2,672 matches
-
mai avem voie să utilizăm gazul din bucătărie decât pentru gătit. Se vor face În acest sens controale și se vor aplica amenzi. ș...ț La fel ca În armată, ordinele nu se discută 2. Sensibilitate acută și autopersiflantă, Livius Ciocârlie Își face o descriere domestică În decembrie 1988: Cum arăt: cizme căptușite, două perechi de ciorapi; izmene lungi, pantaloni groși, pătură peste genunchi; halat, sub el mesadă de blană, dedesubt alta, din plastic, pulover de lână, bluză, cămașă de corp
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sub pseudonim) de către „Europa Liberă” În 1987: Ni se lasă viața, dar luându-ni-se tot ce Înseamnă viață omenească. Și vom deveni o turmă de animale nevolnice, o cireadă supusă și Înspăimântată 3. În termeni asemănători gândește și Livius Ciocârlie: „Iarna nu suntem oameni, suntem animale de grajd. ș...ț Știm, sau ar trebui să știm că trăim inadmisibil, ca niște oi”4. Degradarea constantă a vieții și scăderea gradului de rezistență fizică se exprimă În ultimul deceniu comunist Într-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
excepții, la căderea sistemului, ci - mai degrabă și cu incomparabil mai mare Încredere - la sfârșitul lumii: „În devălmășie cu Dumnezeu, care ne-a trimis frigul ăsta În noiembrie, s-a trecut, s-ar zice, la soluția finală”2, scrie Livius Ciocârlie. Despre un popor abandonat de Dumnezeu vorbește și Mircea Dinescu Într-un interviu acordat ziarului Libération În martie 1983: „Spuneți acolo unde mergeți că Dumnezeu și-a luat fața de la români”3. Sentimentul finalului Îl trăiește, cu exasperare și revoltă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
327-329; Crișu Dascălu, Himerogonia, O, 1978, 30; Ulici, Prima verba, II, 181-183; Ungureanu, Imediata, I, 166-168, II, 187-210; N. Steinhardt, Anghel Dumbrăveanu, O, 1982, 44; Nichita Stănescu, Un hidalgozaur, FLC, 1982, 48; Mircea Ivănescu, Tratat despre melancolie, T, 1983, 2; Ciocârlie, Eseuri, 81-86; Gheorghiu, Reflexe, 52-55; Poantă, Radiografii, II, 105-107; Adam J. Sorkin, O poetică fluidă și rafinată, „Concerning Poetry”, 1984, 17; Ștefan Aug. Doinaș, Monotonia și surprizele poetului, RL, 1986, 50; Marcel Pop-Corniș, Anghel Dumbrăveanu, „Mid-American Review”, 1987, 2; Cornel
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
sintagma din titlu se dovedește și cel mai substanțial: invocația ca gest fundamental, depășind palierul retorico-stilistic și devenind atitudine existențială. Și alte articole cercetează tema negației și a absurdului ori preiau discuția asupra unor mituri, instituie paralele (Luceafărul și Legenda ciocârliei de V. Alecsandri, poezia filosofică a lui Eminescu și psalmii arghezieni), sondează diferența specifică din scrierile gazetarului, recenzează critic ediții, resuscită sintagme devenite clișeu („poetul nepereche”), intervin în disputa deschisă de revista „Dilema” în 1998. Unghiul critic se lărgește în
MELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
de a adapta demersul analitic la specificul fiecărei opere este atestată de șirul de comentarii la romanele atât de diferite semnate de Mircea Horia Simionescu, Nicolae Prelipceanu, Constantin Țoiu, Radu Cosașu, Adriana Bittel, Vintilă Horia, Paul Goma, Răzvan Petrescu, Livius Ciocârlie, Costache Olăreanu, Marius Tupan ș.a. În analiză criticul recurge și la modalitatea tradițională a rezumării acțiunii, dar are abilitatea de a o filtra prin prisma viziunii moderne a structurilor epice. În cronicile și eseurile din volumul Figuri ale imaginarului poetic
GHILIMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287264_a_288593]
-
Jurnalul literar”, „Calende” ș.a. I s-a acorda Premiul Uniunii Scriitorilor în 1997. Sedus de ideea existenței unei „a cincea generații postmaioresciene”, G. se autoinclude aici alături de Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Valeriu Cristea, Gabriel Dimisianu, Sorin Alexandrescu, Liviu Petrescu, Livius Ciocârlie, nume importante ale criticii românești actuale, pe care le citează adesea, omițând voluntar altele, cel puțin tot atât de importante. În propria sa definire, clasa spirituală din care face parte s-ar caracteriza prin „ținuta stilistică, meditația pe marginea statutului teoretic al
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
Dumitru Velciu, Cătălinei Velculescu, lui Alexandru Duțu ș.a., micromonografiile unor reviste mai puțin cunoscute, realizate de Nae Antonescu, Ovidiu Papadima, Emilia Șt. Milicescu ș.a., studiile de estetică literară sau sintezele teoretice semnate de Tudor Vianu, Adrian Marino, Matei Călinescu, Livius Ciocârlie. Nu lipsesc nici articolele de sociologie literară, datorate lui Paul Cornea ș.a., sau cele dedicate noilor curente literare, scrise de Grigore Zmeu, Monica Spiridon ș.a. Rubrica „Analize de text” se axează pe interpretarea și analiza unor creații poetice sau narative
LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287815_a_289144]
-
Molière, George Dandin sau Soțul păcălit, introd. trad., București, 1951; I.L. Caragiale, Oeuvres, București, 1952; Victor Hugo, Despre literatură, pref. trad., București, 1957, Versuri, pref. trad., București, 1958; Liviu Rebreanu, La Révolte, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1957; Jean Anouilh, Ciocârlia, București, 1958; Louis Aragon, Poeme, pref. trad., București, 1958; Honoré de Balzac, Iluzii pierdute, pref. trad., București, 1959; Constantin Prisnea, Bacchus en Roumanie, București, 1962; Paul Vialar, Vremea impostorilor, pref. trad., București, 1964; Teatru francez contemporan, București, 1964 (în colaborare
LIPATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287822_a_289151]
-
1991, 3; Maria-Ana Tupan, Regăsirea lui Panait Istrati, VR, 1991, 5; Cornel Munteanu, Panait Istrati. Dialogul sinelui cu lumea, F, 1992, 5; Sanda Stolojan, Un disident înaintea tuturor, RL, 1993, 28; Mircea Zaciu, Panait Istrati redivivus, F, 1993, 10-11; Alexandra Ciocârlie, Schimbarea la față a lui Panait Istrati, RL, 1994, 36; Ioan Holban, Panait Istrati - scriitor român? scriitor francez?, CRC, 1995, 8; Ierunca, Semnul, 235-241; Popa, Convergențe, 45-48; Ungureanu, La vest, I, 13-28; Dicț. analitic, I, 170-173, III, 102-104; Dicț. esențial
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
se caracterizează prin impetuozitate și tensiune lirică, prin activism civic și elan mobilizator, printr-o sugestivitate metaforico-simbolică frapantă. Este o poezie oratorică, plină de contraste patetice și de dramatism (uneori simulat), al cărei pivot îl constituie dorul de necunoscut. Sufletul ciocârliilor (1974) extinde și aprofundează viziunea romantică. L. a semnat și câteva cărți de proză: Vioara albă (1963), Bucolica (1966) și Lăutarii (1972), ultimele două fiind nuvele inspirate din viața ciobanilor și a lăutarilor. Talentul lui L. se exprimă cu deosebire
LOTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287850_a_289179]
-
un dramatism-limită, din lumea țiganilor, a oamenilor de artă, a combatanților ș.a. SCRIERI: Zbucium, Chișinău, 1956; Chemarea stelelor, Chișinău, 1962; Vioara albă, Chișinău, 1963; Ritmuri, Chișinău, 1965; Ciuleandra, Chișinău, 1965; Bucolica, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1970; Lăutarii, Chișinău, 1972; Sufletul ciocârliilor, Chișinău, 1974. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Coordonatele poeziei lui Emil Loteanu, RLSL, 1966, 1; Serafim Saka, Emil Loteanu, „Nistru”, 1970, 7; Mihail Dolgan, Idee și imagine poetică, Chișinău, 1971, 262-278; A. Conunov, Emil Loteanu, Chișinău, 1968; L. Tarasenko, Ecran: Razmâșlenija
LOTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287850_a_289179]
-
unele după altele/ În lătrat de câini și miresme de iarbă tăiată”, el vedea cum „în dreptul lunii se așază nori vineți/ Cu chenar de aur și formă de vultur”. Deasupra lui, „până târziu [...] cântau stelele”, în timp ce „suia la cer, asemenea ciocârliilor, cântecul greierilor,/ Slomneau copitele de pământ și clinchetul frâielor,/ Murmurau focurile ce parcă înviau, parcă mureau,/ Departe, la o stână din câmp, alcătuită din taine” (Tata se ducea în câmpia Ardealului). Impunându-și rigori clasicizante, în linia lui Pillat, R.
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
e dedicat lui Mihai Eminescu (la șaptezeci și cinci de ani de la moarte), iar în 1976, sub genericul „Brâncuși 100”, scriu Dan Grigorescu, Constantin Vișan, Ana Blandiana și Paul Anghel. În 1982 Mircea Martin, Marian Popa, Gabriel Dimisianu, Edgar Papu și Livius Ciocârlie se referă la Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu, recent reeditată. Tot acum, la o sută de ani de la nașterea lui Vasile Pârvan, scriu Al. Zub și Radu Vulpe. Dar evenimentul tratat cu obsecvioasă admirație
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
8; Eugenia Tudor-Anton, Fascinația cotidianului, VR, 1984, 9; Mircea Iorgulescu, Starea de călătorie, RL, 1986, 23; Marian Papahagi, Spre Mediterana, TR, 1986, 26; George Pruteanu, Diferite, CL, 1986, 6; Ioan Holban, Când ficțiunea poate fi realitate, CRC, 1986, 28; Corina Ciocârlie, Călătoria ca basm, O, 1986, 39; Virgil Podoabă, „O călătorie spre marea interioară”, F, 1986, 10; D. Micu, Prin „luneta noastră”, VR, 1986, 10; Dimisianu, Subiecte, 134-138; Ioana Bot, Realitatea și textul, TR, 1990, 32; Ioan Holban, Între noi, cei
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
Antonescu, Elemente fenomenologice în estetica lui Radu Stanca, ST, 1980, 3; Lit. rom. cont, I, 391-393; Anca Sârghie, Radu Stanca, Cluj-Napoca, 1980; Șerban, Ispita, 275-279; N. Barbu, Un trubadur al vieții, al morții și al dragostei, CRC, 1981, 2; Livius Ciocârlie, Mari corespondențe, București, 1981, 241-272; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 45-51, 382-387; Piru, Ist. lit., 486-487; Zaciu, Cu cărțile, 48-54; Monica Lazăr, Memoria lui Radu Stanca, VR, 1982, 12; Brădățeanu, Istoria, III, 185-188; Felea, Prezența, 201-205; Vartic, Modelul, 16-17, 140-151, 295; Ștefan
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
Cleopatra Lorințiu, Între ironie și înduioșare, LCF, 1989, 28; Rodica Opreanu, Candoare și creativitate, O, 1989, 41; Alex. Ștefănescu, Ars longa, prosa brevis, RL, 1990, 7; Alex. Ștefănescu, Profesionalismul în poezie, RL, 1995, 38; Ulici, Lit. rom., I, 312-313; Ileana Ciocârlie, Interogativul lucidității, ALA, 1996, 305; Nicoleta Ghinea, Poezie și studiu poetic, RL, 1999, 38; Gheorghe Istrate, Cărți pentru copilul esențial, „Diplomat Club”, 2002, 5; Dumitru Hurubă, În arena unui circ inventat, „Ardealul literar și artistic”, 2003, 1. Il.C.
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
se ocupă Yvonne Lucuța, Richard Sârbu, Mariana Popa, Marin Bucă, Lotte Zörner, Ileana Oancea, Eugenia Arjoca, Maria Țenchea, Hortensia Pârlog, Valentin Moldovan, Maria Teleagă, Mihaela Păsat. Studii de istoria literaturii, teorie literară și stilistică semnează Alfred Heinrich, Margareta Gyurcsik, Livius Ciocârlie (Boileau sau Echivocul originar), Galina Cernikova, Traian Nădăban, Elena Ghiță, Aurelia Turcu, Tudor Beșuan, Maria Berceanu, Nicolae Harsanyi, Roxana Nubert, Violeta Chevereșan, Constantin Chevereșan, Ioan Viorel Boldureanu, Liana Ștefan, Ileana Dimitriu Șora, Cristina Tătaru. Alți colaboratori: Maria Király, Monica Giuchici
STUDII DE LIMBI SI LITERATURI STRAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289994_a_291323]
-
Titel, Cehov, 185-187; Tania Radu, „Bietele corpuri”, FLC, 1986, 24; Valeriu Cristea, O carte neobișnuită, RL, 1986, 27; Al. Călinescu, Jurnale și cronici de familie, CRC, 1986, 40; Dana Dumitriu, „Bietele corpuri”, T, 1986, 11; Cândroveanu, Lit. rom., 154-157; Livius Ciocârlie, „Și moartea nu va fi biruitoare”, VR, 1990, 9; Cristea, A scrie, 127-135; Ioana Pârvulescu, Marea evadare, RL, 1994, 20; Ion Vartic, Sonia Larian, în Dicț. scriit. rom., II, 716-718; Manolescu, Enciclopedia, 446. T.R.
LARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287748_a_289077]
-
Martin, Singura critică, 148-179; Cristea, A scrie, 102-107; Florin Manolescu, Ora jurnalului, LCF, 1993, 12; Daniel Ilea, „Avec Gogol”... și Lucian Raicu, O, 1993, 17; Grigurcu, Peisaj, I, 290-305; Ierunca, Subiect, 209-212; Papahagi, Fragmente, 193-199; Lucian Raicu văzut de Livius Ciocârlie, Gheorghe Grigurcu, Cornel Moraru, Leon Volovici, Al. Cistelecan, Virgil Podoabă, Mihai Dragolea, Iulian Boldea și Daniel Ilea, VTRA, 1994, 2; Mircea Iorgulescu, „Bătrânul Raicu” și noi, ceilalți, RL, 1994, 18; Alex. Ștefănescu, Lucian Raicu, RL, 1994, 18; Constantin Hârlav, Recitativ
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
D. Vatamaniuc, Rodica Florea, Stan Velea, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Paul Cornea, Liviu Rusu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Roxana Sorescu, Ion Pop, Elena Tacciu, Iosif Cheie-Pantea, Rosa Del Conte, Dan Horia Mazilu, Monica Spiridon, Ion Vlad, Ov. S. Crohmălniceanu, Adrian Marino, Livius Ciocârlie, Mircea Muthu, Mihai Zamfir, Florin Manolescu, Ștefan Pascu, Mircea Cărtărescu, Ștefan Borbély, Florin Mihăilescu, Ioana Drăgan, Al. Săndulescu. Apar materiale documentare sub îngrijirea lui G. Călinescu (despre N. Filimon, Gr. Alexandrescu ș.a.), Vladimir Drimba, Dămian P. Bogdan, D. Păcurariu (corespondență
REVISTA DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
I. L. Caragiale, Mateiu I. Caragiale, G. Călinescu, Marin Sorescu, A. P. Cehov ș.a.). Alți colaboratori: Emil Turdeanu, Dan Grigorescu, Mihai Mitu, Margareta Dumitrescu, Cătălina Velculescu, Nicolae Bârna, Alina Pamfil, Constantin Hârlav, Corina Popescu, Manuela Anton, Andrei Oișteanu, Mircea A. Diaconu, Alexandra Ciocârlie, Alexandru Ruja. C.Tt.
REVISTA DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
Faptul, 309-313; Popescu, Cărți, 156-159; Raicu, Contemporani, 198-203; Sângeorzan, Conversații, 274-277; Zaciu, Lancea, 57-62, 190-196; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 313-322, 399-403; Grigurcu, Critici, 331-338; Iorgulescu, Critică, 214-220; Tomuș, Mișcarea, 300-304; Zaciu, Cu cărțile, 187-191; Felea, Prezența, 41-44; Stănescu, Jurnal, II, 176-180; Ciocârlie, Eseuri, 110-113; Dimisianu, Lecturi, 164-166; Gheorghiu, Reflexe, 160-172; Sângeorzan, Anotimpurile, 159-175; Corbea-Florescu, Biografii, III, 203-216; Cristea, Modestie, 222-229; Moraru, Textul, 30-34; Raicu, Fragmente, 454-475; Iorgulescu, Prezent, 140-151; Călinescu, Biblioteci, 156-161; Sorescu, Ușor cu pianul, 181-186; Dimisianu, Subiecte, 178-188; Cristea, Fereastra
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
Desfășurarea”, SLAST, 1982, 52, 53; Iorgulescu, Ceara, 109-128; Marcea, Varietăți, 263-279; Popa, Competență, 155-212; Simuț, Diferența, 135-140; Petre Stoica, Amintirile unui fost corector, București, 1982, 150-171; Mihai Ungheanu, Interviuri neconvenționale, București, 1982, 5-19; Florin Mugur, Marin Preda, FLC, 1983, 21; Ciocârlie, Eseuri, 13-29; Dimisianu, Lecturi, 104-118; Iosifescu, De-a lungul, 220-230; Marcea, Concordanțe, 220-225, 287-293; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 89-109; Paleologu, Alchimia, 96-103; Vasile Popovici, Marin Preda - timpul dialogului, București, 1983; Steinhardt, Critică, 129-132; Țeposu, Viața, 118-132
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
X, Un tânăr mai puțin furios, Bal la minus 13 grade, Ideea doctorului Bărăgan, Basm modern, Fata care a mutat Parângul, Labe de leu, Cei ce rămân mereu tineri, Odisee în gamă majoră, Atelierul romantic, După al doilea cântec de ciocârlie. Doar vreo jumătate din aceste producții au fost tipărite; în schimb, unele au fost radiodifuzate în R. D. Germană și R. S. Cehoslovacă, iar câteva au obținut diverse premii. Culegerea Pensiunea doamnei Olimpia (1983), apărută în seria „Teatru comentat” a
SERBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]