1,622 matches
-
Mereș, Gheorghe Olaru, David Răcean, Gheorghe Rășinar, Gheorghe Racolta, Gheorghe Rusu, Toader Săbăduș, Gheorghe Stoica și Miron Vasiu. Din cauza dezertărilor frecvente pe frontul italian, s-a propus formarea unei legiuni de voluntari români care s-a concretizat în regimentele „Horia”, „Cloșca” și „Crișan”. În fața acestei situații generalizate pe întreg frontul italian, Divizia 35 austro-ungară a fost mutată pe frontul francez unde a fost pusă să lupte contra trupelor franceze și americane. Așa se face că unii racoviceni au căzut prizonieri în
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
este un muzeu ridicat recent lângă vatra casei în care a trăit Ion Oargă (1747-1785), mai bine cunoscut sub porecla de Cloșca, unul din liderii proeminenți ai răscoalei țăranilor ardeleni din 1784. Casa memorială a fost ridicată în anii din urmă din bârne de lemn închetorate cu scopul de a adăposti un mic muzeu. Muzeul este dedicat lui Ion Oargă, zis Cloșca
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
Cloșca, unul din liderii proeminenți ai răscoalei țăranilor ardeleni din 1784. Casa memorială a fost ridicată în anii din urmă din bârne de lemn închetorate cu scopul de a adăposti un mic muzeu. Muzeul este dedicat lui Ion Oargă, zis Cloșca, fiul satului Cărpiniș, erou al răscoalei de la 1784, și cuprinde exponate cu caracter istoric și etnografic. Pe locul vechii vetre a casei lui Cloșca se află ridicată din 1967 o mică placă comemorativă cu textul: ""În acest loc a fost
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
închetorate cu scopul de a adăposti un mic muzeu. Muzeul este dedicat lui Ion Oargă, zis Cloșca, fiul satului Cărpiniș, erou al răscoalei de la 1784, și cuprinde exponate cu caracter istoric și etnografic. Pe locul vechii vetre a casei lui Cloșca se află ridicată din 1967 o mică placă comemorativă cu textul: ""În acest loc a fost casa în care a trăit Ioan Oargă Cloșca, tovarăș de luptă al lui Horea și Crișan în marea răscoală a iobagilor din Transilvania de la
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
1784, și cuprinde exponate cu caracter istoric și etnografic. Pe locul vechii vetre a casei lui Cloșca se află ridicată din 1967 o mică placă comemorativă cu textul: ""În acest loc a fost casa în care a trăit Ioan Oargă Cloșca, tovarăș de luptă al lui Horea și Crișan în marea răscoală a iobagilor din Transilvania de la 1784, tras pe roată în februarie 1785. Glorie eternă martirilor neamului! 1967"" La ridicarea casei memoriale s-a încercat ca aceasta să fie cât
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
în marea răscoală a iobagilor din Transilvania de la 1784, tras pe roată în februarie 1785. Glorie eternă martirilor neamului! 1967"" La ridicarea casei memoriale s-a încercat ca aceasta să fie cât mai apropiată de cea în care a trăit Cloșca. Casa în care a trăit Ion Oarga Cloșca a fost documentată de Nicolae Densușeanu în cercetarea sa de teren din 1879. Cu această ocazie el a făcut o schiță și o descriere a casei: ""Casa căpitanului Cloșca din Cărpiniș" În
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
1784, tras pe roată în februarie 1785. Glorie eternă martirilor neamului! 1967"" La ridicarea casei memoriale s-a încercat ca aceasta să fie cât mai apropiată de cea în care a trăit Cloșca. Casa în care a trăit Ion Oarga Cloșca a fost documentată de Nicolae Densușeanu în cercetarea sa de teren din 1879. Cu această ocazie el a făcut o schiță și o descriere a casei: ""Casa căpitanului Cloșca din Cărpiniș" În Cărpiniș există și astăzi bine conservată casa în
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
care a trăit Cloșca. Casa în care a trăit Ion Oarga Cloșca a fost documentată de Nicolae Densușeanu în cercetarea sa de teren din 1879. Cu această ocazie el a făcut o schiță și o descriere a casei: ""Casa căpitanului Cloșca din Cărpiniș" În Cărpiniș există și astăzi bine conservată casa în care a locuit căpitanul Cloșca. Ea este așezată în Coasta Cloșceștilor ce se mărginește la amiazi cu părăul Cloșceștilor, iar la apus cu drumul ce merge spre Câmpeni și
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
Nicolae Densușeanu în cercetarea sa de teren din 1879. Cu această ocazie el a făcut o schiță și o descriere a casei: ""Casa căpitanului Cloșca din Cărpiniș" În Cărpiniș există și astăzi bine conservată casa în care a locuit căpitanul Cloșca. Ea este așezată în Coasta Cloșceștilor ce se mărginește la amiazi cu părăul Cloșceștilor, iar la apus cu drumul ce merge spre Câmpeni și cu Apa Abrudului. Casa e edificată din bârne cioplite de brad, cu fața cătră miazănoapte, este
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
amiazi cu părăul Cloșceștilor, iar la apus cu drumul ce merge spre Câmpeni și cu Apa Abrudului. Casa e edificată din bârne cioplite de brad, cu fața cătră miazănoapte, este astăzi în posesiunea lui Iosif Galdău, un strănepot a lui Cloșca și constă din o galerie și o odae de locuit cu două ferești, una cătră miazăzi și alta cătră apus și o cămară. Plafondul precum și păreții pe dinăuntru sunt spoiți. Mergând în 18 septembrie 1879 ca să cercetez și casa aceasta
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
aflat gravat în grinda anul 1752. Nu numai propietarul casei Iosif Galdău, dar și bătrânii Coroi Ursu, George Gligor, precum și preotul de acolo Moise Manoviciu ... a fi auzit de la părinții lor și de la oamenii bătrâni că aici a locuit căpitanul Cloșca."" În actuala casă memorială se păstrează un fragment din meștergrinda casei cu anul 1752, care nu poate fi decât anul ridicarii construcției, și trei rozete decorative, care probabil au marcat mijlocul casei de locuit. Pe baza valoroasei schițe și descrieri
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
construcției, și trei rozete decorative, care probabil au marcat mijlocul casei de locuit. Pe baza valoroasei schițe și descrieri din 1879 precum și cu ajutorul fragmentului păstrat din meșter grindă se poate face o reconstrucție imaginară a casei în care a trăit Cloșca, care diferă de casa muzeală de acum. Casa avea un târnaț cu stâlpi, o singură încăpere de locuit și o cămară alături, foarte probabil folosită drept tindă de trecere. Camera de locuit era luminată de două ferestre, una în lateral
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
Silvestru monahu cînd au stricat necredincioșii mănăstirea de la Rîmet și cea de la Geoagiu, la anul 1762, în august 20, într-o zi de sîmbata spre pieirea loru"”. După o nouă distrugere, ca represalii pentru participarea localnicilor la răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, (1785), biserica este refăcută în 1792. Mănăstirea se redeschide la 1940, iar în 1955 sinodul hotărăște transformarea ei în mănăstire de maici. În 1959, este desființată de comuniști, dar maicile revin în 1962, sub „acoperirea” unei secții de
Mănăstirea Râmeț () [Corola-website/Science/310073_a_311402]
-
pe „naționalități” și mai puțin pe țări de origine. În aprilie 1946, Viaceslav Molotov afirma că, în 1945, 61.662 de prizonieri români fuseseră repatriați, 20.411 participaseră la formarea fiviziilor de voluntari români din Diviziile „Tudor Vladimirescu” și „Horia, Cloșca și Crișan”, iar alți peste 50.000 de prizonieri români se mai aflau încă pe teritoriul sovietic. În conformitate cu statisticile Marelui Stat Major Român de la sfârșitul războiului, numărul militarilor incluși în categoria „dispăruți” (din care cei mai mulți erau „prizonieri de război”) a
Prizonierii de război români în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/310146_a_311475]
-
Horia este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Cloșca, Horia (reședința) și Tichilești. Horia este așezată lângă Drumul Național 2A și se află la 15 km de orașul Hârșova și 65 km de municipiul reședință de județ - Constanța. Horia a beneficiat în perioda comunismului de cel mai mare S.M.
Comuna Horia, Constanța () [Corola-website/Science/310374_a_311703]
-
1975 - 31 mai 1976), timp în care este înlocuit temporar de la comanda regimentului. Perfecționându-și în mod continuu pregătirea militară, este numit la data de 13 august 1976 în funcția de șef de stat major al Diviziei 6 Tancuri "Horia, Cloșca și Crișan", fiind avansat ulterior la gradul de colonel inginer (23 august 1979), din nou înainte de expirarea duratei de stagiu în grad. Ștefan Gușă devine la data de de 10 noiembrie 1981 comandant al Diviziei 6 Tancuri "Horia, Cloșca și
Ștefan Gușă () [Corola-website/Science/304994_a_306323]
-
Horia, Cloșca și Crișan", fiind avansat ulterior la gradul de colonel inginer (23 august 1979), din nou înainte de expirarea duratei de stagiu în grad. Ștefan Gușă devine la data de de 10 noiembrie 1981 comandant al Diviziei 6 Tancuri "Horia, Cloșca și Crișan", al cărei șef de stat major fusese timp de cinci ani și urmează apoi un curs de perfecționare a pregătirii pe linie de organizare-mobilizare (1 august - 30 noiembrie 1978) și Cursul postacademic superior (15 septembrie 1982 - 14 iulie
Ștefan Gușă () [Corola-website/Science/304994_a_306323]
-
secolul al XVI-lea, unor legi care prevedeau drepturi separate pentru unguri, secui și sași în comparație cu drepturile populației românești. Țărănimea română s-a revoltat de mai multe ori, cerând un tratament mai uman. Aceste revolte, ca cea a lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784, au fost suprimate imediat, în mod dur; de exemplu doi dintre liderii revoltei din 1784 au fost executați prin zdrobirea cu o roată de car. Ceilalți țărani erau aduși cu forța să privească tortura și execuția
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
comandantului, adică șef al Secției Politice a Diviziei. I s-a acordat direct gradul de maior. A revenit în România în august 1944, având funcția de șef al Secției Educație și Cultură. Este numit apoi locțiitor politic al Diviziei "Horia, Cloșca și Crișan" și înaintat la gradul de locotenent-colonel. A îndeplinit funcția de subsecretar de stat la Ministerul de Război (pentru Armata de Uscat) (6 decembrie 1944 - 28 februarie 1945). După întoarcerea în țară, este ridicat la gradul de general și
Dumitru Petrescu () [Corola-website/Science/306210_a_307539]
-
într-atât încât să devină complet depopulata în 1746, când este și transformată în pusta. În a adoua jumătate a secolului XVIII, la Ofcea se stabilesc români provenind din Transilvania și Crișana. În anul 1786, după înnăbușirea răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, autoritățile habsburgice încep să-i deporteze pe răsculați în Banat. Cu această ocazie, mai multe familii se stabilesc la Alibunar și Sânmihai, iar câteva familii se stabilesc și la Ofcea. Printre deportați s-a aflat și Ion Nicola
Ofcea, Belgrad () [Corola-website/Science/305856_a_307185]
-
tinere țărănci pot fi descoperite în Maternitatea, plachetele sau portretele rondo-bosso semnate de el redau impresionant galeria corifeilor școlii de artă (Portretul lui Tasso Marchini, Aurel Ciupe, propriul Autoportret). Modelele sale trec prin transformări neașteptate: marile figuri ale istoriei naționale (Cloșca, Doja, Simion Bărnuțiu, Regele Ferdinand) devin simboluri naționale, iar eroii fantastici ai legendelor populare (Strâmbă-Lemne, Iovan Iorgovan) se transformă în figuri umane, victorioși luptători împotriva răului amenințător. Alături de el se afirma sculptorul Sebastian Rotschingk cu portretele sale de început purtând
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
colț de fildeș descoperit în Germania la 1979. Acest artifact este vechi de 32.500 ani si are o îngravare care seamănă cu constelația Orion. Un desen pe peretele peșterii Lascaux din Franța conține o reprezentare a roiului de stele Cloșca cu puii (Pleiadele). Cercetătorul Michael A. Rappenglueck a sugerat că un desen din aceeași peșteră poate reprezenta triunghiul de vară (combinația de stele Vega, Deneb, Altair).Un alt desen stelar, creat cu peste 21.000 de ani în urmă, a
Harta cerului () [Corola-website/Science/320428_a_321757]
-
triunghiul de vară (combinația de stele Vega, Deneb, Altair).Un alt desen stelar, creat cu peste 21.000 de ani în urmă, a fost găsit la grota La Tête du Lion. Animalul din acest desen poate reprezenta constelația Taurului împreună cu Cloșca cu puii deasupra. Atlasul Farnese este o statuie romană reprezentînd titanul Atlas ținând bolta cerească pe umeri. Este cea mai veche repezentare existentă a constelațiilor antice grecești. Din cauza mișcării de precesie, pozițiile constelațiilor se schimbă încet de-a lungul timpului
Harta cerului () [Corola-website/Science/320428_a_321757]
-
biserică ortodoxă din municipiul Iași, care a fost construită în anul 1800 de către boierul Iordachi Lozonschi și soția sa, Ecaterina, pe locul unei biserici mai vechi cu același hram. Lăcașul de cult este situat în centrul orașului Iași, pe str. Cloșca nr. 2, în apropierea clădirii Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”. Ea are două hramuri: Sfântul Gheorghe (23 aprilie) și „Sf. Ecaterina” (25 noiembrie). Biserica „Sf. Gheorghe” și „Sf. Ecaterina” Lozonschi din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
grinda de sus a portalului: "...întru această sfântă biserică au dat Filimon cantor o sută de florini. Ani de la Hs. 1785". A fost ctitorită de un român pribeag, Gligor Filimon, urmărit de stăpânire pentru că luase parte la răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. Cei care au construit-o au fost doi meșteri lemnari, frații Vasile și Toader Indrieș de pe Crișul Repede. Bârnele încheiate „în cârlig", consolele și galeria deschisă a turnului, marcată cu arcade duble pe fiecare latură, demonstrează ingeniozitatea și
Biserica de lemn din Tilecuș () [Corola-website/Science/317993_a_319322]