3,274 matches
-
cap care redă cât mai real forma capului de capră sculptat în lemn, maxilarul inferior este mobil, în timpul dansului acesta este acționat fiind tras de o sfoară, producând sunetele unei clămpăniri în ritm de fluier sau a strigăturilor intrepretate de către cioban cum ar fi: Ța, ța, ța, căpriță, ța!... Ca să corespundă cât mai mult cu realitatea capul este încadrat de două cornițe împodobite cu oglinzi și panglici, fixate apoi de un băț care se sprijină de pământ. Corpul personajelor care intrepretează
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Căci ce stăpânire poate fi aceea În care cel ce servește are mai multă clarviziune decât cel care, prin Însăși poziția lui, domină relația fiind Însuși dominus? Miorița are darul profeției (sau al unei superioare intuiții), ea Îl Înștiințează pe cioban că tovarășii săi vor să-l ucidă la apusul soarelui, În chiar aceeași zi. Ce scenariu inițiatic poate fi acesta? Sunt generații de cercetători care s-au interogat asupra esenței baladei fără a putea da un răspuns definitiv. Să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Împrejurării favorabile care a făcut ca Între 1859 și 1918 statul român să se desăvârșească, iar naționalismul românesc să producă un discurs identitar ce privilegia tradițiile populare, țărănismul și creștinismul răsăritean, Miorița a putut părea expresia unui creștinism cosmic, iar ciobanul suspicios, care poza În victimă, a fost interpretat ca un bun creștin (gata să se lase masacrat fără a opune rezistență, după modelul Mielului Divin). Meșterul Manole, la rândul său, a putut fi interpretat ca mostră de spirit de sacrificiu
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de accesibilă și de populară printre români, Încât unul dintre numele batjocoritoare În intenție care li s-a dat acestora a fost acela de „mămăligari”. În sine, formula nu are nimic iritant. E la fel cum ai spune „oieri” (sau „ciobani”), un alt nume care li se trage românilor de la una dintre ocupațiile predilecte și, În orice caz, mai legată de zona montană și deluroasă unde agricultura devine impracticabilă la scară mai largă, altminteri formulat, În arealul mioritic teoretizat de Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mea». A chibzuit adânc. Apoi a privit pe ferestruică la cei doi tineri slujitori rămași în vale: tineri, voinici, cu ochi de șoimi. Și așa, întărit sufletește, a zis: Ba, Măria-ta! Acum un ceas, au trecut pe-aici trei ciobani. Au aflat de înfrângere și s-au mâhnit foarte. Au auzit apoi chemarea din cornul Mărieitale și s-au bucurat. Zoresc să-și adăpostească turmele și să vină la oaste. Ca ei sunt sute și mii. De aceea, povața mea
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
chiar dacă, prin definiție, un student nu este neapărat tânăr, totuși studentul stereotipic este tânăr. "Un Lup [...] Se folosi atunci de-o viclenie. C-o bâtă, c-un cimpoi și-o ipingea, nu s-ar putea s-ajung și eu, colea cioban la oi?..." Și-ar mai fi scris și pe căciulă, hoțomanul: "Aflați, vă rog, că sunt Procopie Ciobanul!" Gătit așa, Procopie de turmă se apropie la ceasul când adevăratul cioban cu bâtă și mintean și javrele dormeau buștean, pe câmp
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
atunci de-o viclenie. C-o bâtă, c-un cimpoi și-o ipingea, nu s-ar putea s-ajung și eu, colea cioban la oi?..." Și-ar mai fi scris și pe căciulă, hoțomanul: "Aflați, vă rog, că sunt Procopie Ciobanul!" Gătit așa, Procopie de turmă se apropie la ceasul când adevăratul cioban cu bâtă și mintean și javrele dormeau buștean, pe câmp, de-a lungul și de-a latul. El i-a lăsat să doarmă-n pace267. Anafora infidelă dintre
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ipingea, nu s-ar putea s-ajung și eu, colea cioban la oi?..." Și-ar mai fi scris și pe căciulă, hoțomanul: "Aflați, vă rog, că sunt Procopie Ciobanul!" Gătit așa, Procopie de turmă se apropie la ceasul când adevăratul cioban cu bâtă și mintean și javrele dormeau buștean, pe câmp, de-a lungul și de-a latul. El i-a lăsat să doarmă-n pace267. Anafora infidelă dintre "un lup" și "hoțomanul" este impusă de desfășurarea acestei povești unice. În afara
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cap. al III-lea, 1933, Livre de Poche, p. 41. 264 Virginie Despentes, Mordre au travers, 1999, p.57. 265 La femme pauvre, I, cap.al III-lea. 266 P. Mérimée, Les Âmes du Purgatoire. 267 La Fontaine, "Lupul devenit cioban", în Fabule, (trad. de Aurel Tita), Editura Tineretului, București, 1967, pp. 54-55. 268 J.-K. Huysmans, La Cathédrale. 269 Honoré de Balzac, Capodopera necunoscută, (trad. de N.N. Condeescu), Editura pentru Literatură Universală, București, 1964, pp. 275-276. 270 Charles Perrault, "Frumoasa
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pământul baladelor. Culegere de cercetări cu privire la balada populară] (1977), un capitol aparte este rezervat cercetărilor comparate. F. prezintă unele aspecte ale pătrunderii în folclorul maghiar a unor motive folclorice românești: variante ale Mioriței, variantele instrumentale, literare și mimodramatice ale temei ciobanului care și-a pierdut oile, balada fratelui mort, precum și câteva interferențe locale ale unor balade românești și maghiare. Tot aici este inclus studiul despre vestitul interpret român de balade Petrea Crețul Șolcan. F. a cules și a studiat variantele necunoscute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
BOTIȘ-CIOBANU, Maria (16.VIII.1866, Abrud-Sat, j. Alba - 24.XI.1950, Oradea), poetă și prozatoare. Este fiica Justinei (n. Critta) și a lui Vasile Cioban, dascăl la Abrud și notar la Roșia Montană. Urmează clasele primare la Roșia Montană, gimnaziul la Sibiu, la Școala Civilă de Fete a Astrei, Școala Normală de Stat la Cluj și Școala Normală Superioară la Budapesta. A profesat, între 1891
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
solare, istorice, haiducești, acestea fiind cele mai numeroase, domestice), 66 de colinde (la fereastră, de familie, de bărbat, de boieri mari, de negustor, de flăcău, de tineri, de băiat, de fată mare, de copil mic, de babă, de mocan, de cioban, de pescar, de vânător), plugușorul (12 texte), Vasilca, sorcova, conăcării, 56 de descântece, 250 de proverbe și zicători, 759 de ghicitori. Textele provin dintr-un spațiu larg, cuprinzând zona unde s-a născut culegătorul, apoi zonele unde a funcționat ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288708_a_290037]
-
domnie. La distanță de un secol, Moldova ajungea în situația Țării Românești sub cei dintâi Basarabi. Secolul al XVI-lea înfățișează o luptă continuă între stări și Domnie, care duce chiar la asasinate (de domni sau de boieri, vezi Mircea Ciobanul, Alexandru Lăpușneanu, Ioan Vodă). Dar opoziția boierilor se manifestă, în primul rând, sub forma pribegiei, prin trădare, revolte, iar de cele mai multe ori prin susținerea unor domni mai puțin autoritari, pe care stările îi pot tutela. Reacția boierimii din timpul lui
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1948). Reportajul se bucură de un spațiu generos, fiind înscris în aceleași cerințe ideologice. Publică Ioana Postelnicu (Jurnal de șantier. Bumbești-Livezeni, 27/1948), Geo Bogza, Eugen Jebeleanu, Ben Corlaciu. Și teatrul din F. este populat de personaje emblematic-comice: brigadierul UTM, ciobanul. În piesa radiofonică Ciobanul de pe Ceanul Mare de Mihail Davidoglu, bucolicul cochetează cu cel mai abrupt ridicol: „oile behăie, tălăngi, Petruc doinește”. O piesă de teatru cu brigadieri dă Al. Kirițescu (La răscruce de drumuri, 11/1948). Semnificativă este obediența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
de un spațiu generos, fiind înscris în aceleași cerințe ideologice. Publică Ioana Postelnicu (Jurnal de șantier. Bumbești-Livezeni, 27/1948), Geo Bogza, Eugen Jebeleanu, Ben Corlaciu. Și teatrul din F. este populat de personaje emblematic-comice: brigadierul UTM, ciobanul. În piesa radiofonică Ciobanul de pe Ceanul Mare de Mihail Davidoglu, bucolicul cochetează cu cel mai abrupt ridicol: „oile behăie, tălăngi, Petruc doinește”. O piesă de teatru cu brigadieri dă Al. Kirițescu (La răscruce de drumuri, 11/1948). Semnificativă este obediența revistei față de criticile ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
altfel, cu cea despre Filemon și Baucis, dar zeii greci sunt înlocuiți de către ființe din mitologia germanică (pitic și uriaș). Piticul nu a găsit găzduire la oamenii din sat care își bat joc de el; el este primit de un cioban bătrân și femeia lui care îi oferă pâine, lapte și brânză. A doua zi o furtună cumplită devastează tot satul, strivit de o stâncă și doar cuplul de bătrâni este cruțat ce către pitic care se transformă în uriaș. În interiorul
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la credionciosul Eumeu!" Și Chateaubriand se identifică cu Ulise când în Memoriile de dincolo de mormânt (Cartea 36, capitolul 11) el scrie: "Îmi dau seama acum că această parte a memoriilor mele nu e altceva decât o Odisee: Waldmünchen este Itaca; ciobanul este credinciosul Eumeu cu porcii lui; eu sunt fiul lui Laerte, reîntors după ce a străbătut țări și mări". La Maxime du Camp, ea este imaginea însăși a lipsei de țară: "Uneori mă credeam în căutarea unei patrii din care aș
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
umor, decît să treci dincolo de aparențe și să constați, „pe viu”, că ele sunt prea adesea înșelătoare. Miorița constituie tocmai un caz tipic de aparență înșelătoare. A susține că nota caracteristică a poemei ar fi un simplu conflict profesional între ciobani, cum se mai întîmpla în lumea satelor intrate pe calea istorierii, că unul dintre ei a dat bir cu fugiții de frica celorlalți doi; sau a crede că așa-zisul testament s-ar motiva prin dorința primară de integrare în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
viață textului. Aventura mitică a coborîrii în Infern, pribegia schematizată în spirit ritualistic, bocetele mimetice conduc, cel puțin, la creare de atmosferă; iar de aici, la asemănare între Cybele și „maica bătrînă”, între Caloian și Osiris, între Dumuzi, zeul-păstor și ciobanul carpatic. Firește, pînă la o fundamentare matematică strictă, calea e lungă. E. Bocetul orfeic De obicei, zeii misterici nu au poveste. Sunt adorați pentru darurile pe care le fac să se reverse asupra oamenilor, pentru înțelepciunea generoasă și binefăcătoare, pentru
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
genuri” și de experiențe sufletești, să constatăm, în contrareplică, „posibile” asocieri de imagine. Sub autoritatea Cerului, care „se deschide” miraculos în noaptea de Crăciun, animalele își vorbesc trasmițînd mesaje „de sus” celor vrednici să le perceapă, Dumnezeu ia chip de cioban și de gospodar, Maica Domnului își caută înlăcrimată Fiul, iar săteanul așteaptă colindătorii în casa cu icoane, în liniște și cu solemnitate ritualică. Începe un nou an agro-păstoresc, turmele se pregătesc să urce pe plai și se presupune belșug de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
variate; din partea gîndirii pozitiviste și sociologizante. Dar este un alt aspect al problemei; mai ales că angajează problematica existenței și a morții, esența oricărei religii, ca și a științei, dar cu instrumental propriu și cu rezulatate pe măsură. A. Dumnezeu cioban Unde s-a mai pomenit? Acolo unde chiar s-a întîmplat: pe-un picior de plai și sub o zare de mit, adică nicăieri și peste tot unde se presimte că „moartea strigă la fereastră”. Se cunoaște un text de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pînă la familiaritate chipul lui Dumnezeu din ceruri cu al gospodarului ideal de pe pămînt, ridicat, sărbătorește, de la treapta de om la aceea de domn. Covorul cosmic indicat de mioara năzdrăvană și purtat „prima dată” de însuși Dumnezeu în chip de cioban se distribuie ca dar și altor susținători vrednici. Balada de curte feudală scoate în evidență figuri de domnitori care, de regulă, se bucură de simpatie în mentalul folcloric. Colecțiile tradiționale cuprind multe texte de această natură. O să apelez doar la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
evidență figuri de domnitori care, de regulă, se bucură de simpatie în mentalul folcloric. Colecțiile tradiționale cuprind multe texte de această natură. O să apelez doar la două, din cunoscuta antologie a lui Al. I. Amzulescu. Este vorba de baladele Mircea Ciobanul și de Oprișean. Ambele tratează tema recunoașterii dintre frați, învăluită în forme mitico-legendare, dar în evident proces de istoriere. Numele lui Mircea Ciobănașul se păstrează în titlu și pe parcursul narațiunii, însă este invocat într-un distih introductiv și Negru Vodă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
invocat într-un distih introductiv și Negru Vodă, ca să se mențină ambuguitatea legendă/istorie: Din oraș, din Cîmpulung, La poarta lui Negru-Vodă, (Genunchiat-a, frate, Genunchiat-a, dragă, Că-i d-un mic de ciobănaș). Unul dintre eroi este domnitor, celălalt, simplu cioban. Compoziția cuprinde două elemente semnalabile care se repetă și se amestecă în stilul narativ al speciei: o întîmplare năprasnică petrecută în timpuri imemoriale și care a dus la răzlețire și la schimbare de destin; portretul cu însemne tainice. Acesta iese
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în împrejurări sacralizate, ca să se dea autoritate actului decizional. Nimeni nu putea înlocui persoana judelui, aici domnitorul. El era însăși justiția. Scaunul de judecată al domnitorului purta tonul Celui de sus. Să ni-l reprezentăm pe Dumnezeu în chip de cioban, în vestmîntul cu însemne cosmice, dar și în chip de jude, întronat și investit cu atributele legii. Dacă este să-i dăm dreptate lui Fustel de Coulanges: “Timp de mai multe generații, legile nu erau scrise; ele se transmiteau din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]