2,281 matches
-
imposibil de invocat ca filiație legitimă. Recunoașterea în miezul vocației pur literare a lui Eminescu a definițiilor naționaliste ale vocației cere un efort hermeneutic considerabil - și, nu neg asta, contestabil. În fond, avem aici de-a face cu o prezență clandestină a mitologiilor productivității, pe care nu le "vedem", chiar și atunci când fac parte din corpul unei idei istorice - ca și în textele lui Maiorescu... Ajung din nou în punctul din care am plecat. Poate că, de fapt, întrebarea relevantă nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
innocence. De fapt, nu trebuie să plătim nimic. S-au jucat Procesul, Castelul și Scaunele. Aspră viața asta de școlar internațional sau punker stradal. Oricum, mă apropii de final. Solo voi con mi pena, și gata cu viața de student clandestin. Înapoi la sapă. Sistemul și cardul mă așteaptă, cu brațele magnetice larg deschise pentru produs pe banda rulantă a capitalismului și globalizării. Glumeam. Pfiu, cred că iară mă apuc de citit pe ascuns povești motivaționale și de făcut mătănii ecologiste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Armata RPR - unități, efective, armament etc.; date despre situația economică (fabrici, producție, aprovizionare cu materii prime etc.) și în general din toate domeniile activității de stat”. Principalii „complici” ai lui Augustin Pacha erau: Adalbert Boros, Joseph (Iosif) Schubert, ambii episcopi clandestini; Iosif Waltner, directorul Cancelariei Episcopiei de Timișoara; Ioan Heber, secretarul aceleiași Episcopii, „recrutați de către serviciul de spionaj al Vaticanului”. Din lot mai făceau parte doi cetățeni italieni, Eraldo Pintori și pr. Pietro Ernesto Clement Gatti, ultimul fiind acuzat de apartenență
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
multe scrisori de la preoții Rotaru Mihai, Tătaru Ștefan, Mihoc Martin, Schubert Iosif și de la Ordinariatul episcopal din Alba Iulia”. în același lot au fost integrați Gheorghe Săndulescu, Petre Topa și Lazăr Ștefănescu, considerat conducător al „Partidului Socialist Creștin”, formațiune politică clandestină care ar fi avut drept scop răsturnarea prin violență a regimului comunist. Partide cu o titulatură asemănătoare existau și în vestul Europei. Țările occidentale, nucleul viitoarei Comunități Economice Europene, „Europă vaticană”, cum a fost numită, aveau la putere guverne democrat-creștine
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
anul 1951, întreaga ierarhie catolică (latină și greco-catolică) recunoscută de Vatican era decapitată. „Singura atitudine în acord cu poziția Sfântului Scaun este cea a mons. Schubert”, scria în 1951 mons. Domenico Tardini Capitlului din București, într-un moment când episcopul clandestin invocat era deja arestat și acuzat că ar fi preluat de la Gerald Patrick O’Hara „agentura de spionaj organizată de Nunțiatură pe teritoriul RPR”. Succesorul lui Joseph Schubert, ca locțiitor de episcop, Hieronymus Menges, va fi și el arestat în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
binele» [...], organele noastre trebuie să dea dovadă de vigilență sporită. Catolicismul nu o dată s-a dovedit a fi «ipocrizia organizată»”. Mai mult, Securitatea a constatat că înmulțirea contactelor cu reprezentanții Sfântului Scaun a determinat intensificarea activității legale, dar mai ales clandestine a Bisericilor Catolice locale. în ceea ce privește scopurile diplomației pontificale în relațiile cu România, analizele Securității conchideau că „Vaticanul s-a dovedit a fi interesat să restabilească relațiile diplomatice și cu R.S. România, în vederea reglementării situației Bisericii romano-catolice din țara noastră și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu încă două rugăminți personale, sub cuvântul de onoare că nu constituie elemente angajante sau de publicitate: a) să se aprobe o vizită particulară la mormântul fostului cardinal Iuliu Hossu; b) să se accepte o discuție cu unul dintre episcopii clandestini greco-catolici. La acestea, tov. președinte Gh. Nenciu a răspuns următoarele: a) este de acord cu vizita la cimitirul Bellu, unde este înmormântat card. Hossu, vizită particulară, fără publicitate și emisiuni la radio Europa Liberă. Aici card. Poggi a sărit, protestând
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
știrea că el se află în vizită în România, a continuat să protesteze, cu aceeași motivație, anume că nu există nici o legătură între Vatican și acest post de radio. b) Nu se poate accepta sub nici o formă contactul cu episcopii clandestini din România. Cei doi delegați catolici nu au adus nici o obiecțiune la acest răspuns și au luat o poziție de elemente disciplinate”. Reacția iritată a lui Gh. Nenciu își are originea în difuzarea la Radio Europa Liberă, cu puțin timp
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
înceapă cu oficializarea diocezei Timișoara. Aceasta a constituit pentru Poggi surpriza unei noi strategii a părții române”. Documentul ilustrează încă o dată identitatea dintre concepțiile oficialilor Departamentului Cultelor din anii ’70 și orientările staliniste ale predecesorilor lor din anii ’50. Episcopul clandestin Adalbert Boros rămânea cu stigmatul condamnării nedrepte din urmă cu 25 de ani într-o perioadă în care și conducerea RSR accepta, în mod ipocrit, necesitatea respectării drepturilor fundamentale ale omului. Semnarea Actului Final al CSCE în august 1975 a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în școlile Blajului, a căpătat semnificații pe care nu le avea, alimentând iluziile privind îmbunătățirea situației Bisericii Catolice și restabilirea relațiilor diplomatice. Aceste iluzii se reflectă și într-o notă a Securității din 6 august 1983 care cita aprecierile episcopului clandestin Ioan Dragomir: „Trimiterea ambasadorului român, Ion Brad, în audiență la Vatican, pentru stabilirea de relații, consideră că a fost un «praf» în ochii americanilor, tot pentru menținerea clauzei...”. Nu era vorba însă nici de avansarea unor propuneri de reluare a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în unități de reabilitare pe frontul de est sau lăsați într-o libertate strict supravegheată. Mișcarea Legionară se găsea într-o situație extrem de dificilă în august 1944. Ea nu avea o conducere precisă în acel moment, după ce mai multe comandamente clandestine fuseseră succesiv demantelate de autoritățile antonesciene. în condițiile stării de război, o parte dintre cadrele legionare erau dispersate cu instituțiile la care lucrau. S-a adăugat faptul că după lovitura de stat de la București unii legionari s-au retras cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a rămâne în spatele liniilor inamice în eventualitatea unei invazii în Balcani. Câteva grupuri cu astfel de atribuții au fost organizate în zona Ploiești și alte cinci-șase în Transilvania. După directivele lui Himmler din august și septembrie 1944, pregătirile pentru lupta clandestină au fost accelerate. Circa 60 de oameni din Divizia Brandenburg, altădată formația de sabotaj a Wehrmacht-ului, au devenit nucleul SS Jagd Einsatz Rumänien, concentrată în Jaidhof. Această echipă se pregătea pentru un război neconvențional în România, fiind parte a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
către care trebuia să se îndrepte acțiunea informativă erau reprezentate de „activitatea subversivă a elementelor legionare” și „activitatea de subminare a autorităților de stat, dusă de elementele germano-hitleriste”. Documentele provenind de la structurile de forță ale statului român dezvăluie intensificarea activității clandestine a legionarilor și etnicilor germani în primăvara anului 1945. în consecință, în teritoriu se luau măsuri pentru identificarea nominală a tuturor membrilor formațiunilor politice de extrema dreaptă, în primul rând legionari, dar și cuziști (membri ai fostei Ligi a Apărării
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unde existau și depozite de armament, muniții și alimente din timpul retragerii germane. Se considera că aceste centre de rezistență aveau ca scop crearea unei stări de neîncredere în autoritățile instalate la 6 martie 1945, continuându-se și acțiunea legionară clandestină, condusă de Nicolae Petrașcu, a cărui activitate se desfășura îndeosebi la București și în regiunea Sibiu. Echipele de sacrificiu erau astfel repartizate: în regiunea Timișoara, o echipă condusă de Ion Chirilă; în regiunea Cluj, o echipă condusă inițial de Aurel
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu poate funcționa. Autorizația administrativă se poate obține, aceea de repartiție de hârtie este însă foarte problematică, dat fiind că presa franceză trăiește încă sub regimul restricției... Cum însă nu putem aștepta, ar trebui deocamdată să dăm ziarului o existență clandestină”. Inițiatorii au dorit o foaie bilingvă, dar, pentru a răspunde posibilelor așteptări din partea publicului, Curierul a apărut în două variante, una în franceză și alta în românește. Obiectivul principal al Curierului era „de a crea și menține legătura cu românii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
jale, împachetat, fiert, totul una-n alta, fără cap și coadă. Nu ne-am dat seama ce ne așteaptă. Era un vis - așa credeam noi -, nu ne dădeam seama ce ne așteaptă. Sâmbătă, prăvăliile erau închise și a început vânzarea clandestină și dăruitul lucrurilor. Ca niște corbi au năvălit țărani, orășeni, vecini și străini și-ntr-o dimineață am golit casa de lucrurile cele mai frumoase. După masă la ora trei s-a zvonit că totul a fost amânat pentru șase
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
șef al Corpului muncitoresc legionar din Prahova și membru al poliției legionare; Nicolae Popescu, fost membru al poliției legionare - ASRI, fond „D”, dos. 7494, ff. 161 (v.)-162 (f.). La `nceputul lunii ianuarie 1945, Ion Ciupală stabilise legătura cu organizația clandestină din Prahova. Ulterior a avut o `nt`lnire cu Dumitru Lungu la Brașov, ocazie cu care i-a predat scheme și fotografii cu locul unui depozit de explozibil, plus suma de 250.000 de lei. Numai că poliția era pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
schimburi de focuri, soldate cu victime de-o parte și de alta. `n cea de-a doua jumătate a lunii februarie și la `nceputul lunii martie 1945, poliția a reușit să captureze documente și `nsemnări cu privire la organizarea și activitatea mișcării clandestine din Ploiești și regiunea Prahova. Au fost confiscate arme și muniții, 16 membri (din 25) din grupul de rezistență de pe muntele Ciucaș au fost arestați, cei mai mulți legionari, dar și militari germani. De asemenea, au fost reținuți membri ai organizației legionare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
afla un sergent; ulterior s-a dovedit că era vorba de legionarul Manoliu XE "Manoliu, Mircea (sergent)" , care omorâse deja opt evrei. Sergentul afirma că În casa evreicei se află, „după informația pe care o are unitatea lui”, o stație clandestină de radio. Un comisar de poliție a răspuns, așa a raportat Crăciun XE "Crăciun, Nicolae" la 28 iunie 1941, că „el nu crede că În această casă sărăcăcioasă se află o stație de radio și că nu e drept să
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
În oraș nici Înainte, nici În timpul și nici după desfășurarea evenimentelor. Eșalonul special nu a fost și nu a participat la progrom, a subliniat Cristescu XE "Cristescu (șeful SSI)" , Întreaga acțiune fiind organizată „de către elemente germane și române din serviciile clandestine germane de informații: Gestapo, SD și Geheime Feldpolizei”. Afirmațiile lui Cristescu au fost respinse, În 1948, de Tribunalul român care i-a judecat pe criminalii de la Iași, stabilindu-se că progromul a fost pregătit de către oamenii lui Cristescu XE "Cristescu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
dosar nr. P 639 (Radu Dinulescu și alții), volumul I, f. 209. Documentul nr. 45 Președinția Consiliului de Miniștri Nr. 9271 CC / 1941 Comunicat Constatând că evreii din Galiția caută pe toate căile să se strecoare în România, în mod clandestin, Dl General Antonescu a ordonat ca să se interzică cu desăvârșire orice fel de pătrundere pe teritoriul nostru, evreii care au trecut frontiera și care vor mai încerca să fie considerați ca spioni și executați, iar agenții de la frontieră care ar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
strict ca niciun evreu să nu treacă Nistrul din Ucraina în Basarabia, chiar dacă sunt din acei cari au locuit în Basarabia și s'au refugiat în Ucraina și care acum voesc să se reîntoarcă. 3. Pentru a se evita trecerile clandestine peste Nistru și a opri orice contrabandă de mărfuri. Marele Cartier General cu Nr. 996/1941332 ordonă: a) Trecerea peste Nistru nu este admisă decât pentru militarii români și germani care fac parte din unitățile și formațiunile de serviciu ale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pentru interese personale; obținerea favoarei de a avea o funcțiune ușoară, gospodărească care permitea plimbări chiar până acasă, sub motive de aprovizionări; acordarea permisiilor de sărbătorile evreiești; acordarea de învoiri pe timp mai mult sau mai puțin limitat, în mod clandestin, adică, a ține un om prezent dar în realitate să fie acasă la el. Aceste cazuri s'au putut petrece în special la autorități și întreprinderi și chiar la unități militare, care întrebuințează în afară de funcționarii lor proprii și evrei în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Lucrătorii evrei săraci de la Detașamente nu puteau cumpăra cu bani atâtea conștiințe. Din toate aceste posibilități de nereguli semnalate rămân în picioare: concediile și permisiile obținute nelegal și interesat; calificarea de inapt care duce la scutirea de muncă obștească: dispensarea clandestină de a executa munca deși e considerat ca prezent; repartizarea la întreprinderi ca indispensabili, ca de fapt nu ar fi indispensabili. Nu s'au putut însă găsi vinovați neîndoioși, decât în decurs de timp, prin prezentarea de dovezi de vinovăție
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
HUGHES. STRICT SECRET ARMATA IV-a către CORPUL 3 ARMATĂ BULETIN CONTRAINFORMATIV pentru ziua de 10 Februarie 1942 1. STAREA DE SPIRIT. a). În Armată: bună. b). A populației: bună 2. LEGIONARI. Continuă a se semnala noi manifestări de activitate clandestină legionară-astfel: În Județul Timiș Torontal au fost prinși 6 indivizi, toți legionari, care colectau bani și alimente pentru legionarii din închisori. Au fost înaintați Curții Marțiale din Timișoara. 3. GERMANI. În ultimul timp, au început a se înapoia în Ardeal
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]