2,837 matches
-
pronunțate urme de frumuseță, vioaie, ageră, cu ochi luminoși și iscoditori. Toată făptura ei are ceva monahal, căci prin vorba ei sfătoasă și chiar prin portul ei în haine de ciac, ar putea fi luată drept o măicuță trăită prin chiliile mănăstirilor din Moldova. De aproape patru decenii este menajeră în familia Culianu, așa cum mai înainte, în tinereță, fusese în casa bardului de la Mircești, care intenționa s'o înfieze, cum mărturisește ea când evocă pe Vasile Alecsandri. Nu odată a istorisit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din motive politice ori de „înrâurire executivă", magistratul - ca judecător unic, era împiedecat „de a împărți nepărtinitor dreptatea". Cartea de ajutor dată de Mihai Racoviță la 1709 Episcopului Sava care a găsit Episcopia „arsă, prădată, fără ogradă, fără casă, fără chilii", neavând nimic, „nici pe dinlăuntru, nici pe dinafara", în afară că menționează că „îi acordă 20 de scutelnici care să fie spre serviciu și a căror goștină și desetină să fie în folosul Episcopiei" devine și un inventar al gloabelor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un loc unde găsea o mângâiere și un sfat bun la nevoie. La 20 februarie 1734, Mitropolitul Antonie făcuse cunoscut Domnului Constantin Mavrocordat că ar dori împodobirea bisericii Mitropoliei cu zugrăveală și înconjurarea ei cu ziduri de piatră, „să facă chilii din destul" și alte case, „ca să fie pentru școala slavonească". „În secolul al XVIII-lea, 3 cărturari dăneșteni (de la Dănești - Vaslui n.n.) stabiliți în Iași se alătură efortului general de răspândire a scrisului și limbii române în biserică, școală și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
odihnă. În afară de principala datorie, el era ținut a se mai ocupa și cu corectarea prin cnut a acelora din osândiți sau presupuși numai, care nu erau hotărâți pedepsei capitale. Gavril bătea până la sânge, din ordinul Armașului, atât în beciurile și chiliile Criminalului, cât și la răspântiile orașului, pe acei ce i se indicau, ținuți de picioare de cazaci sau jandarmi ai stăpânirii. Ori de câte ori urma să aibă loc o asemenea executare, se bătea mai întâi un timp oarecare, jumătate de ceas aproape
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în revista „Lohanul" nr.10/2009 un document despre schitul Zgura- Oltenești, redă intervenția pe care Locotenentul de Episcop Calinic Hariuopoleos o remite în martie 1860 Ministerului, propunând transformarea bisericii schitului din marginea satului într-o biserică de mir, iar chiliile într-o școală sătească, argumentând: „apoi acest așezământ ce-a mai rămas acum decât un loc de scandal și un obiect de gâlcevire între coborâtorii persoanelor cu drit de fondație să i se desființeze numirea de schit care sigur o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de gâlcevire între coborâtorii persoanelor cu drit de fondație să i se desființeze numirea de schit care sigur o posădează și biserica să rămâie biserică de satu, așezându-se un preot de mir servitor și îngrijitor de popor, iar în chiliile ce sunt la acest schit, reparându-se, să se statornicească o școală sătească." Redând cele de mai sus, din alte surse documentare se menționează: „Preotul și profesorul urmau a fi întreținuți din veniturile obținute pe părțile de moșie ale schitului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fost turnat la Lvov. Inscripția de pe el este în limba slavonă, iar vanga (buza clopotului) are înscris în limba latină un verset din Psalmii lui David. Un clopot mai mic este, de asemenea, donat de către ctitor. Prin anul 1728, în chiliile mănăstirii a funcționat o școală în limba română dar și greacă pentru membrii familiei domnitoare și ai marilor boieri. Și biserica Barnovschi din Iași este o biserică document. Ea constituie nu numai o amintire scumpă vieții creștine ortodoxe, dar și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
timpului i s-au atribuit puteri miraculoase de a vindeca boli, în special, epilepsia și bolile psihice. Acest fapt a determinat Epitropia Spitalului �sfântul Spiridon�, să înființeze în curtea bisericii un ospiciu de alienați, cu pacienți internați în unele foste chilii. Ulterior acest ospiciu s-a mutat la Spitalul de psihiatrie de la Socola. În interiorul bisericii se găsesc niște pietre funerare care arată că aici odihnesc rămășițele păm�ntești ale unor personalități ale vremurilor trecute care, chiar dacă nu sunt din cele de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
păstrează în trei cutii de argint, cu inscripții în limba greacă și așezate în naos, într-un sicriu sculptat. După cum reiese dintr-un pomelnic aflat în Proscomidie, un grec, pe nume Hristodulo Proschinitu, a refăcut acoperișul bisericii, pardoseala, casele și chiliile. Din punct de vedere al arhitecturii, biserica are în plan forma dreptunghiulară de navă, cu absidă semicirculară la altar. Interiorul este compartimentat în: pridvor, pronaos, naos și altar, deși, între pronaos și naos nu există decât o arcadă sprijinită pe
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
lui Alexandru Moruzi ia ființă școala destinată pregătirii viitorilor preoți, la care a fost elev și marele nostru povestiror Ion Creangă. Din anul 1866, când seminarul s-a mutat la Iași, biserica a devenit din nou de mir. Casele și chiliile din jur, aflate până în 1866 în folosința Seminarului, au fost atribuite unei școli de meserii a comunei Bucium. Cu timpul, s-au ridicat mai multe construcții în jurul bisericii, sub formă de pavilioane, în care funcționează în prezent Spitalul de Psihiatrie
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
pe locul acesta ar fi existat o altă biserică, probabil din lemn, care avea hramul Izvorul Maicii Domnului (2 aprilie) că, în jurul acestei bisericuțe ar fi existat un zid de piatră, iar în incinta respectivă ar fi fost mai multe chilii în care locuiau călugărițe. Era deci, o veche mănăstire. Ulterior, adică, în jurul anului 1800, aproximativ pe același loc, pe strada numită până nu de mult Racoviță-Vodă, iar, în prezent purtând numele de Șoseaua Tudor Neculai, drum care duce spre Miroslava
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
noaptea Crăciunului, evlavioșii se adună la Biserica măreață din Bethleem, zidită pe locul unde s-a născut Isus Hristos. Interiorul bisericii este strălucit. Pe jos - albe și curate lespezi de marmoră, acoperite cu covoare minunate. Biserica e împărțită în mai multe chilii sfinte numite peșteri. În fiecare ard continuu candele de argint și aur, pline cu undelemn curat și sfințit. În interior, partea de căpetenie o alcătuiește Peștera Nașterii. În ea te scobori ca sub pământ, pe un rând de trepte de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și moderne, Z. se dovedește a fi, încă de la Călătorie spre transparență (1977), creatorul unui lirism în care cerebralitatea discursului și livrescul inspirației, împletite cu savoarea delicată a expresiei, conturează o viziune elegiacă, traversată de melancolii fără ieșire: „În lăuntrice chilii, / goale de iubire, / adun zile - cochilii / la un țărm subțire. // Unghii unor foste mâni, / țărmul plâng s-apuce, / însă unda-n săptămâni / și în ani le duce... // Marea vremii, val de val / prin rumegătură, / sus, le trage către mal, / jos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
trăiesc în soțietate numeroasă numită roi, ca de 20 mii lucrători fără sex, din 1.600 albine de parte bărbătească și din o femee ce se numește împărăteasă (matcă). Lucrătoarele sînt cele mai mici și înformează statul, ele durează regulate chilii, adună ceară și miere și nutresc pe junime. În un fagu<r> sînt până la 50.000 chiliuțe. Materialul pentru miere îl scot din nectarul florilor. Stofa mierei o înghit, o prelucrează în stomah și apoi o depun în chilii. Ceara
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
regulate chilii, adună ceară și miere și nutresc pe junime. În un fagu<r> sînt până la 50.000 chiliuțe. Materialul pentru miere îl scot din nectarul florilor. Stofa mierei o înghit, o prelucrează în stomah și apoi o depun în chilii. Ceara, de asemene, o sorb din flori, o cară acasă între picioarele dinapoi, cu care o frământă ca un aluat. Împărăteasa este sufletul roiului, nici suferă pe o alta, iar <în>tâmplându-să să se nască încă una, apoi sau că
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
disțerează cu partida ei, sau cealantă o omoară. Pe tot anul se naște un nou roi, iar de se nasc mai multe, apoi asta nu e spre folosul roiului carele, prin asta scade. Împărăteasa pune câte un ou în fiecare chilie, de care toate albinele se îngrijesc, <în>tâmplându-să ca să moară ea, atunci toate albinele se împrăștie. Pentru sporirea culturei albinelor, s-au adus în toate părțile Europei multe îmbunătățiri atât în forma stupurilor, cum și în manipulația lor. De câțiva
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
reprimiți de către succesorul lui Agapet în 520 (Chiril din Scitopolis, Viața Sfîntului Sava 36; cf. p. 000). Pentru perioada cît a stat la Constantinopol, l-am putea identifica pe autorul nostru și în persoana unui „Leonțiu monahul, egumen al propriei chilii și topoteret al întregului deșert”, care a participat la conciliul ținut sub conducerea lui Mena la Constantinopol în 536 și menit să condamne monofizismul lui Sever (însă M. Richard consideră că acest personaj este Leonțiu din Ierusalim). După o perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mort probabil prin 540) și Ioan (mort către 530). Urmînd un model deja instituit de Avva Isaia din Sceti cînd s-a stabilit în aceeași zonă în ultimele decenii ale vieții sale, Varsanufie, de origine egipteană, se retrăsese într-o chilie de lîngă mănăstirea întemeiată de călugărul Serid și devenise maestrul spiritual al acestuia și al monahilor de-acolo; închis în chilia sa, păstra legătura cu lumea numai prin intermediul lui Serid. într-o scrisoare, Varsanufie declară că și-a impus interdicția
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a stabilit în aceeași zonă în ultimele decenii ale vieții sale, Varsanufie, de origine egipteană, se retrăsese într-o chilie de lîngă mănăstirea întemeiată de călugărul Serid și devenise maestrul spiritual al acestuia și al monahilor de-acolo; închis în chilia sa, păstra legătura cu lumea numai prin intermediul lui Serid. într-o scrisoare, Varsanufie declară că și-a impus interdicția de a scrie direct epistolele, pe care i le dictează lui Serid; și cu călugării din propria sa mănăstire el comunică
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și-a impus interdicția de a scrie direct epistolele, pe care i le dictează lui Serid; și cu călugării din propria sa mănăstire el comunică tot numai în scris. între 252 și 257, Varsanufie s-a mutat într-o altă chilie, iar în locul său a venit Ioan, care a rămas aici în următorii optsprezece ani, folosindu-se pentru raporturile cu cei din afară mai întîi de Serid, apoi de Dorotei (cf. infra). Colecția cuprinde 396 de scrisori ale lui Varsanufie, care
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
multe imagini și comparații. Spontaneitatea și prospețimea nu pun în umbră predilecția pentru enumerarea și clasificarea entităților despre care se discută, indiferent dacă e vorba despre diferitele tipuri de păcate, de minciuni, de smerenie și orgoliu, de rațiuni pentru părăsirea chiliei și așa mai departe. Prelegerile lui Dorotei nu au un caracter sistematic; el nu încearcă să ofere un tratat organic despre viața duhovnicească, dar aceasta nu înseamnă că nu are o doctrină spirituală. Nu avem spațiu aici pentru a ne
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
prieten bun cu bunica ei, Melania cea Bătrînă; după cucerirea Romei de către Alaric în 410 și moartea lui Rufin în 411, au plecat în Africa și apoi în Palestina. După o călătorie în Egipt, Melania s-a retras într-o chilie pe Muntele Măslinilor și mai tîrziu a întemeiat aici o mănăstire de maici, apoi una de călugări, după moartea lui Pinianus. în 436 s-a dus la Constatinopol, unde a propovăduit ascetismul. A murit la Ierusalim în 439. O Viață
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și felul său de a locui există o legătură. O asemenea legătură nu exista în cazul lui Petru Creția. De fapt, cred că îi era indiferent dacă ar fi avut la dispoziție un apartament în toată regula sau o simplă chilie. Cred, totuși, că avea o înclinație către poduri și mansarde și că îl atrăgea tipul de cameră monahală, care se rezumă la obiectele esențiale ale locuirii, 7 patul, masa și un raft pentru cărți. Însă oriunde ar fi stat, fie
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
albă și vin, să‑i spele săptămânal și să le mențină curățenie exemplară În bolniță. Starețul primea la spital și bărbați mireni care sufereau de diferite boli și care nu aveau unde să‑și plece capul. Aceștia erau așezați În chilii aparte, «hrăniți din masa comună și trăiau acolo cât voiau, unii chiar până la moarteă”104. Ucenicii lui mărturiseau că ade‑ seori vedeau pe Cuviosul Paisie (de la Neamț) stând aproape toată noaptea cu durere de inimă lângă patul celor foarte bolnavi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Neamț, care s‑a nevoit 24 de ani În Țara Sfântă, atât pe valea Iordanului, cât și În pustiul Hozeva, avea În obștea Sfântului Sava ascul‑ tarea de bibliotecar și de infirmier. Noaptea lua parte la biserică, se ruga la chilie și Îngrijea marea bibliotecă a mănăs‑ tirii, iar ziua era infirmier și Îngrijitor de bolnavi la bolnița din incintă. Cerceta pe călugării și sihaștrii bolnavi, le ducea mâncare, spăla rănile răniților de război aduși aici de pe front și alina pe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]