257,333 matches
-
slobodă" (drept în relație cu care încălcările ce se mai produc, "ale regulilor elementare ale criticii, acum, în climatul de libertate instaurat după decembrie", nu sînt doar niște "erori", ci "adevărate atentate", cu consecințe dintre cele mai grave asupra societății civile), aceasta presupune o reinstaurare a pluralității punctelor de vedere, implicînd polemica. Regimul de cenzură și dirijism o amputa ori o interzicea pur și simplu: "În comunism să fi fost oare posibilă polemica sau simpla discuție (pe care mai ales aș
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
să facă față și unei alt fel de indecizii: între a picta la comanda unor agenți ai terorii politice sau a refuza colaborarea cu riscul identificării ca dușman, al interdicției și al exilului din viața publică pînă la limita morții civile. Dacă luăm, în consecință, ca reper al dinamicii creației, fie ea la nivelul întregului fenomen, fie la nivel individual, intervalul 1934 - 1964, atunci această ,,dinamică" este una negativă, entropică, un simplu sinonim al alienării estetice și al disoluției morale. Artiști
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]
-
spectacol oficial, cu protocol, - regiza un sovietic. Ea își dă seama de paza strașnică ce înconjoară clădirea operei - veniseră la spectacol și niște ștabi mari... Angoasa ce o cuprinde în timpul spectacolului, văzând atâta pază în jur și în sală, niște civili având un aer complet străin de melomanii obișnuiți... În prima pauză, vrea să plece, și o ia la fugă pe tocurile ei înalte, cu rochia lungă de seară obligatorie, încurcân-du-se în ea; studentul se ia după ea; tipii care o
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
groaznicele ei forme de manifestare. Lui Zigu îi repugna violența, indiferent de justificările autorilor ei. Ura violența, tocmai pentru că credea în treimea Libertate, Egalitate, Fraternitate. Observațiile de istoric îl făceau să n-aibă încredere în politicieni. Visa la o societate civilă suficient de puternică încît să-i țină pe politicieni sub control. Poate de aceea îi plăceau ideile poporanismului, deși nu s-a ales mai nimic din ele. Nu-mi venea să cred că acest om, care a petrecut mai mult
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
pompoasă și lungă) Universității Internaționale Deschise ,,Tehnoeconomia Europeană" - Academia de Tehnoeconomie și Cooperare Româno-Americană (ah!), cu specializările Drept, Contabilitate și Științe Economice, la zi, f.f. și corespondență. Doar seralul - tichie de mărgăritar lipsește. Universitatea cu pricina este autorizată prin sentință civilă, din 1991, nu de MEC. S-au mai văzut cazuri. Cu zece ani în urmă judecătorii înființau școli. Acum e nevoie, firesc, de avizul ministerului, de o decizie a CNEAA și, finalmente, de votul Parlamentului. Birocratic, dar inevitabil. De cîțiva
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
el și familia Miloslovski, Petru și mama sa, frumoasa Natalia Chirilovna fiind doar alungați de la Curte, scăpîndu-și astfel, viața. Dar curînd, neputinciosul Feodor al III-lea muri la 21 de ani, lăsînd Kremlinul fără stăpîn. Familiile rivale anunțau un război civil pustiitor pentru căpătarea tronului. Streliții, ostașii de Curte, atotputernici, prin șeful lor, îl înscăunară țar pe copilul Petru de zece ani, fratele vitreg al țarului decedat. Lupta intestină de la Curte nu se stinse deloc prin această decizie. Coroana era prizoniera
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
care ea i-o îndeplinește asumîndu-și riscul fiindcă oricum știe că pentru ea nu mai există soluție, odată ce fusese concediată. Cum se poate amenda ingratitudinea unui prieten - omul ordinii publice care-i știa necazurile, cum se poate cataloga gestul societății civile care află adevărul, dar nu determină anularea pedepsei capitale. Această șaradă cineastul danez și-a propus să o îmbrace în haina unei sarcastice melodrame, spărgînd regulile și dinamitînd genul din interior. Pentru acest dificil pariu și-a ales-o parteneră
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
Există în toate aceste demersuri o doză de îngrijorare reală, dar există și mult cinism. Să ne amintim că în martie 1900, un grup de patrioți cu grade nu s-a sfiit să declanșeze în chiar inima Ardealului un război civil. încă vreo două-trei astfel de dovezi de iubire și n-o să mai avem pe cine celebra! Statutul special al Transilvaniei (mă mir că naționaliștii pur sânge preferă aceastei denumiri, de sorginte latinească, pe cea care traduce maghiarul "Erdely" - dar acesta
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
fie că sînt oameni politici, oameni de afaceri, sau oameni de cultură. Mi s-ar fi părut normal ca, în condițiile descrise mai sus, măcar intelectualii să ia atitudine. Sau măcar aceia dintre ei care se consideră reprezentați ai societății civile, formatori de opinie. Indiferent de atitudinea lor personală față de Stelian Tănase, aici se pune o problemă de responsabilitate și, nu mai puțin, de competență socială. Dar se pare că nici pe intelectualii români nu-i mai indignează nimic - și acest
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
ca din pușcă din bucătărie și închise ușa cu un strigăt de spaimă: - Pentru Dumnezeu, figlioli, nu vă uitați la ea! Era însă prea târziu. Niciodată, în tot restul vieții, n-aveam să uităm clipa aceea fugară. Doi bărbați în civil măsurau cu o ruletă distanța dintre pat și perete, în vreme ce altul făcea poze cu un aparat acoperit cu o pânză neagră, ca fotografii de prin parcuri. Doamna Forbes nu se afla în patul răvășit. Era trântită pe jos, într-o
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
privitor la preeminența formei și la caracterul revoluționar al culturii române. Concret, cerințele sînt de un indenegabil bun-simț: "necesitatea formării sau refacerii unei noi clase politice și a unui nou aparat de stat, proces început încă la 1848; a societății civile, alternative, care să cultive valorile individului și cetățeanului; a deruralizării și deprovincializării; a formării unei puternice pături mijlocii citadine, independente economic față de stat, cu spirit de întreprindere și capitalizare prin muncă, inițiativă și eficacitate". Considerațiile ce le flanchează par așijderea
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
Deci cam acestea ar fi condițiile în care un al treilea discurs în România ar fi și este necesar; nici autohtoniști, naționaliști, troglodiți, etniciști și așa mai departe, nici imitatori, discipoli eterni ai oricărui profesoraș francez venit aici în service civil". Aprobînd, natural, asemenea deziderate și aprecieri, nu putem a nu observa caracterul lor "cuminte", rezonabil pentru mai toată lumea (inclusiv pentru destui demagogi restauraționiști!), factura lor de medie, de, pentru a utiliza o sintagmă heliadescă, "echilibru între antiteze". Nimic deosebit, ierte
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
trece, practic, întreaga putere din România în mâinile unui singur om, dl. Joiță Tănase. Care om, la rândul său, e doar pseudonimul celor ce manevrează brațele mecanice agitate a democrație de către acesta. Printr-o simplă modificare a Codului de procedură civilă, dl. Joița poate decide ce e bine și ce e rău, cine e diavol și cine e înger în țară. Și asta fără să mai fie nevoie de sesizarea cuiva: de ce să se mai cheltuie, de pildă, bani pentru mobilizarea
Integrarea cu silicoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16169_a_17494]
-
acordat e cea de expresie. Dar cu toate că putem vorbi și scrie acum fără teamă, că putem publica fără intervenția cenzurii, dialogul cu puterea politică nu s-a produs, deoarece, pe de o parte, exponenții puterii sînt surzi la semnalele societății civile, pe de altă parte, neîncrederea cetățenilor în instituțiile guvernamentale sporește mereu: "Contractul social nu a fost semnat, iar indiferența față de părerea cetățenilor intră în mentalitatea comunistă". Această indiferență oficială suverană, într-adevăr o moștenire totalitară, "macină nervii" omului de rînd
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
urmă și regizorii, Andrei Șerban chiar într-un episod recent!). Chestiunea pe care o pune insistent Bujor Nedelcovici, care se degajă obsedant din textele d-sale clocotind de patos justițiar, este cea a comportării scriitorilor față de insatisfacțiile grave ale societății civile. De ce aceștia n-au format un front unic, de ce nu s-au înrolat în lupta deschisă împotriva compromisurilor și abuzurilor, de ce verbul, și acțiunea lor n-au avut mai multă eficiență? Răspunsul rezidă în deturnarea mitului amintit, cel al Meșterului
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
toate țările din lume posedă astfel de servicii și nimeni nu protestează. Despre anchetele penale pe care fosta securitate le conducea după bunul ei plac, despre dreptul ei de a aresta, tortura și executa oameni, despre miile de agenți în civil care îi urmăreau pe cetățenii acestei țări, despre ascultarea telefoanelor și violarea corespondenței private, despre racolarea de turnători prin șantaj și amenințare, despre acestea și despre altele, dl Merce nu suflă o vorbă. El se întreabă cu cinism că, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16265_a_17590]
-
Mircea Mihăieș În România, marile primejdii pentru populația civilă au venit aproape întotdeauna dinspre purtătorii de uniforme. De la spaimele lui Cioran, în copilărie, în fața "penei de cocoș" a jandarmului ungur din Transilvania, până la fiorii pe șira spinării iscați de bulanul milițianului (român, de data aceasta) resimțit de oricine a
Împușcături în cutia Pandorei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16291_a_17616]
-
obișnuit" într-un infern absolut, pune eticheta de viață ratată pe zilele acestor oameni. Pentru poveștile vieților lor nu e nevoie de copyright, e prea deajuns dacă noi, intelectualii, le dăm atenție: "Singurul meu avantaj este că eu, alături de starea civilă și fiscul, am mărturia trecerii lor prin viață". Nu e poate nimerit să facem astfel de comentarii etice la o carte de literatură. Dar dacă tot a apărut în colecția Societatea politică, poate nu e complet lipsit de sens. Eugen
Vieți fără copyright by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16295_a_17620]
-
Chiril începuse din ziua în care, plimbîndu-se împreună pe un bulevard central al capitalei, întîlniseră alaiul mortuar cu sicriul unui muncitor mort într-un accident de mașină și se opriseră să privească... O singură babă se închina pe trotuar. Fanfara civilă executa un marș funebru pășind alene, cu șeful ei în frunte care sufla într-un clarinet ascuns într-o pungă de plastic, probabil instrumentistul să nu inhaleze praful... Plecaseră mai departe cu o dispoziție funebră care îl făcea pe anticar
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
să nu crezi! Un partid care mănâncă patriotism pe pâine, un regim care tremură epileptic că imaginea țării e terfelită de diverși trădători, îi ridică statuie unui medic incompetent, a cărui prostie era cât pe ce să provoace un război civil în timpul Olimpiadei de la Sydney și care a batjocorit, prin incompetență, ca nimeni altul, imaginea României! De la faimoasele cuvinte ale lui Postelincu, " Am fost un imbecil!", n-am văzut "patriot" mai spășit decât dl. Ioachim Oană, atunci când recunoștea că vina pierderii
Bazinul carbonifer-securist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16327_a_17652]
-
Externe. Profit de această specialitate pe care o aveți pentru a vă întreba care sunt șansele de aderare a României la Uniunea Europeană cu Ion Iliescu la putere? T.P.: Ion Iliescu a devenit, în conjunctura știută, purtătorul de speranță al societății civile românești. Dar, cum spuneam, România are de străbătut o cale lungă și va avansa și cu o conducere în fruntea căreia se situează Ion Iliescu. Dar împreună cu forțele societății civile, conservatoare, reprezentate în parlament - mă refer la liberali, la partidul
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
a devenit, în conjunctura știută, purtătorul de speranță al societății civile românești. Dar, cum spuneam, România are de străbătut o cale lungă și va avansa și cu o conducere în fruntea căreia se situează Ion Iliescu. Dar împreună cu forțele societății civile, conservatoare, reprezentate în parlament - mă refer la liberali, la partidul minorității maghiare... - care dacă se vor angaja, vor reuși să dinamizeze un astfel de guvern. R.B.: Domnule Thomas Prinz vă mulțumesc pentru acest interviu vă doresc mult succes în scrierea
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
-l victimizeze pe C.V. Tudor, dar în realitate considera că orice vot cîștigat de Vadim ar fi un vot pierdut de Iliescu. Sentințele în procesele pe care C.V. Tudor a început să le piardă vin tîrziu, chiar dacă ele sînt cauze civile. Acum, el se poate plînge că e vînat politic, în numele aceleiași lipse de curaj cu care se ascunde în spatele pseudonimelor și a proptelelor sale din justiție. Pînă alaltăieri, C.V. Tudor putea fi tratat cu ușurință drept un caz penal, ieri
Nota de plată a lui C.V. Tudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16365_a_17690]
-
e vînat politic, în numele aceleiași lipse de curaj cu care se ascunde în spatele pseudonimelor și a proptelelor sale din justiție. Pînă alaltăieri, C.V. Tudor putea fi tratat cu ușurință drept un caz penal, ieri mai putea fi considerat un caz civil, azi el are de partea sa atuuri pe care i le-au oferit și actuala și fosta putere încercînd să se folosească de el.
Nota de plată a lui C.V. Tudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16365_a_17690]
-
literatura noastră în ultimele trei decenii" n-are nici o legătură cu sportul, cum s-ar putea crede, ea fiind mai degrabă "expresia voalată a unor ierarhii politico-militare (înainte de '89) sau exclusiv militare după această dată". "Capsomanii" culturali sînt securiști în civil, sfetnici din umbră ai liderilor politici, factori de influențare a opiniei publice și așa mai departe. Totul poate fi explicat prin "tripla alianță (bleu-kaki-bleugendarme)" cu pricina, incidentul lui Dan Pavel cu polițiștii de la circulație sau refuzul de a fi publicate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]