11,545 matches
-
implicate în procesul comunicării muzicale. În Cyberage Narratology: Computers, Metaphor and Narrative Marie-Laure Ryan observă că începând cu anii șaizeci naratologia și-a extins în mod constant domeniul de aplicare prin împrumuturi conceptuale din gramatica tradițională și transformațională, din optică, cinematografie, psihanaliză, semantică, teoria jocurilor, teoria socială, și feminism. Ea propune extinderea repertoriului metaforic al naratologiei la cybercultură și tehnologie informatică pe care le consideră domenii aflate în relație cu vitalitatea și capacitatea de a-și comercializa ideile și de a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
golurile din manifestările narative. Fie că este vorba de text, imagine sau film, nu există nici o cale prin care un narator să poată evita solicitarea către cititorul sau privitorul care să încarce, împreună cu el, golurile narative. Iluzia de mișcare în cinematografie implică acest proces, altfel cunoscut sub numele de persistența de viziune, la nivel molecular. Pacht observă că narațiunea continuă este structurată nu pe o tranziție treptată, ci pe schimbări bruște în care perechi separate de scene cinematografice apar alăturate într-
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
public. Nu întâmplător, Mili întruchipează un "ideal" feminin mai degrabă conservator, pe care eroul lovinescian ajunge în final să-l prefere. Vezi și Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Editura Curtea Veche, București, 2011, capitolul "Cinematografia și decadentismul", p. 405 ș.u. 70 Eugen Simion descoperă, în Mălurenii, "intenția de a face proză obiectivă, epică analitică și frescă socială" (Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, Editura "Grai și suflet Cultura Națională", București, 1996, vol. II, p.
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
idealul nu hrănește neapărat arta, am avut, dimpotrivă dovada secătuirii ei -, ci din acea permanentă întrebare asupra destinului omenesc care, de la antici și până azi, constituie adevărata, unica substanță a artei"307. Pasiunea pentru teatru este dublată de cea pentru cinematografie, însă pentru Monica Lovinescu nicio experiență nu este suficientă dacă nu este practicată personal și trece de partea cealaltă a aparatului de filmat ca să realizeze un documentar despre desenele nebunilor și terapia picturii, premiat la festivaluri internaționale. De-a lungul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Într-adevăr, Pintilie reușește să termine filmul în România cu toate încercările de a-l interzice. De la Monica Lovinescu aflăm că după 1965, recucerirea trecutului național de către comuniști devine un imperativ, aproape un program estetic manifestat pe toate planurile. În cinematografie, se fac planuri pe mai multe cincinale și cuprind filme cunoscute acum: "Dacii" (1967), "Columna" (1968) "Mihai Viteazul" (1970), "Săgeata căpitanului Ion" (1972), "Dimitrie Cantemir" (1973), "Frații Jderi" (1974), "Ștefan cel Mare Vaslui 1475" (1975), "Vlad Țepeș" (1979), "Burebista" (1980
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
este relativ scăzut. ARGUMENT 1: În primul rând, adolescenții accesează internetul pentru a se documenta sau pentru a comunica rapid; de aceea, consider că alegerea unui model de viață prin acest mijloc de comunicare este serios concurată de televiziune și cinematografie. (Urmează dezvoltarea argumentului și exemplificarea lui) ARGUMENT 2: În al doilea rând, tinerii internauți sunt conștienți de faptul că multe dintre informațiile puse în circulație prin rețelele de socializare sunt fictive, fapt cei determină să pună sub semnul întrebării eventuale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
retorică din final, comunicând ideea poetică a neputinței de a sfida limitele materiei, de a opri trecerea timpului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Măsura în care ecranizarea unei opere literare poate substitui sau nu lectura acesteia Dezvoltarea spectaculoasă a cinematografiei în secolul XX a determinat o schim bare a ierarhiei popularității între cea dea șaptea artă și literatură. Din punctul meu de vedere, ecranizarea unei capodopere nu poate înlocui lectura operei literare, pentru un cititor autentic de literatură, dar rămâne
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
XX a determinat o schim bare a ierarhiei popularității între cea dea șaptea artă și literatură. Din punctul meu de vedere, ecranizarea unei capodopere nu poate înlocui lectura operei literare, pentru un cititor autentic de literatură, dar rămâne incontestabil meritul cinematografiei de a face cunoscute mari capodopere literare unor „oameni grăbiți“ care nu au deprinderea lecturii de plăcere. Argumentele care susțin această opinie sunt numeroase. În primul rând, ecranizarea unui roman impune o selecție textuală și o rescriere care ignoră mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
esența capodoperelor marii literaturi. Mai mult chiar, unele ecranizări, precum seriile Harry Potter sau Stăpânul inelelor, au avut un ecou imediat, determinând apariția unui interes imens pentru lectura cărților pe care se bazează filmele. În concluzie, relația dintre literatură și cinematografie nu trebuie să fie de com petiție ireductibilă, ci de complementaritate. Situația ideală este, cred eu, aceea în care filmul completează în mod fericit lectura, punând în slujba operei ecranizate toate mijloacele specifice de expresie artistică: imaginea, sunetul, limbajul și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
până și cele mai intime secrete, jocurile incluse sub numele generic de reality show, în care faptele și spusele cotidiene ale participanților sunt retransmise în direct și puse astfel la discreția marelui public. Faza I consemna nașterea starurilor sublime ale cinematografiei; faza III coincide cu promovarea celebrităților anonime care n-au alt fel de a fi decât ceea ce sunt în banalitatea cotidianului, un fitecine evoluând în regia autenticității eului. Superproducțiilor hollywoodiene li se adaugă acum show-uri personale, prim-planuri asupra
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
zisei lepre a Împăratului, precum și botezul acestuia. Este comemorat la 31 decembrie. Fiziologul francez Étienne Jules Marey (1830-1904) a fost profesor de istorie naturală, a studiat diferite tehnici de Înregistrare grafică În fiziologie și a creat cronofotografia, care a precedat cinematografia. Piața de pește a Barcelonei. Stilul fotografului francez Eugène Atget (1856-1927) se baza pe limbajul testimonial și documentar, În care imaginile, neexperimentate tehnic, comunicau sugestiv. Opera sa a fost recunoscută În anii ’20 ca parte a mișcării suprarealiste. Numele italienesc
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cibernetică sunt câteva dintre domeniile care concurează pentru concretizarea ontologiei virtuale și a ideologiei postumanului. Entitățile virtuale care populează aceste spații conceptuale sunt cel mai adesea situate în zona liminală dintre realitatea fizic-materială și ficțiune (ca eroii din literatura și cinematografia cyberpunk, de la conștiințe umane upload-ate la inteligențe artificialeă, contingențe materiale și constructe ficționale. Se creionează astfel un imaginar tehnocultural situat atât în planul realității concrete, cât și în teoriile futuriste ale diverșilor ingineri sau artiști, teorii care la începutul mileniului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Stelarc 1.1. Raportarea ființei umane la tehnologietc "1.1. Raportarea ființei umane la tehnologie" Una dintre ipostazierile ontologiei virtuale este organismul cibernetizat sau cyborgul. Conceptului i s-a asigurat popularitate în special în imaginarul science-fiction de tip literatură și cinematografie cyberpunk, dar și în studiile culturale americane care alătură, în manieră transdisciplinară, științele cognitive, astronomia, medicina și disciplinele umaniste. Cyborgul este un (postăuman învestit cibernetic: subiectul uman devine cyborg prin implanturi și prin proteze electronice corporale, dar și prin integrare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
definiția militară inițială a celor doi experți în aeronautică, cu toate că utilizarea noțiunii depășește, începând cu anii ’80 și ’90, înțelesul militar inițial, dovedindu-și complexitatea teoretică în domenii variate, de la filosofie și științe cognitive la medicină, de la instalații artistice la cinematografie. Iată o posibilă definiție a cyborgului în sens structural: „Termenul cyborg se referă la un organism cibernetic, un sistem om-mașină autoreglabil. Acesta este de fapt un hibrid om-mașină în care părțile mașinii devin substituiri care sunt integrate sau care acționează
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
om, jumătate calculator, se poate înscrie în direcțiile mitologiei și ale imaginației umane, de tip science-fiction, însă se poate manifesta în mod existențial-actanțial în viața de zi cu zi. Prima categorie este ilustrată de creaturi din literatură, cultura populară sau cinematografie: „monștri” cyborgici care sfidează opoziția dintre normalitate și anormalitate, înscriindu-se în cadrele unui anormal care tinde spre normal sau care este acaparat în zona normei și a normalizării. În noul context, „anormaliile” sau „anormalii” (vezi Foucault, 1999Ă sunt ființe
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
individul și umanitatea însăși. Imaginile ficționale ale cyborgului nu sunt lipsite de însușiri precum violență și masculinitate, dar nici de aspirații umane sau de trăsături ale umanizării, de victimizare și de sclavie (precum numeroasele exemple din suita de literatură și cinematografie cyberpunkă. Cel de-al doilea model, al „cyborgilor printre noi”, model pentru care mașina computațională este o extensie a trupului și a minții, este exemplificat de fizicianul Stephen Hawking prin prezența sa fizică virtualizată, prin vocea protezică care îi asigură
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
legi etice ale comportamentului robotic și să facă o crimă în rândul omenirii. O posibilă consecință a acestei evoluții este revolta mașinilor de a scăpa de sub controlul uman, din captivitate și din sclavie, un adevărat scenariu de literatură și de cinematografie științifico-fantastică, care ajunge până în pragul exterminării speciei umane și al supraviețuirii mașinilor inteligente în cosmos. Dincolo de aceste proiecții, depășirea de sine și împotrivirea la stagnare, îmbătrânire sau decrepitudine sunt invocate de transumaniști drept necesitățile tehnologice vitale și urgente ale momentului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cu vin roșu, cîteva fursecuri și inegalabilele pîrjoluțe ale "Desdemonei" acesta este primul cadru unde evoluează protagoniștii. Cuplul scenic, format din Petru Ciubotaru și Constantin Popa, pare că vine pe linia perechilor beckettiene sau a celora de comici de la începuturile cinematografiei. Sunt firi antagonice (vesel-trist, deschis-claustrat), dar care se aseamănă foarte mult și nu pot exista atîta vreme cît celălalt nu-i dă replică. Relațiile dintre cei doi sunt analizate și expuse publicului cu profesionism. Piesa impune un crescendo vibrant pe
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
poate juca feste, că magia este pretutindeni, ne înconjoară. Am încercat să arăt tuturor că această bandă a lui Möbius nu e prezentă doar în matematică, ci în diferite domenii de activitate: în fizică, chimie, biologie, în artă, literatură și cinematografie, în religie și în muzică, în jocurile video și în puzzle-uri. Simina Chiș a "câștigat" o ciocolată, rezolvând o mini-problemă de matematică. Acest lucru a plăcut elevilor și a fost un stimulent pentru ei în ceea ce a urmat. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
aflat multe despre banda lui Möbius, subiect pe care l-am dezvoltat în cadrul proiectului. Am luat în calcul atât considerente matematice, cât și cele ale implicării ei în diferite domenii de activitate: în fizică, chimie, biologie, în artă, literatură și cinematografie, în religie și în muzică, în jocurile video și în puzzle-uri. În al doilea rând, mi-am îmbogățit cunoștințele despre "numărul de aur", despre "fractali" și problema infinitului în matematică, despre poluare și modalitățile de împiedicare a distrugerii planetei
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Portret cu spectacole, filme, mituri și detalii... Alexa Visarion un mare regizor de teatru. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică IATC în 1971. Traseu zigzagat, cu perioade de lucru intens, cu șiruri de spectacole întrerupte de "evadări" către cinematografie și de cîteva stagii în străinătate, cele mai profitabile intelectual și creativ fiind cele peste Ocean, din anii 1980, cînd are șansa ca regimul comunist să-i permită călătoriile, reluate firește și după 1989. În sfertul de secol scurs de-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
alb, patetic, rafinat și vulcanic în același timp, iar pentru că sintagma filmul sunt eu mi se pare că i se potrivește de minune aștept să-l reîntâlnesc în filmele sale viitoare! Șerban MARINESCU Alexa Visarion, întâlnire cu filmul Venirea în cinematografie a regizorului de teatru Alexa Visarion a fost o adevărată surpriză; după o substanțială afirmare în teatru, el făcea acest salt spectaculos, dovedind după Liviu Ciulei și Lucian Pintilie că ecranul îi ademenește chiar și pe regizorii legați de scenă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și iarăși găsim (în interviul citat) cîteva idei demne de reținut (și nu numai pentru faptul că regizorii noștri, chiar cei foarte buni, vorbesc puțin despre procesul de creație al lor sau al confraților); Alexa Visarion e de părere că cinematografia noastră a înregistrat unele progrese în privința limbajului, că s-a apropiat de ceea ce este azi expresia internațională a filmului. Dar zice el acest limbaj este, în capodoperele universale, o posibilitate cîștigată de autori de a exprima ceea ce îi obsedează. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
părut să stea sub un semn norocos: i se spunea Înghițitorul de săbii. Avea să se dovedească într-adevăr o lucrare remarcabilă, un film plin de înțelesuri, o bijuterie ieșită din bucuria conlucrării artistice și a devenit un reper al cinematografiei din România. Muzica filmului mi-am imaginat-o atunci ca pe o învolburare a armonicelor superioare, o muzică a spectrelor, o muzică verticală dar plutind orizontal aveam de însoțit povestea tristă a înghițitorului de săbii Michel. Cerințele erau ridicate, ne
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Între a-i rămâne fidel lui Caragiale prin story și a i se arăta fidel în spirit, regizorul a optat pentru a doua soluție. Neașteptată și provocatoare în contexul epocii, specularea sugestiilor de realism fantastic din proza lui Caragiale, înscria cinematografia română a acelui moment, pe o orbită tangențială cu filonul realist-magic al prozei și filmului occidental. Luând-o înaintea criticii noastre literare, Alexa Visarion ni l-a revelat pe Caragiale nuvelistul ca precursor al curentului realist-magic. Dincolo de nivelul primar al
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]