2,485 matches
-
nu are cum să o evite; poate de aceea își îndreaptă spre cer orbitele goale; doar sub tălpile ultimilor doi orbi solul este, foarte scurt timp, sigur. În planul îndepărtat, într-un peisaj de toamnă timpurie cutreierată de corbi și ciori, o biserică vegheată de o persoană cu scufie verde; probabil că în ea vreun preot îl citează tocmai pe Matei: Când un orb călăuzește pe un alt orb, vor cădea amândoi în groapă". Involuntar, Ioana continua să descopere detalii noi
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
goale, dar nu strigă, nu imploră, așteaptă doar... Au o credință atât de puternică, sau și-au pierdut încrederea în vorbe? Și cine să-i audă? Peisaj trist, de toamnă târzie. Mult maro și vermillon. Cer șters, căzut cutreierat de ciori și corbi. Oare au forța să nu le pese dacă sunt auziți sau nu? Sau inconștiența este cea care...? Dincolo de șanț nu e nimic. Poate un altul... Mai crudă decât orbirea este mirarea lor tâmplă. Nu știu ce să strige. Și cine
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Sau inconștiența este cea care...? Dincolo de șanț nu e nimic. Poate un altul... Mai crudă decât orbirea este mirarea lor tâmplă. Nu știu ce să strige. Și cine să te audă dacă nu strigi? Privind cu atenție, Ioana avu senzația că puținele ciori au început să zboare, că în urma lor sunt altele care vor acoperi cerul, vor umbri iarba maronie, apa verzuie a lacului, spațiul întins, sănătos sugerând liniștea și prosperitatea. "Eu oare aș striga?" Cutremurată de orbitele pustii ce o căutau peste
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de noaptea ce curgea neîntrerupt din ele, Ioana se grăbi spre geam, dar jos, în curte, ca o pată neagră absurdă, M.N.S contempla clădirea [...]. Privi iarăși neliniștită în jur: dincolo - marele M.N.S, dincoace - orbii, coloana bizară, vegheată de ciori..." N-au murit toți oamenii !" își spune bucuroasă reîntâlnind persoana cu scufie vermillon și cu spatele spre coloana de orbi... "Altfel ce aș pierde în afară de viața care...? Oricum ar trebui să fac în așa fel ca începând de azi să
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
originală (cea a lui Pieter Breugel cel Bătrân). Cel mai evident argument este prezența personajului cu scufie vermillon. Figura nu este vizibilă în tabloul din 1568, dar în copia de la Luvru este extrem de pregnantă, așa cum sunt și cerul și păsările (ciorile) care îl acoperă. Mai mult, orizontul "contemplativ" al cititorului este strict delimitat de către coperta cărții, care în prima ediție 30 reproduce în variantă alb-negru tabloul original, cel al lui Pieter Breugel cel Bătrân. Structural, acest fragment ekphrastic se organizează pe
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
nu are cum să o evite; poate de aceea își îndreaptă spre cer orbitele goale; doar sub tălpile ultimilor doi orbi solul este, foarte scurt timp, sigur. În planul îndepărtat, într-un peisaj de toamnă timpurie cutreierată de corbi și ciori, o biserică vegheată de o persoană cu scufie verde" A doua parte cuprinde excursul intertextual : "[...] probabil că în ea vreun preot îl citează tocmai pe Matei: Când un orb călăuzește pe un alt orb, vor cădea amândoi în groapă". Involuntar
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
putea avea. Descrierea background-ului tabloului sesizează o schismă a spațiului pictural ce poate sugera chiar schisma din realitate. Ioana observă astfel că există un "spațiu sănătos" în proximitatea lacului ("iarba maronie", "spațiul întins") și că acesta e amenințat de ciori ("Privind cu atenție, Ioana avu senzația că puținele ciori au început să zboare, că în urma lor sunt altele care vor acoperi cerul, vor umbri iarba maronie, apa verzuie a lacului, spațiul întins, sănătos sugerând liniștea și prosperitatea", vezi nota 12
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
a spațiului pictural ce poate sugera chiar schisma din realitate. Ioana observă astfel că există un "spațiu sănătos" în proximitatea lacului ("iarba maronie", "spațiul întins") și că acesta e amenințat de ciori ("Privind cu atenție, Ioana avu senzația că puținele ciori au început să zboare, că în urma lor sunt altele care vor acoperi cerul, vor umbri iarba maronie, apa verzuie a lacului, spațiul întins, sănătos sugerând liniștea și prosperitatea", vezi nota 12), dar și un loc "rău", neprielnic vieții - dincolo de șanțul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ale structurii nutriției care produc aceleași efecte. Proliferarea unor forme de viață, cu o periodicitate încă insuficient explicată, poate diminua drastic efectivele unor elemente care constituie hrana lor specifică sau etapele intermediare de evoluție. În sensul acesta, invazii de păsări (ciori, vrăbii, sturzi, grauri ș.a.), insecte (lăcuste, termite ș.a.), de larve, de germeni patogeni etc., distrug păduri, culturi agricole, provoacă epidemii uneori catastrofale. Istoria consemnează epidemii medievale de ciumă, holeră, tifos, malarie și grave forme actuale de tuberculoză, sida, pe lângă focare
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
pitpalacul (Coturnix coturnix), mărăcinarul negru (Saxicola torquata), uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nissus), drepneaua neagră (Apus apus), șorecarul comun (Buteo buteo), șorecarul încălțat (Buteo lagopus), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), eretele vânăt (Circus cyaneus), corbul (Corvus corax), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), presura galbenă (Emberiza citrinella), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), ciocârlanul (Galerida cristata), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), gaia
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Saxicola torquata), uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nissus), drepneaua neagră (Apus apus), șorecarul comun (Buteo buteo), șorecarul încălțat (Buteo lagopus), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), eretele vânăt (Circus cyaneus), corbul (Corvus corax), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), presura galbenă (Emberiza citrinella), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), ciocârlanul (Galerida cristata), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
esculenta). Păsările sunt prezente aici într-un număr destul de mare: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), fâsa de pădure (Anthus trivialis), ciuful de pădure (Asio otus), buha (Bubo bubo), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), lăstunul de casă (Delichon urbica), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus), presura galbenă (Emberiza citrinella), măcăleandrul (Erithacus rubecula), cinteza (Fringilla coelebs), ciocârlanul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
într-un număr destul de mare: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), fâsa de pădure (Anthus trivialis), ciuful de pădure (Asio otus), buha (Bubo bubo), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), lăstunul de casă (Delichon urbica), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus), presura galbenă (Emberiza citrinella), măcăleandrul (Erithacus rubecula), cinteza (Fringilla coelebs), ciocârlanul (Galerida cristata), rândunica (Hirundo rustica
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și mătăsos. Toamna oamenii muncesc cu îndârjire, zâmbind frunzelor arămii și primelor brume care-i găsesc cu recolta în hambare. Pe câmp se fac arăturile de toamnă. Curând se va semăna recolta anului următor. Tot pe câmpul întins cârâie și ciorile. Ele caută de mâncare pe pământul proaspăt arat. Florile toamnei, tufănelele și crizantemele se mai bucură încă în acest sfârșit de toamnă, iar păsările călătoare se pregătesc să plece în țările calde. Rândunelele nu mai găsesc hrană. Doar vrăbiile, sticleții
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
care i-a dat și numele. Am fost posesoarea norocoasă a unor ani de stat la țară, când m-au entuziasmat tot felul de culesuri: de pildă, al brândușelor, toamna, de care îmi părea rău că li se spunea ceapa ciorii, probabil, de ciudă, pentru că erau atât de frumoase și, în același timp, otrăvitoare. Nici acum nu știu dacă e adevărat ce se zice despre plantele alea, oricum așteptam cu nerăbdare să înflorească și, pe același deal, unde apăreau toamna florile
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Totuși unele specii care sunt dotate cu o capacitate mare de acomodare au rezistat și s-au adaptat noilor condiții de viață ducând la înmulțirea numărului lor în orașe, specii ca mierla (Turdus merula figura nr. 23), coțofana ( Pica pica), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), graurul ( Sturnus vulgaris). 6.2 Să ajutăm păsările din parcurile urbane Cauzele primordiale ale declinului populațiilor de păsări și ale distrugerii habitatelor lor se datorează presiunii umane, iar aceasta crește pe măsura dezvoltării tehnologiei și a
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de insecte sau rozătoare dăunătoare ; ◄ plantele și animalele din grădini, parcuri, grădini botanice ne delectează prin frumusețea lor ; ◄ degradarea vieții sălbatice și a ecosistemelor înseamnă alterarea condițiilor noastre de viață. Pericolele la care sunt supuse păsările ◄ persecuție deliberată (ex. cuiburile ciorilor de semănătură sunt uneori distruse; cuiburile de berze construite pe stâlpii de electricitate sunt uneori dărâmate) și persecuție ocazională ◄ capturarea și comercializarea păsărilor sălbatice: sticleți, scatii, florinți; ◄ accidente: lovirea păsărilor în zbor de firele electrice, electrocutarea, izbirea de geamuri, accidente
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
populațiilor de păsări afectate. ◄ degradarea ecosistemelor: datorită poluării unele specii de păsări au dispărut din ecosistemele lor naturale sau antropizate iar altele s-au adaptat. Astfel, în ultimele decenii se constată în marile orașe înmulțirea unor specii precum: mierla, graur, cioara de semănătură, coțofana, iarna apar pescăruși și au început să cuibărească unele specii acvatice, precum găinușa de baltă sau rața mare. În tabelul de mai sus sunt prezentate cele 27 de specii comune de păsări identificate în Parcul Expoziției, Parcul
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
în care se află Nancy; și de felul în care o relatare ale cărei teme sînt dependența de droguri, încercarea de suicid și teama de a fi omorît, dezvăluie un final nefericit, cu Nancy care declară că este „doar o cioară” și cu Caddy care spune că Jason este mai rău decît un „cioroi”. În lumina acestor aspecte și a tuturor semnificațiilor lor - caracterizarea, tonul narațiunii, temele și stilul - orice imagine pe care am căpătat-o despre ideile autorului reprezintă „autorul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
manuscris, altele au fost publicate abia după terminarea războiului, fie în diferite publicații, fie în volumul postum Din larg (De profundis, Hora morții, Ceahlăul, Poveste veche), dar o parte au fost publicate imediat (Pămînt și cer, În nopți de pribegie, Ciorile <footnote Publicată în numărul din 11 februarie 1917 al proaspăt înființate gazete de front „România“, poezia urmărește să-i mobilizeze pe ostași pentru alungarea cotropitorilor: Batalioane se strecoară/ Din cîrdul lung, înfometat,/ În drum pe țintirim) footnote>. Mai toate poeziile
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
născut însuși crezul sufletesc al neamului [...], pentru care conștiința unității e suprema dogmă [...] Cu voi trec batalioanele morților, nesfîrșitele batalioane îndurerate ale istoriei noastre. Vin popii și ciobanii din bătrîni orișiunde zboară/ Miroase-a moarte și-a păcat/.../ Sînt oare ciori în lege/ Ce-mi strigă nopțile-n auz,/ Ori suflete de nemți pribege/ Din gropile de la Oituz? care au păstrat la Olt și la Murăș o lege românească, vin cărturari din criptele de la Blaj și Sibiu, vine Șincai cu cronica
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
produce pagube cantitative importante, fiind mai mult o boală care depreciază știuleții de porumb în depozite. Simptome. Ciuperca atacă în câmp, știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși în faza de maturare a acestora, sau pe cei dezveliți de către ciori. Știuleții atacați prezintă un putregai uscat al rahisului (ciocălăului) ceea ce îi face să fie sfărâmicioși. Boabele de pe știulete "joacă" în alveole, nu pot fi separate mecanic, iar la baza lor și în rahis se observă o colorație cenușie produsă de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Cadrul naturii e aproape fermecător. Soarele mă încălzește. Cerul e senin turburat de câțiva nori. La orizont se profilează culmile munților Vrancei. Undeva mai aproape, în niște plopi înalți de lângă calea ferată ce duce spre Ploești un zbor gălăgios de ciori nu se pot înțelege de la anumite chestiuni. Probabil că s-a ivit gâlceava în mijlocul lor. Sau poate că au motive serioase. Undeva se aude zgomotul unui motor de avion. Pe câmp sunt toporași, floricele mirositoare din care îți voi trimite
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
noi nu vă putem răspunde invitației voastre. Ne pare foarte rău. Aceasta s-a adăugat necazurilor enumerate mai înainte, plus că acum 10 zile s a abătut asupra noastră o grindină cu bucăți de gheață colțurată, unele cât oul de cioară și a stricat viile și pe a mea. Ne bucură însă că suntem bine așa cum suntem. Doamna mea a fost la Vatra-Dornei 21 de zile, Ion a stat acasă. acum pleacă și Ion, nume de slugă, la Câineni-Buzău să facă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
COMISIEI DE RECEPȚIE pentru obiectivele de investiții "Amenajarea hidroenergetica Bistra, Poiana Mărului, Ruieni, Poiana Rusca" și "Amenajarea hidroenergetica Belareca-Cerna", numite prin H.C.M. nr. 36/1982 și H.C.M. nr. 72/1982, cu ultimele modificări efectuate prin H.C.M. nr. 219/1987. Președinte : Cioară Cornel - vicepreședinte, Regia Autonomă de Electricitate "Renel" Vicepreședinte : Comănescu Stelian - director, Filiala "Electrocentrale" Caransebeș Membri : Coman Alfred - inginer șef, Filiala "Electrocentrale" Caransebeș Coști Ioan - director economic, Filiala "Electrocentrale" Caransebeș Liuba Constantin - inginer, Filiala "Electrocentrale" Caransebeș Rădulescu Petre - inginer, Filiala "Electrocentrale
HOTĂRÎRE nr. 110 din 4 martie 1992 privind modificarea componentei comisiilor de recepţie la unele obiective de investiţii din programul Ministerului Industriei, Regia Autonomă de Electricitate "Renel". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108453_a_109782]