2,061 matches
-
d. limba trebuie să existe pentru utilizatori și nu suntem doar locatarii unei limbi ci suntem și proprietarii ei în măsura în care aceasta ne ajută la promovarea personală; e. e nevoie de un pact al limbilor ca un corolar al principiilor concurenței circumstanțiale. Franceza este intr-o relație de parteneriat și complementaritate cu celelalte limbi. În cadrul unei posibile „uniuni a limbilor”, proiect refuzat deocamdată de Germania, e nevoie de respectarea principiului conivenței conform căruia poți să înțelegi o limbă și să răspunzi în
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
fie tot interioară, să îngăduie tratarea asemănătorului de către asemănător, să permită conștiinței de sine îndeplinirea unei datorii obligatorii care ține de economia autogestionării și fără de care s-ar cădea în extremele lipsei de autonomie (în blocajul dependențelor). Raportarea la exterioritatea circumstanțială presupune o fină adecvare reciprocă, o artă a mânuirii justelor limitări, o competentă trasare a contururilor teritoriale care vor face ca impulsul interior să rodească în bună armonie cu ambianța în care se instalează. Iar momentul propriu-zis al schimbării arată
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
versant "ideologic" al funcționării conștiinței morale, preeminența teoretică a tematizărilor lasă loc unei libertăți destinse a cercetării și a elaborărilor normative, în tărâmul practicii este nevoie de o strategie deliberativă patronată de exigențele eficienței, adică de regula adecvării la imediatul circumstanțial. Astfel, orientată către sine, reflexivitatea vizează concluzii privitoare la complexul de acte în lumina unei prealabile construcții doctrinare la care participă alături de conștiința morală, a cărei activitate vizionară o completează cu o cunoaștere a spațiului lăuntric. Prin conștiința morală omul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
existențiale. Iar această evaluare este un demers comun al celor două tipuri de conștiință, în măsura în care fiecare, în beneficiu propriu, se lansează în investigarea variantei optime de conjugare a factorilor momentului, în descifrarea tainei de fiecare clipă, care ascunde cheia soluționării circumstanțiale. Ea este necesară în perspectiva identificării unui crâmpei de absolut la nivelul fiecărui context situațional și capacitează în permanență individul pentru o precizie a actului echivalentă unei obiectivări a acuității descriptive. Cristalizarea unei constelații de cerințe o constituie, de exemplu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a unui mesaj transcendent, adică în măsura în care reprezintă suprastructura valorică universală și colectivă. Ea coboară în concretul situațional bifurcându-și influența după o altă dihotomie revelatoare: cea între cerințe permanente (atașabile oricărei situații și constant implicate în programul individual) și cerințe circumstanțiale (care asumă o integrare particulară și temporară, limitându-se la un singur segment evolutiv). Dacă joacă rolul unei cerințe permanente, norma cheamă activarea disponibilităților adânc înrădăcinate în constituția etică individuală și fixează prin apelul ei constant o structură interioară traductibilă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
norma cheamă activarea disponibilităților adânc înrădăcinate în constituția etică individuală și fixează prin apelul ei constant o structură interioară traductibilă în limbajul virtuților, determinând prin condiționare calitativă o orientare statornică și prilejul desăvârșirii de sine. Dacă rămâne la o cuprindere circumstanțială, ea se înscrie în ecuația evenimențială a momentului și asigură participația conjuncturală la un crâmpei de absolut, oferind o vizare indirectă către înălțimi abordabile fără continuitate și fără metodă, dar în legitimă autenticitate și cu garanția unei virtualități oricând preluabile
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
intimă a eticului face din capul locului tranșabilă o altă distincție: cea între cerințe imperative și cerințe opționale. Ea pare operabilă la nivelul economiei curente a adaptativului, dar inutilizabilă în dimensiunea moralității, întrucât tot ce este normă etică (inclusiv cea circumstanțială) se arată a fi de ordinul comandamentului necesar. Și ea solicită conștiința de sine pe linia unei identificări a disponibilității active de adecvare și aplicare și pretinde subiectului actant o adevărată vocație distributivă, atât de necesară unei prize eficiente la
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de sine, treaptă și moment necesar în dezvoltarea conștiinței absolute"52). Daimonul "judecă" situația existențială și alertează subiectul într-un sens sau altul, el devine, ca partener interior păzitor, un virtuoz al "abținerii" ca modalitate privativă de raportare la complexul circumstanțial. De la el pornind, eticul transgresează condiția comună a opțiunii către o versiune încărcată de misterul unei aparent incontrolabile alterități interiorizate, vizând mai curând excepționalul naturii gânditoare și angajate atitudinal, chiar în elementul obișnuit al răscrucii conjuncturale. Firea morală este constant
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
al conduitei este interioritatea, atunci dispersia referențială în câmpul comunitar este un fenomen deplin explicabil. De aici și pâna la idealul integrator nu se poate face decât un pas calculat (de lideri, de reprezentanții decantării tradițiilor și de eroul social circumstanțial). De aceea expresia stabilă a ecuației sociale este un rezultat (parcurs în două etape) al contribuției fiecăruia, iar schimbarea cu adevărat eficientă vine de la nivelul fiecărei entități conștiente în parte. Schimbarea se reflectă în fiecare, dar și pornește de la fiecare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
interior pentru a institui apoi o altă stare de fapt, mult îmbunătățită și mai adecvată scopului noetic. Acesta este modelul după care funcționează toate demersurile reflexive "de succes" (cele care aplică principiul anticipației inteligente în dauna unei acuități a atenției circumstanțiale). Mai mult, în perspectivă diacronică, maniera în care a fost condus procesul formativ ține de o strategie metodologică de tip cognitiv ale cărei caracteristici intra-elementare se răsfrâng în întregul parcurs. Și aici armonia progresivă se grefează decisiv pe rezultatul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ce nu se dezagregă în contrastul descendent în orice caz, situația în care se găsește cel ce rîde. În cazul tragicului, circumstanțele sînt mai complicate, după cum vom vedea ulterior. În cazul ridicolului, sentimentul respectiv este un exemplu categoric de sentiment circumstanțial, adică unul care nu e condiționat doar de poziția sa fațăde alte sentimente, ci este determinat, în ființa sa cea mai intimă, prin faptul că trăirea care îl provoacă constă într-un contrast. În sentimentul ridicolului, contrastul acesta este descendent
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
turnură dacă Ceaușescu nu ar fi vizitat Iranul, dacă alte numiri în aparatul militar și de securitate ar fi fost făcute sau dacă intervenția externă ar fi fost mai evidentă decât s-a dovedit a fi în practică. Însă, dovezile circumstanțiale sugerează că pe atunci exista un fel de consens în interiorul comunității de spionaj și a părților ei implicate în procesul politic cum că soții Ceaușescu trebuiau să fie îndepărtați cât mai curând; membrii obișnuiți ai publicului din diferite părți ale
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ani în urmă. Deși Egoyan, ca și ceilalți canadieni pe care-i întâlnisem până atunci, mă intrigase, îmi mărturiseam că habar n-aveam cum să abordez un astfel de subiect. Mai mult, decizia de a studia Canada era, în definitiv, circumstanțială, influențată de percepția mea privind necesitatea de a avea un subiect canadian într-o universitate canadiană. Nu realizam, la momentul acela, că mă aflam nu în Canada ci în Quebec, un loc bântuit de obsesia identitară și națională. Mai mult
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
înțelege limbile - care se abstrag din vorbire și se obiectivează cu scopul de a le cerceta - că produse statice și de a înceta să mai considerăm limbajul că producere. De aici faptul că vorbirea este concepută adeseori doar că realizare circumstanțiala a limbilor - și nu, în același timp, ca producere (creație) și dezvoltare a limbajului - fapt prin care relația limbă-vorbire este redusă doar la o relație de tipul cod-mesaj (code-message). Or vorbirea se realizează, desigur, în cadrul și conform regulilor limbilor, dar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
că în limbile amerindiene din nordul Americii de Sud)175: Ordinea Procentaj Exemple SVO 36-42% engleză, edo, indoneziana SOV 39-45% japoneză, turcă, quechua VSO 9-15% zapotecă, galeza, niueană VOS 3-5% malgașa, tzotzil OVS 0.9% hixkaryána OSV 0,1% warao După ordinea circumstanțialilor putem avea timp - mod - loc, loc - mod - timp etc. E. Coșeriu afirmă că tipologia topicii constituenților majori ai frazei (S,V,O) nu e, de fapt, o tipologie a limbilor, ci doar a procedeelor de structurare a frazei. Un sens
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
64, 80, ~ lenis/fortis 178, ~ semantica 71, sistem de ~îi 32 ordine 79, 92, 93, 105, 112, 195, 205, ~ facultativa 79, ~ liberă 241, 246, 253, 260, 282, 283, 293, 303, 304, 311, ~ morfo-sintactică 142, 195, ~ obligatorie 79, ~ opozitivă 79, ~a circumstanțialilor 93, ~a constituenților majori 78, 92, 195, 205, ~a cuvintelor 53, 63, 77, 78, 78-79, 79, 80, 241, 246, 253, 260, 282, 283, 293, 303, 304, 311, ~a determinat-determinant 70, ~a funcțiilor sintactice 92 oromo (afan oromo, galla) 170, 171
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de exemplu, politicile lingvistice (România, "permisivă" în problema acceptării cuvintelor din limba engleză versus Franța, reprezentativă pentru "patriotismul" său lingvistic; cf. rom. mouse < engl. mouse versus fr. souris), politicile educaționale, politicile sociale etc., care influențează, indiscutabil, realizarea actelor comunicative; * contextul circumstanțial spațial 1/"ambiental" (locul fizic Durac, 2009, p. 18; fond sonor, luminozitate, cromatică, caracterul închis sau deschis al locației etc. Coman, 2008, p. 6), temporal (moment al zilei/activității, raportarea la alte evenimente implicând aceiași subiecți ai actului comunicativ, durata
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
o situație de comunicare versus alta; * într-o diversitate de discursuri, ca forme de concretizare a mesajelor, diversitate motivată de raportarea particulară a fiecărui locutor, în fiecare situație de comunicare, la coordonatele contextuale (sociale, instituționale, personale, relaționale/interpersonale, culturale, politice, circumstanțiale, acționale etc. vezi supra) ale acesteia, această perspectivă de analiză oferind și posibilitatea diferențierii "spus-ului" și a "nespus-ului" (Cmeciu, 2010, p. 33) din actele comunicative; vezi, de exemplu, "spus-ul" = "Cât e ceasul?" și "nespus-ul" = "Mai este
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de context implicate de derularea acestui proces. Se disting, astfel, variabile la nivel personal (în planul subiecților implicați într-o situație de comunicare: locutor, interlocutor/i), interpersonal/ relațional, cotextual (comunicativ propriu-zis pe coordonatele verbală, nonverbală și paraverbală), referențial, acțional, contextual circumstanțial, social, politic, cultural, instituțional, funcțional etc. (c1) Variabilele de ordin personal ale unei situații de comunicare interpersonală reflectă ipostaza locutorială și pe cea (a)/interlocutorială, cu toate particularitățile acestora (cf. Șerbănescu, 2007, p. 43; Mucchielli, 2005, pp. 163-187; Abric, 2002
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
context, de raportul dintre intenția comunicativă a locutorului și gradul de realizare a acestei intenții în act, raport influențat și de alegerea mijloacelor comunicative aferente exprimării unei opinii, a unei urări, impunerii unei acțiuni etc. (c6) Variabilele de ordin contextual circumstanțial locul, momentul etc. în care se realizează un act comunicativ implică alegeri în planul canalului de transmitere a mesajului (de exemplu, dacă sunt lângă bibliotecă, pot să și arăt o anumită carte interlocutorului, nu doar să o prezint verbal; dacă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
discriminării, raportarea la anumite norme sociale etc.; * coordonate instituționale caracteristicile instituției în care se derulează un anumit act comunicativ didactic: tipuri de activități, alternativa educațională pentru care s-a optat "clasică" versus Step-by-Step etc. -, regulamente de ordine interioară etc.; * coordonate circumstanțiale sală având condiții optime de încălzire, mobilier adecvat, activități asociate unei anumite zile din săptămână, unui anumit moment al zilei, durata activităților, durata fiecărei secvențe din cadrul unei lecții etc.; * coordonate referențiale în principiu, conținuturile prevăzute în Curriculum, dar și conținuturi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
într-o anumită ipostază în raport cu situația de comunicare, în general, și cu datele ei contextuale (personale ce știu despre locutor, ce știu despre mine; interpersonale/relaționale ce știu despre relația cu locutorul, cum mă raportez la acesta, cu ce atitudine; circumstanțiale acum, aici mă simt.../mă raportez într-o anumită manieră la actul comunicativ; culturale, sociale etc. prin prisma prejudecăților, a cutumelor etc., decodez mesajul într-un anumit fel etc.), cu scopul asumării rolului de interlocutor în situația respectivă, cu disponibilitatea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
responsabilitățile individuale; d) Strategii de integrare fixe/mobile. Strategiile fixe, asemănătoare celor secvențiale, asigură angajatului informațiile referitoare la cunoștințele necesare și modul în care va trebui să-și desfășoare activitatea (de exemplu, programul din școli sau universități). Cele mobile sunt circumstanțiale, socializarea realizându-se în funcție de nevoile de pregătire apărute la un anumit moment; e) Strategii de integrare seriale/disjunctive. Integrarea serială presupune preluarea noilor angajați de către cei cu experiență, în vederea familiarizării cu cerințele activității din organizația respectivă. Integrarea disjunctivă favorizează manifestarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a se deconsipra, de a se da de gol, de a fi prea clare. Graba lui desparte subiectul de predicat, atributul de substantiv, auxiliarul de verbul de conjugat, atributiva de substantivul lămurit, conjuncția de subordonată, verbul de complementul direct, de circumstanțiale, adverbul de verb. Această strategie a întreruperii se bate cap în cap cu începutul previzibil (cu literă mare) al versurilor, care parcă l-ar liniști pe cititor că e vorba de o poezie ca toate poeziile, că are de-a
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
se impune în toate domeniile de comunicare, așezând sub semnul prohibiției celelalte manifestări discursive. O analiză extinsă a trăsăturilor limbii de lemn realizează Françoise Thom, în La langue de bois. La nivel sintactic, sunt semnalate: substantivizarea (tradusă prin reculul subordonatelor circumstanțiale, sistematic înlocuite de substantive precedate de o prepoziție: prin cumpănirea și lămurirea, prin dezvoltarea unei largi activități); absența deicticelor (în cazul limbii de lemn, pronumele personale își pierd funcția de deictice care își modifică sensul în funcție de context sau de situația
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]