3,709 matches
-
de in alb ca zăpada, cusut cu fir de aur. Pare un Guliver, și noi, lângă el, niște liliputani. O clipă îmi trece prin cap că va fi imposibil să-l clintim. Truman însă, sigur pe el, folosindu-și aripile, ciocul, îl apucă de unul dintre brațe și mă îndeamnă și pe mine să-i urmez exemplul. Mă supun. Începem să tragem corpul uriaș, de lumină, al îngerului și văd că reușim: surprinzător pentru mine, îngerul e ușor, ca un fulg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
să deschidă cărticica asta! Dau s-o deschid, sigur pe mine, convins că e simplu, la îndemână. O clipită, privirea mea se întâlnește cu privirea condorului care vorbește: figura lui are un aer șugubăț, parcă i se desenează în colțul ciocului și un zâmbet ironic (deși mi-e în continuare absolut neclar cum poate să surâdă o pasăre!). Trag de copertele acoperite cu aur, dar ele nu se înduplecă să se deschidă. Îmi pun toate forțele, însă parcă sunt sudate, nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
care-o părăsisem și de faptul că oameni la care țineam au rămas acolo și continuă să fie călcați în picioare. și poate că aș fi reușit, dacă pe râu nu s-ar fi ivit trei rațe albe. Își umpleau ciocurile galbene cu apă goală, legănându-și capetele și palmurile galbene, mestecau bine stropii și-i lăsau să li se prelingă iarăși din cioc afară. Nu beau apa, o mâncau - ciocurile erau tacâmuri de aur, iar membranele labelor robinete de aur
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
că aș fi reușit, dacă pe râu nu s-ar fi ivit trei rațe albe. Își umpleau ciocurile galbene cu apă goală, legănându-și capetele și palmurile galbene, mestecau bine stropii și-i lăsau să li se prelingă iarăși din cioc afară. Nu beau apa, o mâncau - ciocurile erau tacâmuri de aur, iar membranele labelor robinete de aur ce amestecau apa rece și caldă. Gata, nu te mai gândi niciodată la asta, mi-am spus, după ce de mult mă gândeam iarăși
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
nu s-ar fi ivit trei rațe albe. Își umpleau ciocurile galbene cu apă goală, legănându-și capetele și palmurile galbene, mestecau bine stropii și-i lăsau să li se prelingă iarăși din cioc afară. Nu beau apa, o mâncau - ciocurile erau tacâmuri de aur, iar membranele labelor robinete de aur ce amestecau apa rece și caldă. Gata, nu te mai gândi niciodată la asta, mi-am spus, după ce de mult mă gândeam iarăși la tacâmurile de aur și robinetele de
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
făcută scrum. Jos, puii care printr-un miracol nu muriseră încă erau lichidați fără milă într-o nepăsare de-a dreptul criminală. În stânga și în dreapta mea, lopețile vâjâiau prin aer repezindu-se cu o ură bestială asupra puilor nevinovați, cu ciocurile larg deschise și ochii clipind neștiutori, care într-o secundă deveneau terci sub izbitura năprasnică a uneltei ucigașe. Păduricea fumega asemenea unui incendiu de proporții, dispersând în văzduh mirosul de carne pârjolită. N-aveau nici o putere de apărare. Erau prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
salcâmilor, atingându-le vârfurile crengilor, și chiar mai jos, printre ele, riscându-și viața, dovedind un curaj inimaginabil, mii de ciori urlau înspăimântător în cârâituri sălbatice, încercând o iluzorie salvare a progeniturilor... Le vedeam ochii negri, injectați de sânge, cu ciocurile larg deschise și limba ca un punct de rezonanță, invocând într-un demers final căderea blestemului asupra speciei umane. Opriți-vă! Nu vă e milă de puii noștri? Asasinilor! Ticăloșilor! Creștini sunteți? Fiți blestemați! Stoluri imense de zburătoare înnebunite acopereau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
suferințele îndurate de noi. "Bătrânul pelican se-ntoarce obosit A răscolit pământul, dar pește n-a găsit. Oceanul era gol și plajele deșarte Înflămânziți, copiii se îndreptau spre moarte. Neputincios, pescarul privi învins spre cer Lovind în pieptu-i moale cu ciocul lui de fier Smulgându-și inima cu ultimul efort Apoi, lipsit de viață, cade pe stâncă mort!... Iar puii adunați la un festin horor Mâncau nepăsători inima mamei lor." Guy de Maupassant (traducere V. Aciocîrlănoaiei) Copiii mei! Copiii mei! Unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
existența a numeroase familii de păsăret mic, dar acest sector faunistic iese în evidență prin existența în areal a acvilei de munte, varietatea acvilei de stâncă (Aquila chrisoatos), pasăre răpitoare de zi, mare, cu deschiderea aripilor de peste doi metri, cu cioc puternic încovoiat la vârf, care se hrănește cu păsări mai mici, gaițe, coțofene, sturzi, sticleți, vrăbii și cu animale mici șoareci, șobolani, iepuri, ba uneori atacă chiar turme de oi din care răpește câte un miel mai tânăr. Pădurea, hotarul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Oxalidacee. Măcrișu oii (Oxalis actosella) Familia Malvacee. Nalba (Malva silvestris), Nalbă mare (Athea officinalis) Familia Hypericacee. Buruiana vulpii (Hypericum perforatum, Hypericum tetrapterum, Hypericum montanum) Familia Berberidacee. Lemnul galben (Berberis vulgaris) Familia Geraniacee. Pălăria cucului (Geranium pheum), Foiță moartă (Geranium pusillum), Ciocul berzii (Geranium columbinum, Geranium palustre, Geranium pratense) Familia Balsaminacee. Slăbănog (Impatiens nolitangere) Familia Leguminose-Papilionacee. Grosamă (Genista ovata), Grosamă măruntă (Genista germanica), Peană de hohotic (Genista tinctoria), Drob (Genista pilosa, Cytisusleucothrius, Cythisus rathisbonensis), Rădăcină dulce (Ononis harcina, Glycyrriza echinata), Afun ciorăsc
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
doi s-au mobilizat ca la co mandă. Mai întîi, gîsca trebuia frăgezită, așa că părintele a venit în baie cu o sticlă de palincă și cu o pîlnie. Cum nu putea să facă el singur toată treaba - să țină și ciocul deschis, să țină și pîlnia și să și toarne palinca -, l-a pus pe Dănuț să-l ajute. Tatăl apucă tacticos gîsca între genunchi, iar cu mîinile îi căscă pliscul și fixă pîlnia acolo. „Hai, toarnă, da’ cu grijă, să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
săși de mâna peste țară, ca altădată soarele și pionierii. Corneliu Vadim Tudor și Gigi Becali își aruncă unul altuia înjurături la greu, dar, de la un moment încolo, îi vedem pe amândoi în mare amor, ca doi porumbei care stau cioc în cioc. În fine, pe Ion Cristoiu îl știm ca făcând parte din neobositul trio antibăsescian Gâdea- Stan-Cristoiu, care nea ofe rit spectacol seară de seară în emisiunea Sinteza zilei de la Antena 3. Orice ar fi zis sau ar fi
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
mâna peste țară, ca altădată soarele și pionierii. Corneliu Vadim Tudor și Gigi Becali își aruncă unul altuia înjurături la greu, dar, de la un moment încolo, îi vedem pe amândoi în mare amor, ca doi porumbei care stau cioc în cioc. În fine, pe Ion Cristoiu îl știm ca făcând parte din neobositul trio antibăsescian Gâdea- Stan-Cristoiu, care nea ofe rit spectacol seară de seară în emisiunea Sinteza zilei de la Antena 3. Orice ar fi zis sau ar fi făcut președintele
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
în ultimul film al lui Daneliuc, Ambasadori, căutăm patrie. Nici titlul (inițial, Allegro allarmato), nici scenariul, nici regia nimic : e cel mai prost film al celui pe care ziarul Adevărul l-a premiat acum câtăva vreme, așa că acum a făcut ciocul mic Ce-i drept, Daneliuc a stat (prea) mulți ani pe tușă, într-o meserie în care, dacă nu faci film după film, ești out. Dar asta nu explică totul. L-am văzut recent pe Daneliuc spunându-i Mihaelei Rădulescu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
și În limbajul popular. Țăranii din unele zone ale României (sudul Transilvaniei, de exemplu) numesc nasul coroiat „nas jâdovesc” (dar În sudul Basarabiei i se spune „nas ca la armeni”) <endnote id="(200, p. 9)"/>. Excrescența cartilaginoasă care face ca ciocul porumbeilor să fie acvilin se numește În engleză jewing (din engl. jew = „evreu”). Poate tot din cauza asemănării nasului coroiat cu ciocul de corb, În limba română populară păsării corb-de- noapte (Nycticorax europaeus) i se spune „jidan” <endnote id="(39)"/>. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sudul Basarabiei i se spune „nas ca la armeni”) <endnote id="(200, p. 9)"/>. Excrescența cartilaginoasă care face ca ciocul porumbeilor să fie acvilin se numește În engleză jewing (din engl. jew = „evreu”). Poate tot din cauza asemănării nasului coroiat cu ciocul de corb, În limba română populară păsării corb-de- noapte (Nycticorax europaeus) i se spune „jidan” <endnote id="(39)"/>. În Lituania, cei cu nas acvilin și buze groase sunt porecliți „jidani” (Zydas) <endnote id="(296, p. 224)"/>. În vestul Europei, despre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rabin” <endnote id="(409, p. 37)"/>. Și unii scriitori britanici Își Înseamnă personajele de origine evreiască cu astfel de „defecte” fizionomice, menite să sugereze anumite defecte psihologice : „nas acvilin”, la George Bernard Shaw (An Unsocial Socialist, 1884) ; „nas Încovoiat” și „cioc Încovoiat”, la Joseph Conrad (Nostromo, 1904) ; „nas evreiesc” și „nasul său are o cocoașă”, la G.K. Chesterton (The Flying Inn, 1914) etc. <endnote id="(719, pp. 91, 97, 195)"/>. În 1935, În timpul călătoriei sale prin Germania nazistă, Virginia Woolf este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1503), individul cu nas acvilin este crud și răpitor ca vulturul <endnote id="(413, p. 17)"/>. Jean d’Indagine - care și-a publicat cartea de physiognomonie și chiromancie la Strasbourg, În 1531 - susținea că oamenii cu nas curbat ca un cioc sunt colerici, obraznici și tiranici <endnote id="(386, p. 297)"/>. În De Humana Physiognomia (Neapole, 1586), Giambattista della Porta scrie, la rândul său, că nasul În formă de cioc de corb sau de cocoș denotă nerușinare și desfrâu, iar oamenii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Strasbourg, În 1531 - susținea că oamenii cu nas curbat ca un cioc sunt colerici, obraznici și tiranici <endnote id="(386, p. 297)"/>. În De Humana Physiognomia (Neapole, 1586), Giambattista della Porta scrie, la rândul său, că nasul În formă de cioc de corb sau de cocoș denotă nerușinare și desfrâu, iar oamenii care au buzele groase și răsfrânte disprețuiesc onoarea și au suflet josnic <endnote id="(413, p. 19)"/>. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, pentru a transforma
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și al oamenilor În linii și unghiuri. „Prerogativa legată de cocoașa nasului la animale - susținea el - se extinde și la oameni.” Nasul mare și acvilin, dublat de o frunte Îngustă, este semnul precis al unui caracter negativ. Nasul asemă- nător ciocului de papagal Îl trădează pe orgolios și flecar, iar omul care are nasul În formă de cioc de corb „este sortit să fie pradă celor mai condamnabile pasiuni”. În fine, tot pentru Le Brun, individul cu nasul Încovoiat, cu buzele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
extinde și la oameni.” Nasul mare și acvilin, dublat de o frunte Îngustă, este semnul precis al unui caracter negativ. Nasul asemă- nător ciocului de papagal Îl trădează pe orgolios și flecar, iar omul care are nasul În formă de cioc de corb „este sortit să fie pradă celor mai condamnabile pasiuni”. În fine, tot pentru Le Brun, individul cu nasul Încovoiat, cu buzele răsfrânte și cu ochii mari reprezintă hrăpărețul <endnote id="(413, p. 30)"/>. Cam la aceleași concluzii a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
loc="Iași" data =”3 oct[ombrie] 1977, ora 9 ”> Dragă Costică, Sunt și un uituc! Abia la gară, cu zece minute înainte de a urca în tren, mi-am amintit că am uitat să las acasă revistele și cartea (Ș[erban] Cioc[ulescu] ). La Iași am ajuns abia azi dimineață la ora 7 și îți trimit imediat revistele. Cartea, mîine, într un plic separat. Să-mi confirmi primirea lor. Negreșit. Cu dragoste frățească, Mihai Drăgan P.S. Vreau adresa exactă a dlui Lazan
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
idem)”. De data aceasta, „recolta” fusese ceva mai bună măcar datorită faptului că despre cei fără nicio notiță Între paranteze se credea că sunt În altă despărțire w. Funcționarii statului - scutiți de front și nu prea... De parcă erau păsărele cu ciocurile aurite, prețioșii funcționari ai statului beneficiaseră de un regim special pe timpul Războiului de Independență a României dar motivațiile trebuie să fi fost puternice și de necontestat numai dacă ne gândim la faptul că nu toată lumea Învăța carte pe atunci. Mai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe prispă; doar îi spusese maică-sa că atunci cînd văd roșu, curcanii se înfurie, își desfoaie aripile târându-le prin praf și cloncănesc amenințător. Rațele și gâștele își ciuguleau boabele din uluce făcute din coajă de tei, ele având ciocul mai lătăreț puteau să apuce mai bine boabele din uluc decât pe cele împrăștiate pe jos. După ce le-a împrospătat apa din teucă, începu să numere păsările, cum făcea în fiecare dimineață: patruzeci și nouă de găini și cocoși, optsprezece
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
probleme) se afla și un mic stoc de cutii cu scobitori marca „Sun”, „made in Romania” după „American fashion”, înfățișând bicolor, pe partea de reclamă a cutiei, pe fondul unui imens soare alb răsărind, un enorm vultur roșu, ținând în cioc o scobitoare lungă cât o lance. Banal desen comercial din care, totuși, fragilele bețișoare de lemn își trag, ca printr-o vrajă, o longevitate înspăimântătoare. Între timp, au murit părinții și bunicii Doinei, cumnata și fratele ei, mama - iar tata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]