29,910 matches
-
mă arate lumea cu degetul, să ajung măcar astfel celebru pentru urmași. Ceea ce și îndrăznesc, în rândurile următoare. Cum se procedează, recurg și eu mai întâi la citatele pe temeiul cărora se construiește orice recenzie demnă de acest nume. Voi cita, întâi și întâi, nu fără o anumită intențiune, pentru cititorul oarecum adormit, istoric, câte ceva din Mecanica lacrimilor, pagina 15, spre a-l trezi, desigur, captându-i atenția. Dacă ceva totuși nu trece, acesta... este numai trecutul. El fiind o glaciațiune
Mecanica lacrimilor (în loc de auto-recenzie) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11933_a_13258]
-
care (amănuntele contează totdeauna) are un master în istorie. Chiar dacă istoricii spun, poate, că interpretarea din acest roman e contestabilă, o să-l amintesc aici, nu în ultimul rînd fiindcă tocmai despre adevărul/adevărurile istoricilor și ale istoriei trata. Cartea demonstra (citînd documente pe care, desigur, nu m-am dus să le verific și nu cred că aș fi avut vreo competență în domeniu) faptul că Richard al III-lea, unul dintre personajele cele mai odioase moștenite de la Shakespeare, din legendele și
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]
-
cu care să împarți aspirațiile, că vei avea copii cu care să te lauzi vecinilor, că pensia îți va aduce mult doritul timp liber sau relaxarea, ca în reclamele la asigurări de viață. Cât despre Alfred, lumea este un penitenciar (citează el din cărțulia lui Schopenhauer). Deprimat, e un inadaptat. Lumea nu corespunde versiunii lui asupra realității. Plecat de acasă unsprezece zile (singura lui escapadă, presărată de Frantzen cu câteva pasaje gen Henry Miller), se revoltă, în camere sordide de hotel
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
moment promisiunile din campanie devin program de guvernare, e fair-play ca dl Băsescu însuși să rămână în limita a ceea ce a promis. Și nu e cazul să-și piardă cumpătul atunci când jurnaliștii și politicienii opoziției nu fac decât să-l citeze - poate cu altă intonație, dar fără să distorsioneze conținutul. Îmi imaginez ce asediu se dă asupra Cotroceniului, câtă imaginație se risipește pentru a ajunge la unul sau la altul din oamenii președintelui, ce canale subterane se sapă, ce relații căzute
Gogu, lobbyst la Cotroceni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11922_a_13247]
-
Constantin Țoiu Citez din Politică și cultură, Opere 4 Publicistica, pagina 71: ...Noi, ceștia chemați grabnic la viața de stat (...) ne găsim astăzi, și firește, trebuie să fim mândri de aceasta, cam în situația lui Alexandru Machedon - am zis cam fiindcă este o
Caragiale despre societatea română by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11954_a_13279]
-
impus-o cu argumente extrase tot din modestele noastre lucrări". Răspunsul lui Blaga vine de astă dată prompt, în articolul Hazul țărănesc al imperialului Dan Botta, publicat în "Timpul" din 26 aprilie (v. Plagiatul la români, ed. cit., p. 103-105). Citează notița (trunchiat, fără paranteza ironică), își asumă aluzia și taxează dur megalomania lui Dan Botta: Nu m-am lăsat târât să reacționez împotriva unor atari neghiobii, deoarece mă așteptam ca halul de grandoare, în care se găsește dl Dan Botta
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
monotonie și redundanță. În ansamblu însă, demersul critic al Elenei Zaharia Filipaș reușește să depășească imperativul didactic, situându-se - prin finețea și sobrietatea nuanțărilor - sub semnul unei reevaluări lucide a "literaturii feminine". Sunt multe paginile care ar mai putea fi citate ca argument în sensul acesta (analiza prozei Hortensiei Papadat-Bengescu, de pildă, sau aceea a romanului Între noapte și zi de Henriette Yvonne Stahl). În concluzie, ne aflăm în fața unei cărți care invită (și incită ) la reluarea și adâncirea lecturii "doamnelor
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
mult mai solid și mai coerent al lui Baudrillard (N.B. - teoretician tot de stânga) conform căruia arta nu doar că e departe de a se identifica cu realitatea, dar nu are nici o legătură cu ea, fiind simulacrul însăși al Artei. Citându-l pe Habermas, Babias lasă să se înțeleagă că esteticul care drapează politicul e de preferat esteticului lifestyle care vinde produsul artistic. O altă chestiune discutabilă fiind aceea că tocmai privatizarea culturii are efecte depolitizante și conformiste. După ce s-a
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
tînguiri și nostalgii după o lume literară egalitară, în articolul lui Ovidiu Pecican din Tribuna cluneană nr. 58: pămîntul fuge de sub picioarele provinciei culturale, în vreme ce acela de sub tălpile Capitalei se îngrașă. Doar că dintre editurile beneficiare de avantaje și priorități, citate de Ovidiu Pecican, două sînt din provincie, Polirom la Iași iar Paralela 45 la Pitești. Și-au deschis ele filială în Capitală, dar asta nu înseamnă decît că au spirit comercial. l în același număr de revistă, Letiția Ilea se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
spun nimic interesant. • Șezi și cugeți? -Nooo, numai șed! (din Ardeal). • Slavă domnului că ușa s-a închis în spatele meu și nu în față. • Nu masă de informații ne conferă puterea, ci legăturile pe care le facem între idei (citat citat de Gabriela Calutiu Sonnenberg). • Inteligență vine cu vremea sau nu vine de loc. ÎNTÂMPLĂTOR • Toți cred într-un singur dumnezeu, dar la fiecare e altul. • Mama proștilor e tot timpul însărcinată, deși unii sunt născuți prematur. Cine nu are copii
PROVERBE COMBINATE & ÎNTÂMPLĂTOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382675_a_384004]
-
din partea autorităților comunei care „...mi-au promis ajutor și nu s-au ținut de cuvânt”. Jurnalul se încheie cu o poezie intitulată chiar așa „Bun venit!”, scrisă de Gabriela Sfârlea (probabil o vecină), cu versuri simple dar emoționante, din care citez câteva: „noi mereu te vom iubi/ Și mereu te-om sprijini/ Cu o vorbă, cu ceva/ Să te simți ca-n țara ta”. Volumul este completat cu un serial de articole scrise de o seamă de jurnaliști patrioți, cuprinzând evocări
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
aparțin lui Sebastian Reichmann și le-am tradus, cum m-am priceput, din franceză. Au apărut în volumul Balayeur devant sa porte, Editions L'Improviste, 2000, prezentat cititorilor români la Institutul Francez din București, miercuri 20 iunie. Nu le-am citat întîmplător. Reichmann a început prin a scrie în românește, publicînd două cărți la sfîrșitul deceniului șapte și la începutul deceniului opt, urmate de alte două, în franceză, în deceniul nouă, după ce s-a stabilit la Paris. A fost și a
Limbile materne ale poetului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16044_a_17369]
-
Și, tot așa, e mai ușor să-l vedem, alături de mai vîrstnicii C. Negruzzi și M. Kogălniceanu, director al Naționalului ieșean în 1840, adică la 22 de ani și nu la 19. S-a făcut un obicei de a se cita, cu ocazii aniversare precum aceasta, cuvintele lui Maiorescu despre "valoarea unică" a poetului constînd în "totalitatea acțiunii sale literare". Se știe că i s-a reproșat lui Maiorescu faptul de a-l apăra pe Alecsandri, scoborît de noile generații în favoarea
V. Alecsandri - 180, 182, 183 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16026_a_17351]
-
AZI, CURIERUL NAȚIONAL, ZIUA și CRONICA ROMÂNĂ. Cotidianul și EVENIMENTUL ZILEI au cules reacții față de această propunere. Pentru ambele ziare, Mircea Dinescu a declarat că dacă această propunere va fi votată de Parlament, el își va da demisia din CSAS. Citat numai de COTIDIANUL, Andrei Pleșu și-a manifestat dezacordul față de această propunere. Prezentă în amîndouă cotidianele citate, deputata PRM Daniela Buruiană a afirmat că partidul său și PSD-ul lui Adrian Năstase ar fi căzut de acord că nu trebuie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16042_a_17367]
-
Pentru ambele ziare, Mircea Dinescu a declarat că dacă această propunere va fi votată de Parlament, el își va da demisia din CSAS. Citat numai de COTIDIANUL, Andrei Pleșu și-a manifestat dezacordul față de această propunere. Prezentă în amîndouă cotidianele citate, deputata PRM Daniela Buruiană a afirmat că partidul său și PSD-ul lui Adrian Năstase ar fi căzut de acord că nu trebuie zdruncinată încrederea populației în Biserică. Să nu citească deputata PRM oficiosul acestui partid ROMÂNIA MARE în care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16042_a_17367]
-
acestui partid ROMÂNIA MARE în care patriarhul Teoctist a atacat fără menajamente și fără teama că aceste atacuri ar putea zdruncina încrederea cititorilor în Biserică? În EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu scrie un editorial intitulat Ce ascund mahării Bisericii din care cităm: "Unii dintre capii Bisericii Ortodoxe Române (subliniez încă o dată că nu ne referim la toți și nici la Biserică în întregimea ei) se zbat cu disperare să nu li se cerceteze dosarele din timpul Securității. Ei folosesc drept scut încrederea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16042_a_17367]
-
ipoteză, reamintind că pînă în prezent cutremurele nu pot fi anticipate decît cu 19 secunde. Ciudat e că pe vremea fostei puteri, nimeni n-a venit cu o asemenea ipoteză, dimpotrivă, se proiectau catastrofe posibile de la o zi la alta. Citat de ziarul NAȚIONAL și numai de acest ziar, liderul UFD, Adrian Iorgulescu a declarat că are informații că regele Mihai l-ar fi primit la Versoix pe Ion Iliescu deoarece nu mai are cu ce să-și plătească chiria. Trista
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16042_a_17367]
-
interesul lor științific în sine, studii precum acesta, publicate în limbi de circulație, au meritul de a introduce într-un schimb de idei mai larg punctele de referință românești - și poate chiar de a trezi interesul pentru literatura autohtonă. Ample citate din Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Matei Caragiale, V.I. Popa, Gabriela Adameșteanu, referiri la Duiliu Zamfirescu, Tudor Mușatescu ș.a. pot avea această funcție, cu atît mai mult cu cît apar într-o rețea de referiri în care alte nume sînt cele ale
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
intelectual" din "antisemitismul popular", precum și a situațiilor în care, reformulate și ideologizate de presă, unele clișee se reîntorc în spațiul cultural care le-a generat. Andrei Oișteanu își asumă serioase riscuri (și cititorul înțelept va aprecia valoarea acestor riscuri), pentru că citează discursuri antisemite ale unor figuri politice contemporane cu ceva succes. Cititorul va regăsi, de asemenea, în structura lucrării, opoziția consacrată de studiul din Mithos & Logos, dintre "evreul imaginar" și "evreul real". Tehnica de arheolog a autorului, ce descoperă documente inedite
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
rudeniei, așa cum fuseseră formulate în literatura de specialitate antropologică din Occident (inaccesibilă nu numai publicului larg, ci și specialiștilor), cu trimiteri constante la sistemul românesc de înrudire. Astăzi receptarea fenomenului s-a schimbat, deși cea mai mare parte a cărților citate de autor sunt, în continuare, netraduse în română. în ultima secțiune a cărții, intitulată Reflexe ale relațiilor de rudenie în folclorul românesc, Nicolae Constantinescu analizează, pornind de la textul literar popular, relațiile ce se stabilesc în interiorul familiei tradiționale românești. Textul popular
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
încă o realitate incontestabilă, nu trebuie nesocotit. În bună măsură, toate aceste mituri și tradiții s-au conservat bine pînă, repet, chiar în interbelic, știința (inclusiv medicina) pătrunzînd aici tîrziu și ineficient la început. De aceea, tocmai, mai toate miturile citate neanalitic și fără suport teoretic de T. Pamfile s-au conservat, aici, la noi, pînă tîrziu, constituind un mediu încă prielnic cercetării, culegerii și interpretării, în comparație cu alte țări ale Europei de apus. Nu e deloc o întîmplare că în școala
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
acuzat de neolegionarism. În contextul anilor '45-'47, acuzația era mortală. Firește că tînărul lider penețist nu gîndea ca un legionar. Dar pe Călinescu nu-l preocupa adevărul. El voi să condamne un partid și personalitățile lui. Dl Schifirneț nu citează un articol în care era ironizat Maniu. Călinescu împingea oportunismul pînă la a compara pe român cu sovieticul, unul leneș și împleticit, altul, harnic și călcînd muzical. E drept, comparația e de la începutul deceniului următor. Să citești și să nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
mai importantă mutare pe eșichierul politic românesc. Pentru CURIERUL NAȚIONAL cu acest prilej a avut loc "Un moment istoric în viața social-democrației românești". Editorialistul de serviciu al acestui ziar, George Rădulescu, afirmă nici mai mult nici mai puțin decît că, citez: "Cu toate că, din punct de vedere economic, sîntem departe de sfîrșitul tranziției, pe plan politic se poate afirma că, prin ceea ce s-a întîmplat zilele trecute (adică prin amintita fuzionare, n. Cr.), am atins acest deziderat." Pentru ZIUA, cu acest prilej
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
Nașterea Partidului Social Democrat - o fuziune în unanimitate". De altfel și relatarea despre cele petrecute la fuziune e lipsită de accente pro sau contra. Un comentariu mai curînd favorabil celor petrecute la Sala Palatului semnează Cornel Nistorescu în EVENIMENTUL ZILEI. Citez: "PSD, rezultat din asimilarea PSDR de către PDSR are acum tot ce-i trebuie. Un petic de istorie, putere politică, bani, relații internaționale. Am putea spune că și ideologie (mai ales pe hîrtie). În viața cotidiană, PSD va mai trăda încă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
înregistrează semnale contradictorii dinspre Cotroceni și Palatul Victoria pe tema amnistierii tuturor condamnărilor participanților la așa-numitele mișcări sociale din 1989 încoace. Președintele Iliescu e de acord cu ideea senatorilor pedeseriști Iorgovan și Predescu care cer o asemenea amnistiere și, citat de presă, vede în asta un act de reconciliere. Se cuvine precizat că președintele Iliescu a afirmat cele de mai sus în timpul unei discuții cu ziariștii, la TIBCO, una dintre acele discuții în care dl Iliescu își lasă prerogativele deoparte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16107_a_17432]