4,347 matches
-
brațe tari, muncitorești” Tot în aceeași vreme învățam să cântăm și cântece muncitorești cum era „Steagul partidului”, pe versuri de Mhai Beniuc: “Trec rânduri rânduri muncitorii Cu steagu-n vânt desfasurat E steagul marilor victorii De partid înalțat...” sau: „Intreceri, întreceri, Ciocane și seceri” Mai târziu a fost introdusă intonarea imnului la începutul orelor de clasă. Este vorba de „Imnul de Stat al RPR” pe versuri de Eugen Frunză și Dan Deșliu și muzica de Matei Socor. Din acest imn îmi mai
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de la nași." Cosașii bat coasele și imaginea statuară a muncitorilor ne trimite la Alecsandri și la Tudor Arghezi ("Belșug"): La umbra nucului de lângă drum/ și umbra fuge speriată,/ Numai copacul șade înverzit/ Că nu poate s-alerge și el,/ Dar ciocanul și coasa rămân de oțel/ și cosașii de piatră." Ileana Mălăncioiu reînvie universul și muzica versului lui George Coșbuc și scrie poezie cu fine observații. "Gerul se oprește și le-ngheață botul,/ Întunericul e neclintit,/ Parc-a mers și timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
A. Ion care a scris Zoosophia cu parigoria/ mare comedie mai mincinos cine nu crede". Legendele și miturile sunt fixate într-un spațiu bogat, prilej de admirație și elogiu: "la soare/ s-au dat cu multă vărsare/ boc,/ boca,/ bocna,/ ciocanele la Târgul-Ocna". În ciuda materialului lingvistic supraaglomerat, poetul sensibilizează ideea: "Din toate/ iubirile iubirilor/ sarea în bucate în casele mirilor". Sub forma unor exerciții spectaculoase de stil, poetul creează un paralelism perfect între mijloacele de expresie și conținutul pe care-l
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sensibilizează ideea: "Din toate/ iubirile iubirilor/ sarea în bucate în casele mirilor". Sub forma unor exerciții spectaculoase de stil, poetul creează un paralelism perfect între mijloacele de expresie și conținutul pe care-l încearcă așa cum am văzut, sugerează onomatopeic bătaia ciocanelor de la Tg. Ocna pentru extracția sării. "Zoosophia" rămâne prin pitorescul și inventivitatea metaforică, prin substratul oracular, prin încercarea de a ajunge cum ar spune Nichita Stănescu, la necuvinte, să statornicească o reprezentare hieratică sau bolovănoasă într-o limbă poetică nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Balaș. Alexandra Vidican și Cristina Ognean au mărturisit că aceste discuții le ajută în viață, pe când alții au fost impresionați de spontaneitatea, de libertatea, de complexitatea discuțiilor și de faptul că s-a ținut cont și de opiniile lor (Andra Ciocan, Ștefania Balașiu, Tulia Savulov, Ileana Lazea, Călin Sas). Au fost însă și elevi care au apreciat atmosfera relaxată, colectivul, ideile și provocările (Ioana Hălmăgean, Oana Pîrtan, Oana Botaș). "Act venețian" sau drama iubirii Cât despre nemulțumiri, acestea fie nu au
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
dezbaterea cu tema de care s-a folosit ca punct de plecare. Au fost și elevi care s-au plâns de caracterul întortocheat al dezbaterii sau de lipsa unei concluzii logice (Vlad Schnakovski, Roxana Ostoia, Ingrid Kovacs, Kinga Darida, Andra Ciocan, Ileana Lazea), d-na prof. Aurelia Portal argumentând: "Cei mici acceptă mai greu problemele ce nu au o finalitate". Au existat, în schimb, și elevi care au amendat această atitudine la colegii lor: Nu mi-a plăcut că am ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
că nu știm nimic sau că totul e atât de relativ, iar viziunea noastră asupra vieții ar trebui să fie una mai largă, căci nu vom ști niciodată totul (Tulia Savulov, Călin Sas, Alexandra Chirițoiu, Ileana Lazea, Laura Vărșăndan, Andra Ciocan, Romina David), pe când alții au mărturisit că au învățat despre ipostaze destinale: actor, regizor, spectator, despre cum să pună un rol în scenă sau cum să-și joace destinul (Andrei Stoica, Emanuel Danci, Oana Botaș, Simina Chiș). Darian a conchis
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
și că scopurile folosirii ei diferă. (Imbăruș Patricia) Am crezut că scopul măștii este acela de ascunde ceva, la propriu. (Frenț Simon) Masca am crezut că e ceva care ascunde anumite lucruri despre ceva, un obiect care este foarte misterios. (Ciocan Andra) Că toți o avem, într-un fel sau altul, mască pe care o purtăm până ajungem să trecem dincolo. (Horelița Florentina) Masca era un obiect / element irelevant pentru mine. (Neguț Andrei) Că nu trebuie să fie ceva vizibil și
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Nu trebuie să mergi la carnaval ca să porți mască. (Liliana Negrilă) Astăzi am aflat că o mască poate fi folosită pentru a influența alți oameni și că o mască poate sublinia individualismul. (Frenț Simon) De cele mai multe ori, masca este invizibilă. (Ciocan Andra) Că o avem toți, o folosim, ne ajută sau nu, dispunem de ea și o avem din naștere toată viața. (Andreea) Că doar ascunde ceva ce nu are așa de multă semnificație și importanță. Ascunde aparența, ajung să spun
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Alte metode de predare. (Cizmaș Cristina) Moderatori agreabili și pricepuți. (Cizmaș Mircea) Atmosfera. (Oana Hălmăgean) Că am făcut planșe. (Botaș Oana) La întâlnirea de azi mi-a plăcut că am vorbit despre Dumnezeu, pentru că mulți evită să abordeze acest subiect. (Ciocan Andra) Piesa de teatru și discuțiile. (Bîcleșanu Cristina) Textul din engleză a fost ca o pildă; ultima parte a proiectului când a trebuit să facem planșe. (Zăvoianu Iarina) Modul în care au fost pregătite cele două teme, dar și faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
la nivelul intuițiilor și așteptărilor participanților. (prof. Diana Șimonca) Incitantă cu adevărat; am aflat atât de multe lucruri pe care nici nu le bănuiam... (prof. Camelia Circa-Chirilă) Da, extrem de interesantă, păcat că acest lucru nu-l putem înțelege pe deplin. (Ciocan Andra) Foarte interesantă, mai ales că un lucru finit poate fi împărțit la infinit. (Anonim) Radu și teoria fractalilor Care din subtemele legate de infinit te preocupă cel mai mult? Infinitatea Lui Dumnezeu. (Oana Hălmăgean) Infinitul în Univers. (Pintea Bogdan
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Janina Flueraș) Academismul prezentărilor, metoda acvariilor (ateliere simultane), noutățile pe care le-am aflat. (prof. Camelia Circa-Chirilă) Atelierele de lucru, colaborarea elevi-profesori, pregătirea temelor. (prof. Mariana Fotescu) Atelierul de azi a fost unul dintre cele mai interesante din acest proiect. (Ciocan Andra) Pregătirea doamnei profesoare Potocean. Este interesantă spirala din valori fractale. (Ognean Cristina) Faptul că discuțiile m-au ținut în priză... Nu m-am plictisit, m-am simțit bine. În opinia mea, cea mai frumoasă și pasionantă ședință de până
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
David) Nu mi-a displăcut nimic. (prof. Diana Șimonca) Mi-a plăcut TOTUL. (prof. Camelia Circa-Chirilă) Că nu am lămurit multe din întrebările pe care le-am pus și pentru care nimeni nu poate să răspundă încă, poate numai Dumnezeu... (Ciocan Andra) Vastitatea teoriei. (Ognean Cristina) Cel mai puțin mi-a plăcut că nu am avut mai mult timp disponibil pentru ateliere și că nu am avut dezbateri. (Oprea Emanuela) Ateliere: Ursoi Darian: M-am simțit foarte bine la această ședință
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
codul genetic? În ce măsură banda lui Möbius se regăsește în biologie? (prof. Mariana Fotescu) Există un raport în toți și în toate, suntem și nu suntem aceiași. (prof. Camelia Circa-Chirilă) Oare cât de autentici suntem? Oare de ce tindem spre perfecțiune? (Andra Ciocan) Oare banda lui Möbius nu reprezintă viața? (Florentina Horelița) Cine a stabilit numărul de aur? Și dacă Dumnezeu nu reprezintă chiar El numărul de aur? (Emanuela Oprea) Faptul că în viață ne întoarcem de unde am plecat. (Flavia Balaș) Ne-am
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
discuția și că nu am putut să ne exprimăm toate părerile. (Simina Chiș) Prea multă matematică (ca teorie). (Florentina Horelița) Dezbaterea prea puțină. (prof. Camelia Circa-Chirilă) Că nu am avut scaune destule. (Emanuela Oprea) Demonstrația numărului de aur, calculele. (Andra Ciocan) La un moment dat, discuția a fost ușor monopolizată, dar cred că a fost o întâlnire foarte reușită. (Tulia Savulov) Că nu am putut să rămânem mai mult. (prof. Mircea Cismaș) Prima prezentare a fost prea lungă, prea multe idei
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
care aceasta este obișnuită; trebuie să adoptăm și noi astfel de măști pentru ca natura să-și redobândească "autoportretul". (David Romina) Cum și pentru ce oamenii poartă măști? De ce le poartă ei? De ce trebuie să se adapteze omul ca și animalul? (Ciocan Andra). Raportul om-natură; modalitățile prin care omul s-ar putea reașeza din toate punctele de vedere. (Șimonca Diana) La enigmele vieții animalelor; cum putem salva planeta noastră. (Potocean Octavia) Suntem capabili să ne salvăm lumea? (Savulov Tulia) Oamenii trec mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Andrei) Alte forme în care natura se prezintă ca mască, conexiuni între fenomenele geologice și mediu. (Șimonca Diana) Cum am putea să schimbăm societatea și cum să-i determinăm pe oameni să-și dea seama că își fac singuri rău. (Ciocan Andra) Teorii deja existente la ideile despre încălzirea globală. (Novanc Andreea) Aș fi foarte interesată de camuflarea animalelor și tipuri de camuflare. (Bucur Roxana) Orice altceva care să mă provoace să meditez la problematica măștii și la ceea ce se află
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
persoană și te pune în diferite ipostaze" (Florentina Horelița) "un lucru extrem de interesant, în opinia mea, pe mine m-a ajutat mult să descopăr fețele lumii, să cunosc persoane noi și să-i am pe profesori colegi de bancă" (Andra Ciocan) "tratarea unui subiect din fiecare domeniu" (Cristina Ognean) "A fost ceva unic, ce nu am mai făcut până acum, un proiect la care toate materiile școlare s-au îmbinat armonios." (Iarina Aliteea Zăvoianu) "un efort de convergere a ideilor din
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
fi cunoscută de nimeni altcineva decât de ea însăși, este acea entitate misterioasă dependentă de mască." (Simina Chiș) "fețele, caracterele, trările, senimentele pe care le ascund oamenii, natura, lumea" (Florentina Horelița) "omul însuși (prin fapte, trăiri, atitudini față de ceilalți)" (Andra Ciocan) "Anonimul din spatele măștii suntem noi, oamenii, fiecare cu preocupări și hobby-uri diferite." (Cristina Ognean) "Anonimul are mai multe măști pe care am încercat să le aflăm." (Iarina Aliteea Zăvoianu) "un anonim pe care ni se pare că-l cunoaștem
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
la curs) (Alexandra Vidican) • universul; spiritul uman (Simina Chiș) • fizica cuantică; creierul uman; legile morale; cum să construim societatea, colonia ideală (Ștefania Balașiu) • adolescența; prietenia (Florentina Horelița) • de ce avem nevoie în viață; ce lucruri ar trebui să ne preocupe (Andra Ciocan) • măștile religiilor (Cristina Ognean) • infinitul (Iarina Aliteea Zăvoianu) • efectele dictaturilor comuniste asupra tineretului postrevoluționar; influența postmodernismului în politica secolului XX și viceversa (Silviu Tuca) Precizați două puncte "tari" ale acestor cursuri. "faptul că proiectul și cursurile și-au atins scopul
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
acestei activități și a apărut o relație mai specială, mai strânsă între profesorii și elevii care au colaborat pentru acest proiect" (Ștefania Balașiu) "colaborarea profesori-elevi; proiectul în sine" (Florentina Horelița) "deschiderea cu care am parcurs aceste cursuri; colaborarea profesor-elev" (Andra Ciocan) "ne îmbogățim cultura și imaginația; colaborarea profesor-elev" (Cristina Ognean) "munca în echipă și interesul trezit de unii profesori" (Iarina Aliteea Zăvoianu) "Aceste cursuri au deschis în primul rând posibilități de a privi concepte în integralitatea lor, cât și de a
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
în fiecare sâmbătă." (Ștefania Balașiu) "Din punctul meu de vedere nu au existat." (Florentina Horelița) "durata cursurilor; nu am putut să vorbim toți, să ne spunem toți opinia, parcă am fost cumva eclipsați de cei care vorbeau tot timpul" (Andra Ciocan) "nu avem timp să vorbim toți; multă informație (nu cred că e un punct slab)" Cristina Ognean) "Câteodată cursurile durau prea mult, fără pauze și cu lungi discuții în care ne învârteam în jurul aceluiași subiect." (Iarina Aliteea Zăvoianu) "Tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
mult mai interactivă de a învăța lucruri noi și s-ar evita unele ore plictisitoare." (Florentina Horelița) " Da, este un proiect în care crești pas cu pas, în care învățăm unul de la celălalt mai ușor decât la orele obișnuite." (Andra Ciocan) " Da, e mult mai atractiv atât pentru elevi, cât și pentru profesori." (Cristina Ognean) "Nu toate materiile se pot îmbina (cel puțin așa cred), dar o încercare nu strică." (Iarina Aliteea Zăvoianu) "Nu, deoarece ar fi necesară și oportună o
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
societății moderne este legat de închidere (azile, spitale, închisori) și de o bună modelare a creierului și a comportamentului, astfel încât individul să fie integrat social-politic. Tot acest "normal" e produsul unui complex macanism instituțional și politic, având imaginea producerii acelor ciocane pe post de oameni din melodia The Wall a celor de la Pink Floyd. În locul faptelor memorabile ale Evului Mediu, au izbucnit, cu o violență discursivă și acțională, falsele identificări (etnia, clasa, rasa, grupul social, minoritățile sexuale etc.), pe care individul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cînd fac straturile, presară cenușă amestecată cu gunoi zicînd: „Cum n-am mîncat eu diminețile ajunurilor, așa să nu mănînce nici o lighioaie roadele.“ Să nu zvîrli cenușa în bătătură, că faci a sărăcie. Să nu faci leșie cu cenușă de ciocani* (hluji*), că faci mătreață. Cer Cerul este ca o movilă nemărginită. Sf. Ilie obișnuiește să iasă cu carul său, ba la plimbare, ba cu treburi de-ale casei. Carul lui e lucru sfînt, dumnezeiesc, nedat lumii să-l vadă, și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]