerabile, cântări exuberante, răcoarea nopților carpatine
Peste 40 de filme, expoziții și concerte cu tema (R)Evolution, la Festivalul de Film Istoric Râșnov 2016 [Corola-blog/BlogPost/93267_a_94559]
-
dau cuvântul oamenilor, fără puneri în scenă și conspirațiuni. Întotdeauna voi fi încântat să vorbesc pe șleau. E cel mai bun mod de ascultare a trecutului, prezentului și viitorului. Restul e meschinărie.. Să afle lectorii de azi și viitorimea despre cetate și despre lume. Biblioteca ne învață să ne raportăm la valori, la adevăr, nu la mistificări. Vorba lui Iorga: „O bibliotecă este vie prin spiritul și oamenii ei”.Ce poate fi mai viu decât cuvîntul? Tentativa creatoare, făcută cu bună
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93271_a_94563]
-
de dânsa negreșit aminte." (S. m.) Că "turnul" însuși, "care cade în ruină", este, aici, absent, nu-i de mirare, atâta vreme cât acest Pantazi, prin excelență om al mării (fie și când corăbiile înseși nu ar fi alta decât tot "niște cetăți"2), trăiește, mai ales, în orizontul și infinita ei orizontală. Poet al turnurilor în ruină, în schimb, e taciturnul Pașadia, cel "fermecat" și de "vestigii" mai "umile" (ca, între altele, acelea ale istoriei noastre cam precare, în contra căreia, altminteri, domnia sa
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
eu, am să-l țin, pentru a fi crezut, într-astfel, pe cuvânt... E vorba, iată, în mai toate poemele-i mult prea puține (și date, între timp, uitării), de mari "căzânde turle" și "ruinate schituri", "surpate zidării" și "vechi cetăți", "cetăți învinse" și "mărețe curți pustii" (care "cad", firește, "în ruină"), "curți vechi" (s. m.) cu "tăinuite cule"3, "înalte foișoare" și "turnuri părăsite". Un "castel", așijderi "în ruină", în marginea unei "căderi de apă" și "adumbrit" de frunza unor
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
am să-l țin, pentru a fi crezut, într-astfel, pe cuvânt... E vorba, iată, în mai toate poemele-i mult prea puține (și date, între timp, uitării), de mari "căzânde turle" și "ruinate schituri", "surpate zidării" și "vechi cetăți", "cetăți învinse" și "mărețe curți pustii" (care "cad", firește, "în ruină"), "curți vechi" (s. m.) cu "tăinuite cule"3, "înalte foișoare" și "turnuri părăsite". Un "castel", așijderi "în ruină", în marginea unei "căderi de apă" și "adumbrit" de frunza unor "copaci
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
pe deasupra, berlineză, ce va să zică citadină), - dacă (și cât) se poate numi "contemporan" un paseist nostalgic, retrograd, arhaizant și anacronic ca Mateiu, cel căruia Berlinul, într-o seară, ca "scufundat ș...ț în mare", n-o să-i evoce alta decât tocmai "cetățile vechimii": Bizanț, Alexandrie, Palmiră, Babilon... II "C|zânde turle", "ruinate schituri", "surpate zidării" și "vechi cetăți", "cetăți învinse" și "mărețe curți pustii" (care "cad", firește, "în ruină"), "curți vechi" (!) cu "tăinuite cule", "înalte foișoare" și "turnuri părăsite", ca și "castelul
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
arhaizant și anacronic ca Mateiu, cel căruia Berlinul, într-o seară, ca "scufundat ș...ț în mare", n-o să-i evoce alta decât tocmai "cetățile vechimii": Bizanț, Alexandrie, Palmiră, Babilon... II "C|zânde turle", "ruinate schituri", "surpate zidării" și "vechi cetăți", "cetăți învinse" și "mărețe curți pustii" (care "cad", firește, "în ruină"), "curți vechi" (!) cu "tăinuite cule", "înalte foișoare" și "turnuri părăsite", ca și "castelul" din Remember, în risipă, - este, ziceam, aceasta recuzita și, mai ales, vocația lui Mateiu; că-ruia, asemenea
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
și anacronic ca Mateiu, cel căruia Berlinul, într-o seară, ca "scufundat ș...ț în mare", n-o să-i evoce alta decât tocmai "cetățile vechimii": Bizanț, Alexandrie, Palmiră, Babilon... II "C|zânde turle", "ruinate schituri", "surpate zidării" și "vechi cetăți", "cetăți învinse" și "mărețe curți pustii" (care "cad", firește, "în ruină"), "curți vechi" (!) cu "tăinuite cule", "înalte foișoare" și "turnuri părăsite", ca și "castelul" din Remember, în risipă, - este, ziceam, aceasta recuzita și, mai ales, vocația lui Mateiu; că-ruia, asemenea (s-
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
așijderi, brhant ("puternic, strașnic, aprig, mare, gros", "des, dens, ticsit, puternic, ferm, fortificat", "destoinic, harnic, trainic, iscusit"), armeanul berj ("ridicătură", "înălțime", "creștet", "vârf", - în unele compuse cu substantivul cer), germanicele burg (de unde și Burgundia "cea care se înalță"), baurgs ("turn", "cetate"), brogen ("obraznic, arogant, fudul", "a se umfla în pene", "a face-o pe boierul"), ca și, în greacă, pérgamon ("cetate") și pirgos (care știm ce va să zică). Și sunt, în genere, acestea, niște caracteristici proprii atât "bergamicului" Măgureanu, cât - de ce nu
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
înălțime", "creștet", "vârf", - în unele compuse cu substantivul cer), germanicele burg (de unde și Burgundia "cea care se înalță"), baurgs ("turn", "cetate"), brogen ("obraznic, arogant, fudul", "a se umfla în pene", "a face-o pe boierul"), ca și, în greacă, pérgamon ("cetate") și pirgos (care știm ce va să zică). Și sunt, în genere, acestea, niște caracteristici proprii atât "bergamicului" Măgureanu, cât - de ce nu? - și "pirgopistului" Gorică, nu mai puțin fudul, obraznic, umflat în pene și făcând-o pe boierul; cu eventualul corectiv că
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
nu mai puțin, însă, prin nume și vocație, o "măgură", și el, un "turn": un Pirg(u). Sau, cel puțin, un Pyrgopolinices, cognomenul comic al cutărui ipochimen, Miles gloriosus, al lui Plaut, ce se traduce prin "cuceritorul marilor turnuri de cetate"... Ceea ce Gorică, în felul său, chiar este!
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]