4,982 matches
-
doua a volumului ce poartă titlul „Echinocțiu fragil”, oferă poetului dar și cititorului spațiul de preumblare din anotimpurile firii, în anotimpurile iubirii spre anotimpurile devenirii. Adeseori zăpezile din martie sunt obositoare, alteori anotimpurile amare, vara devine prea fierbinte pentru a coace „pâinea cea de toate zilele”. În luna lui Brumar „Fantezii autumnale”, „mi se face de poezie”, ( „Nervi de brumar”), iar în timp ce „îngerii stau liniștiti la o șeptică” Brumarul e sentimental („Brumar sentimental”). E timpul când „e prea multă liniște” iar
„ÎN AȘTEPTAREA CELEI CE MĂ ÎNARIPEAZĂ” ION ȚOANȚĂ – “ECHINOCȚIU FRAGIL- EDITURA „SINGUR” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379354_a_380683]
-
Ediția nr. 2332 din 20 mai 2017. Tus greblili mă-ti, vino-ncoace și mănăncă aici ce este, nu te mai sclifosi ! ai înțeles măi, copchile, ai în-țe-les ? Bostanul era tăiat felii, felii fiind scos din cuptor numai când se cocea bine, și fiecare își trăgea lângă el porția, numai cel mijlociu, Niki, plângea înfundat bolborosind că el nu mănâncă așa ceva, că nu -i place. Măi, Măi ...ce pretențios mai ești !... ce-ai vrea ? fripturi ?...n-avem, ai să mori, măi
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
îl apostrofă ta-su , ... Citește mai mult Tus greblili mă-ti, vino-ncoace și mănăncă aici ce este, nu te mai sclifosi ! ai înțeles măi, copchile, ai în-țe-les ? Bostanul era tăiat felii, felii fiind scos din cuptor numai când se cocea bine, și fiecare își trăgea lângă el porția, numai cel mijlociu, Niki, plângea înfundat bolborosind că el nu mănâncă așa ceva, că nu -i place. Măi, Măi ...ce pretențios mai ești !... ce-ai vrea ? fripturi ?...n-avem, ai să mori, măi
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
licăresc la grindă. Mă cuprinde dorul de copilărie, Raiul îmi părea orice glastră ninsă, Stele-am strâns în suflet pentru veșnicie Și tivesc cu ele inimi, gânduri, vise. Cozonacii Bunei cu miresme fine, Îndulciți cu-arome de surâs zglobiu Erau copți în vatra dragostei divine, Slavă aducându-i Celui veșnic viu. Retrăiesc mirajul clipei de-odinioară, Primele zăpezi, clinchetul angelic, Gustul de iubire, mâini de scortișoară, Tandră amintire din regat mirific. Brazii cu beteală, globuri, feerie, Iz de mere coapte, cântul
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Țurțuri spiralați licăresc la grindă.Mă cuprinde dorul de copilărie,Raiul îmi părea orice glastră ninsă,Stele-am strâns în suflet pentru veșnicieși tivesc cu ele inimi, gânduri, vise.Cozonacii Bunei cu miresme fine,Îndulciți cu-arome de surâs zglobiuErau copți în vatra dragostei divine,Slavă aducându-i Celui veșnic viu.Retrăiesc mirajul clipei de-odinioară,Primele zăpezi, clinchetul angelic,Gustul de iubire, mâini de scortișoară,Tandră amintire din regat mirific.Brazii cu beteală, globuri, feerie,Iz de mere coapte, cântul
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
spațiu, pe acest pământ tare drag și frumos trăia un bătrân care avea patru fiice, de fapt cele patru anotimpuri. Bătrânul le iubea pe toate la fel, fiecare dintre copilele sale aveau sarcinile lor bine definite . Primăvara aducea culorile, Vara cocea roadele, Toamna cobora de pe dealuri cu cobilițele îndoite de darurile dumnezeiești, iar Iarna aducea liniștea albă. Uși iată că un grup de oameni inimoși s-au gandit să se alinieze-ntr-o carte cu „părticele” dedicate măriei sale, Toamna. Of! E
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
2016. Am să-încerc să număr boabe de nisip, scoicile din mare, zilele de luni, iar de nu-i posibil, chiar cu niciun chip, îmi duc număratul într-un crâng cu pruni, Pruni cu care toamna mă ademenește și mi-i coace-n spuză, pe jăratic viu, și mi-i colorează de mă amețește să nu mai țin pana, să nu pot să scriu. Scriu, deci, anevoie, toamna-mi dă târcoale, mustul dulce fierbe, iar gutui se coc, soarele mai leneș vine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
ademenește și mi-i coace-n spuză, pe jăratic viu, și mi-i colorează de mă amețește să nu mai țin pana, să nu pot să scriu. Scriu, deci, anevoie, toamna-mi dă târcoale, mustul dulce fierbe, iar gutui se coc, soarele mai leneș vine să mă scoale, însă chiar și-acuma mai vreau să mă joc. Jocul, spun bătrânii, e înțelepciune doar pentru copii, însă înțelepții sar de tot în sus, c-ar fi slăbiciune, nu știu cum o fi, se bat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
mai mult Am să-încerc să număr boabe de nisip,scoicile din mare, zilele de luni,iar de nu-i posibil, chiar cu niciun chip,îmi duc număratul într-un crâng cu pruni,Pruni cu care toamna mă ademeneșteși mi-i coace-n spuză, pe jăratic viu,și mi-i colorează de mă amețeștesă nu mai țin pana, să nu pot să scriu.Scriu, deci, anevoie, toamna-mi dă târcoale,mustul dulce fierbe, iar gutui se coc,soarele mai leneș vine să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
toamna mă ademeneșteși mi-i coace-n spuză, pe jăratic viu,și mi-i colorează de mă amețeștesă nu mai țin pana, să nu pot să scriu.Scriu, deci, anevoie, toamna-mi dă târcoale,mustul dulce fierbe, iar gutui se coc,soarele mai leneș vine să mă scoale,însă chiar și-acuma mai vreau să mă joc.Jocul, spun bătrânii, e înțelepciune doar pentru copii, însă înțelepțiisar de tot în sus, c-ar fi slăbiciune,nu știu cum o fi, se bat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
mi-e poatele bolnav,prea mă arde lunecușul, prea mi-e urcușul ... XVIII. MĂ FRIGE ȘI MĂ ARDE, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 2014 din 06 iulie 2016. Mă frige luna grea de vară, Mă frige și mă coace la foc mic, Mă perpelesc a nu știu câta oară În miriștea cosită de-un bunic. Mă-înțeapă paiul grâului ucis, Mă arde pâinea caldă, nedospită, Îmi plânge luna iulie din vis De când am fost mireasă mult iubită. Adun imagini
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
borcanului micuț. De multe ori, greu, îmi perlez privirea În tremur fin, de dragoste și dor, Închid în iulie toată iubirea Coaptă ca pâinea caldă în cuptor. Citește mai mult Mă frige luna grea de vară,Mă frige și mă coace la foc mic, Mă perpelesc a nu știu câta oarăîn miriștea cosită de-un bunic.Mă-înțeapă paiul grâului ucis,Mă arde pâinea caldă, nedospită,Îmi plânge luna iulie din visDe când am fost mireasă mult iubită.Adun imagini, an
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
aș iuți, Că doar eu dețin puterea. Să amestec sori cu stele, Luna să nu facă baie, Să mă țin, când vreau, de rele, Să-i fac culcuș în odaie. Să-mi apună soarele Dis de dimineața Și să-mi coacă merele Când e deasă ceața. Să îmi zboare rândunica ... Citește mai mult Mi-am mai cumpărat un ceasSă pot struni bine timpulși să schimb, de vreau, prin glas,Clipa, ziua, anotimpul.Să fac eu numărătoareaClipelor care se scurg,Să nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
contră l-aș iuți,Că doar eu dețin puterea.Să amestec sori cu stele,Luna să nu facă baie,Să mă țin, când vreau, de rele,Să-i fac culcuș în odaie.Să-mi apună soareleDis de dimineațași să-mi coacă mereleCând e deasă ceața.Să îmi zboare rândunica... XXV. PE PLAJA UNDE SCOICILE NASC, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 1974 din 27 mai 2016. Dacă într-una din zile n-ai să mă mai găsești, Lasă totul deoparte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
mii, căpetenii peste sute, căpetenii peste cincizeci; să lucreze țarinile sale, să-i secere pâinea sa, să-i facă arme de război și unelte la carele lui. Fetele voastre le va lua, ca să facă mirese, să gătească mâncare și să coacă pâine. Țarinile, viile și grădinile de măslini cele mai bune ale voastre le va lua și le va da slugilor sale. Din semănăturile voastre și din viile voastre va lua zeciuială și va da oamenilor săi și slugilor sale. Din
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
nepoatei să-i facă multe când o veni vremea și-o să vrea să se mărite când firele termina își punea furca la brâu lângă vatră se-așeza răsucind fuiorul greu pe plita încinsă bine punea câteva gutui așteptând ca să se coacă, depănând de-a amintiri. pe perete, lângă pat, flacăra lămpii ardea mirosea a gaz și-a fum, însă tare-mi mai plăcea! mâinile-i svelte torceau, firul pe mosor creștea adormeam noaptea târziu tot uitându-mă la ea a trecut
CĂSUȚA DE LÂNGĂ LAC de DOINA COTESCU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381258_a_382587]
-
Autorului Am să-încerc să număr boabe de nisip, scoicile din mare, zilele de luni, iar de nu-i posibil, chiar cu niciun chip, îmi duc număratul într-un crâng cu pruni, Pruni cu care toamnă mă ademenește și mi-i coace-n spuza, pe jăratic viu, si mi-i colorează de mă amețește să nu mai țin până, să nu pot să scriu. Scriu, deci, anevoie, toamna-mi dă târcoale, mustul dulce fierbe, iar gutui se coc, soarele mai leneș vine
N-AM CUM SĂ RENUNȚ de DORA PASCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380825_a_382154]
-
ademenește și mi-i coace-n spuza, pe jăratic viu, si mi-i colorează de mă amețește să nu mai țin până, să nu pot să scriu. Scriu, deci, anevoie, toamna-mi dă târcoale, mustul dulce fierbe, iar gutui se coc, soarele mai leneș vine să mă scoale, insă chiar și-acuma mai vreau să mă joc. Jocul, spun bătrânii, e înțelepciune doar pentru copii, insă înțelepții sar de tot în sus, c-ar fi slăbiciune, nu știu cum o fi, se bat
N-AM CUM SĂ RENUNȚ de DORA PASCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380825_a_382154]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ABSENT Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Absent Uneori vine noiembrie Copt de toamnă Și crapă inconștient Lovind în unul sau altul... Trebie să fii tare; Nu doctorii te fac bine; Ei ameliorează durerea de moment; Tu fii încrezător în Dumnezeu, Întâiul iubitor de oameni, De restul fii absent ! Prin rugăciuni și
ABSENT de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380885_a_382214]
-
de albastrul din ochii tăi, Mi-e dor de sărutul vântului prin părul meu, Mi-e dor de marea-nvolburată, Mi-e dor de casă ce m-așteaptă! Mi-e dor de cântecul de ciocârlie, Mi-e dor de grâul copt de pe câmpie, Mi-e dor de munții cei înalți, Mi-e dor de bunica ce m-aștepta în prag! Mi-e dor de pâinea din țăstul bunicii, Mi-e dor de laptele Junincii, Mi-e dor de prichiciul vetrei cel
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
de albastrul din ochii tăi,Mi-e dor de sărutul vântului prin părul meu,Mi-e dor de marea-nvolburată,Mi-e dor de casă ce m-așteaptă!Mi-e dor de cântecul de ciocârlie,Mi-e dor de grâul copt de pe câmpie, Mi-e dor de munții cei înalți,Mi-e dor de bunica ce m-aștepta în prag!Mi-e dor de pâinea din țăstul bunicii,Mi-e dor de laptele Junincii, Mi-e dor de prichiciul vetrei cel
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
ajutat enorm ca să mă formez ca om reușind ca, urmându-le exemplul, încă de la vârsta fragedă pe care o aveam m-am deprins ca să învăț cum se aprinde un foc, cum se mulge o vită ori o oaie, cum să coc ouăle de găină în spuza fierbinte a focului, cum se coace la jar știuletele de porumb ori dovleacul și multe, multe altele despre care noua mea gașcă nici nu auziseră. Ce știau ei despre fructele de cătină, despre porumbe, despre
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
exemplul, încă de la vârsta fragedă pe care o aveam m-am deprins ca să învăț cum se aprinde un foc, cum se mulge o vită ori o oaie, cum să coc ouăle de găină în spuza fierbinte a focului, cum se coace la jar știuletele de porumb ori dovleacul și multe, multe altele despre care noua mea gașcă nici nu auziseră. Ce știau ei despre fructele de cătină, despre porumbe, despre frăguțe și celelalte fructe de pădure ori nucile verzi care ne
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
iar tot drumul până sus la munte a fost presărat cu lacrimile și rugăciunile femeilor îngenunchiate pe marginea drumului care își pierduseră băieții ori soții în război și care, în disperarea lor i-au umplut carul cu prescuri, cu pâine coaptă în casă, cu mere, cu prune crude și uscate, cu sticle cu țuică și fiecare cu ce-a avut. Vestea că n-a murit și se întoarce acasă nenea Mitică a ajuns sus la munte înaintea lui și mătușa mea
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
vrea,Adune-se-n casa Lui,Loc de rugă omului,Casa sfânt-a Domnului.Jur ! Dacă nu mi-am făcut casă... II. ABSENT, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017. Absent Uneori vine noiembrie Copt de toamnă Și crapă inconștient Lovind în unul sau altul... Trebie să fii tare; Nu doctorii te fac bine; Ei ameliorează durerea de moment; Tu fii încrezător în Dumnezeu, Întâiul iubitor de oameni, De restul fii absent ! Prin rugăciuni și
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]