2,321 matches
-
lui Marghiloman, Costache mai primi una cu tratamentul tifosului exantematic prin apă fiziologică clorată. A dus-o îndată doctorilor Grozovici și Zamfirescu ca să o aplice bolnavilor din spitalele Eforiei, care aveau sute de cazuri. doamnele primitoare ale germanilor Altă misivă clandestină, pornită însă din oraș într-un plic mare, galben pe care era scris Ministerul de Interne, conținea o lungă scrisoare anonimă, destul de slabă, rugând să intervin pe lângă doamnele care petrec cu germanii spre a le readuce pe un drum mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fost suprimate de cenzură în ziarele din Iași, precum și declarațiile partidului, care însă s au tipărit într-o broșură împărțită pe sub mână și care ne sosi și nouă, precum și tratatul de pace comentat de Vintilă. Aveam o serie de curieri clandestini, dintre care cei mai devotați erau generalul Coandă, d-nii Trifu, Al. Iancovache, dr. Brătianu. Tați ne povestea într-o scrisoare cum acum două luni Argetoianu scosese un jurnal cu Racovski, pe urmă și-a schimbat ideile și, devenind ministru, a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
manevre regale, pe care ofițerii serioși nu le povățuiau din cauza proastei stări a armatei și a cheltuielilor. Uniformele ridicole introduse de trei ani încoace și modificate întruna, cu culori bătătoare la ochi și fireturi anastonice, erau singura preocupare a conducătorilor clandestini ai statului. Amănunt care scandaliza pe atașații străini și provoca rapoarte nefavorabile. Regele Alexandru al Serbiei, venit pentru nesocotitele serbări de la Cas telul Peleș, fu izbit de această situațiune și trebuie să fi influențat pe rege. Era, într adevăr, anormal
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
falsificarea alegerilor, "a urmat teroarea atâtor decenii, cu deținuți an temnițe, cu deportări, cu o lipsă de libertate continuă. Că national-tărănist am fost arestat la grevă studențeasca din 1946 de la Cluj și apoi din nou arestat an cadrul unor organizații clandestine national-tărăniste." Până an anii '60, Nae Antonescu nu a avut drept de semnătură. Preocupările sale de repunere an circulație a unor scriitori pe nedrept ignorați (unora le-a reeditat și opera) și de istorie a presei literare românești l-au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
poziție inferioară, datorită unui talent unic - capacitatea de a alerga cu mare viteză pe distanțe foarte lungi. Sanpei era conducătorul luptătorilor ninja ai clanului Takeda - oamenii a căror datorie era aceea de a spiona provinciile inamice, de a forma alianțe clandestine și de a răspândi zvonuri false. Talentul lui Sanpei la marș rapid și alergări Îi uimise pe prietenii săi Încă din tinerețe. Putea să escaladeze orice munte și să parcurgă câte douăzeci-treizeci de leghe Într-o singură zi. Însă nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
gradate ale aceleiași devianțe sociopatice, evoluând de la criminalii nepatologici către criminalii patologici. Tipurile descrise de M.B. Clinard sunt următoarele: criminalii profesionali: hoții de buzunare, spărgătorii de bănci, falsificatorii, escrocii; criminalii organizați: „killer”-ii, rețele de prostituție, traficanții de droguri, muncitorii clandestini; criminalii profesionali obișnuiți: bandele de tineri, bandele de adulți; criminalii „gulere-albe”: oamenii de afaceri, clericii, politicienii și funcționarii guvernamentali; criminalii obișnuiți neînnăscuți: cei care comit furturi neînsemnate, vagabondaj; prostituatele și homosexualii: cei care comit conduite homosexuale, prostituție; delincvenții ocazionali: cei
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Armata RPR - unități, efective, armament etc.; date despre situația economică (fabrici, producție, aprovizionare cu materii prime etc.) și în general din toate domeniile activității de stat”. Principalii „complici” ai lui Augustin Pacha erau: Adalbert Boros, Joseph (Iosif) Schubert, ambii episcopi clandestini; Iosif Waltner, directorul Cancelariei Episcopiei de Timișoara; Ioan Heber, secretarul aceleiași Episcopii, „recrutați de către serviciul de spionaj al Vaticanului”. Din lot mai făceau parte doi cetățeni italieni, Eraldo Pintori și pr. Pietro Ernesto Clement Gatti, ultimul fiind acuzat de apartenență
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
multe scrisori de la preoții Rotaru Mihai, Tătaru Ștefan, Mihoc Martin, Schubert Iosif și de la Ordinariatul episcopal din Alba Iulia”. în același lot au fost integrați Gheorghe Săndulescu, Petre Topa și Lazăr Ștefănescu, considerat conducător al „Partidului Socialist Creștin”, formațiune politică clandestină care ar fi avut drept scop răsturnarea prin violență a regimului comunist. Partide cu o titulatură asemănătoare existau și în vestul Europei. Țările occidentale, nucleul viitoarei Comunități Economice Europene, „Europă vaticană”, cum a fost numită, aveau la putere guverne democrat-creștine
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
anul 1951, întreaga ierarhie catolică (latină și greco-catolică) recunoscută de Vatican era decapitată. „Singura atitudine în acord cu poziția Sfântului Scaun este cea a mons. Schubert”, scria în 1951 mons. Domenico Tardini Capitlului din București, într-un moment când episcopul clandestin invocat era deja arestat și acuzat că ar fi preluat de la Gerald Patrick O’Hara „agentura de spionaj organizată de Nunțiatură pe teritoriul RPR”. Succesorul lui Joseph Schubert, ca locțiitor de episcop, Hieronymus Menges, va fi și el arestat în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
binele» [...], organele noastre trebuie să dea dovadă de vigilență sporită. Catolicismul nu o dată s-a dovedit a fi «ipocrizia organizată»”. Mai mult, Securitatea a constatat că înmulțirea contactelor cu reprezentanții Sfântului Scaun a determinat intensificarea activității legale, dar mai ales clandestine a Bisericilor Catolice locale. în ceea ce privește scopurile diplomației pontificale în relațiile cu România, analizele Securității conchideau că „Vaticanul s-a dovedit a fi interesat să restabilească relațiile diplomatice și cu R.S. România, în vederea reglementării situației Bisericii romano-catolice din țara noastră și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu încă două rugăminți personale, sub cuvântul de onoare că nu constituie elemente angajante sau de publicitate: a) să se aprobe o vizită particulară la mormântul fostului cardinal Iuliu Hossu; b) să se accepte o discuție cu unul dintre episcopii clandestini greco-catolici. La acestea, tov. președinte Gh. Nenciu a răspuns următoarele: a) este de acord cu vizita la cimitirul Bellu, unde este înmormântat card. Hossu, vizită particulară, fără publicitate și emisiuni la radio Europa Liberă. Aici card. Poggi a sărit, protestând
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
știrea că el se află în vizită în România, a continuat să protesteze, cu aceeași motivație, anume că nu există nici o legătură între Vatican și acest post de radio. b) Nu se poate accepta sub nici o formă contactul cu episcopii clandestini din România. Cei doi delegați catolici nu au adus nici o obiecțiune la acest răspuns și au luat o poziție de elemente disciplinate”. Reacția iritată a lui Gh. Nenciu își are originea în difuzarea la Radio Europa Liberă, cu puțin timp
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
înceapă cu oficializarea diocezei Timișoara. Aceasta a constituit pentru Poggi surpriza unei noi strategii a părții române”. Documentul ilustrează încă o dată identitatea dintre concepțiile oficialilor Departamentului Cultelor din anii ’70 și orientările staliniste ale predecesorilor lor din anii ’50. Episcopul clandestin Adalbert Boros rămânea cu stigmatul condamnării nedrepte din urmă cu 25 de ani într-o perioadă în care și conducerea RSR accepta, în mod ipocrit, necesitatea respectării drepturilor fundamentale ale omului. Semnarea Actului Final al CSCE în august 1975 a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în școlile Blajului, a căpătat semnificații pe care nu le avea, alimentând iluziile privind îmbunătățirea situației Bisericii Catolice și restabilirea relațiilor diplomatice. Aceste iluzii se reflectă și într-o notă a Securității din 6 august 1983 care cita aprecierile episcopului clandestin Ioan Dragomir: „Trimiterea ambasadorului român, Ion Brad, în audiență la Vatican, pentru stabilirea de relații, consideră că a fost un «praf» în ochii americanilor, tot pentru menținerea clauzei...”. Nu era vorba însă nici de avansarea unor propuneri de reluare a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în unități de reabilitare pe frontul de est sau lăsați într-o libertate strict supravegheată. Mișcarea Legionară se găsea într-o situație extrem de dificilă în august 1944. Ea nu avea o conducere precisă în acel moment, după ce mai multe comandamente clandestine fuseseră succesiv demantelate de autoritățile antonesciene. în condițiile stării de război, o parte dintre cadrele legionare erau dispersate cu instituțiile la care lucrau. S-a adăugat faptul că după lovitura de stat de la București unii legionari s-au retras cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a rămâne în spatele liniilor inamice în eventualitatea unei invazii în Balcani. Câteva grupuri cu astfel de atribuții au fost organizate în zona Ploiești și alte cinci-șase în Transilvania. După directivele lui Himmler din august și septembrie 1944, pregătirile pentru lupta clandestină au fost accelerate. Circa 60 de oameni din Divizia Brandenburg, altădată formația de sabotaj a Wehrmacht-ului, au devenit nucleul SS Jagd Einsatz Rumänien, concentrată în Jaidhof. Această echipă se pregătea pentru un război neconvențional în România, fiind parte a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
către care trebuia să se îndrepte acțiunea informativă erau reprezentate de „activitatea subversivă a elementelor legionare” și „activitatea de subminare a autorităților de stat, dusă de elementele germano-hitleriste”. Documentele provenind de la structurile de forță ale statului român dezvăluie intensificarea activității clandestine a legionarilor și etnicilor germani în primăvara anului 1945. în consecință, în teritoriu se luau măsuri pentru identificarea nominală a tuturor membrilor formațiunilor politice de extrema dreaptă, în primul rând legionari, dar și cuziști (membri ai fostei Ligi a Apărării
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unde existau și depozite de armament, muniții și alimente din timpul retragerii germane. Se considera că aceste centre de rezistență aveau ca scop crearea unei stări de neîncredere în autoritățile instalate la 6 martie 1945, continuându-se și acțiunea legionară clandestină, condusă de Nicolae Petrașcu, a cărui activitate se desfășura îndeosebi la București și în regiunea Sibiu. Echipele de sacrificiu erau astfel repartizate: în regiunea Timișoara, o echipă condusă de Ion Chirilă; în regiunea Cluj, o echipă condusă inițial de Aurel
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu poate funcționa. Autorizația administrativă se poate obține, aceea de repartiție de hârtie este însă foarte problematică, dat fiind că presa franceză trăiește încă sub regimul restricției... Cum însă nu putem aștepta, ar trebui deocamdată să dăm ziarului o existență clandestină”. Inițiatorii au dorit o foaie bilingvă, dar, pentru a răspunde posibilelor așteptări din partea publicului, Curierul a apărut în două variante, una în franceză și alta în românește. Obiectivul principal al Curierului era „de a crea și menține legătura cu românii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
jale, împachetat, fiert, totul una-n alta, fără cap și coadă. Nu ne-am dat seama ce ne așteaptă. Era un vis - așa credeam noi -, nu ne dădeam seama ce ne așteaptă. Sâmbătă, prăvăliile erau închise și a început vânzarea clandestină și dăruitul lucrurilor. Ca niște corbi au năvălit țărani, orășeni, vecini și străini și-ntr-o dimineață am golit casa de lucrurile cele mai frumoase. După masă la ora trei s-a zvonit că totul a fost amânat pentru șase
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
șef al Corpului muncitoresc legionar din Prahova și membru al poliției legionare; Nicolae Popescu, fost membru al poliției legionare - ASRI, fond „D”, dos. 7494, ff. 161 (v.)-162 (f.). La `nceputul lunii ianuarie 1945, Ion Ciupală stabilise legătura cu organizația clandestină din Prahova. Ulterior a avut o `nt`lnire cu Dumitru Lungu la Brașov, ocazie cu care i-a predat scheme și fotografii cu locul unui depozit de explozibil, plus suma de 250.000 de lei. Numai că poliția era pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
schimburi de focuri, soldate cu victime de-o parte și de alta. `n cea de-a doua jumătate a lunii februarie și la `nceputul lunii martie 1945, poliția a reușit să captureze documente și `nsemnări cu privire la organizarea și activitatea mișcării clandestine din Ploiești și regiunea Prahova. Au fost confiscate arme și muniții, 16 membri (din 25) din grupul de rezistență de pe muntele Ciucaș au fost arestați, cei mai mulți legionari, dar și militari germani. De asemenea, au fost reținuți membri ai organizației legionare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
i muri rappresentano în effetti una soluzione illusoria - o per meglio dire, puramente "immaginaria": W. Brown evidenzia ad esempio che, în riferimento alla barriera fra Stați Uniți e Messico, "Le dichiarazioni di "successo" și riferiscono solo alla diminuzione degli attraversamenti clandestini e delle catture nelle aree urbane, non all'immigrazione illegale e all'incidenza del contrabbando di drogă în generale"7. Îl vero effetto di quel muro è consistito nel costringere i trafficanti a elaborare strategie più sofisticate e nell' "estensione
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
ed. it. a cură di F. Giardini, Editori Laterza, Roma-Bari 2013, cap. I, pp. 25 e segg. L'autrice sottolinea come tale muro non abbia în realtà influito significativamente sull'utilizzo "sempre più massiccio e disinvolto del lavoro degli immigrati clandestini" da parte dei datori di lavoro statunitensi: "Îl progetto del muro è stato dunque la risultante di tensioni tra le esigenze del capitalismo americano, l'antagonismo popolare nei confronti dell'immigrazione sollecitata da quelle esigenze [...] e le dimensioni demografiche e
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
de securitate italiene și presupun existența unor riscuri la adresa securității naționale și individuale, care se pot materializa sub diferite forme: atacuri teroriste pe teritoriul național, piraterie pe rute maritime importante, criminalitate transfrontalieră, traficul ilicit de droguri, arme și persoane, imigrația clandestina. De asemenea, se apreciază că Italia rămâne una din destinațiile preferențiale ale imigrației clandestine, iar cetățenii italieni percep această ca fiind principala amenințare la securitatea individuală, din punct de vedere al siguranței locurilor de muncă, social, economic și al creșterii
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]