1,602 matches
-
preocupări generale, căci ele nu trebuie să lipsească nici din viața satului, nici din aceia al orașului. Asemenea specialități pot da obiecte utile pentru nevoile casnice și ale agriculturii, astfel: a) tîmplăria: greble, furci de lemn, cozi de topor, sape, coase, mînere de secere, ghiveci pentru flori, sandale, făcăleți, etajere, stelaje; b) tinichigeria: grătare, bilițe ( curse ), forașe, cănuțe de apă, tăvi, lopățele pentru foc, clește; c) lucruri din pae, papură, foi de porumb, din trestie, de nuele, de salcie, răchită, păr
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
capitole; copilul... ... părinți; tablouri ... ... valoare; elevi... ... rude; zi... ... începuturi; elevi ... ... părinți. Precizați felul, cazul și funcția sintactică a pronumelor și a adjectivelor pronominale reperabile în textele de mai jos: (a) "Nică, dragul mamei! Vezi că tată-tău e dus la coasă, căci se scutură ovăzul cela pe jos; și eu asemene nu-mi văd capul de trebi; tu mai lasă drumurile și stai lângă mămuca, de-i fă țevi și leagănă copilul; c-apoi și eu ți-oi lua de la Fălticeni
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
13,19 În toată țara lui Israel nu se găsea nici un fierar, căci filistenii ziseră: să împiedică pe ivriți să-și facă săbii sau sulițe. 13,20 Și fiecare dintre ivriți se pogora la filisteni ca să-și ascută fierul plugului, coasa, furca cu trei coarne și securea și ca să facă vîrf țepușei cu care mîna boii... 13,22 Și așa s-a întîmplat că în ziua luptei, nu era nici sabie nici suliță în mîinile întregului popor care era cu Saul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pădure, Învelite-n giulgiul lor, Sar pe sumbra bălărie Într-o mie De-nvîrtiri într-un picior. În Calul, excurs liric asupra utilității nobilului animal (cu documentație fantastică), remarcabilă e viteza prozodică: Moartea iarăși scofâlcită Și-nvelită În lințolu-i infernal, Cu o coasă la spinare Fuge tare, Fuge tare tot pe cal! Când fantastic zbiară surle, Și să urle, Face munții, ape, mal, Noaptea-n selba cea obscură, Mi se-ncură Riga Elfilor pe cal! Depărățeanu e un bucolic în stilul Salvator Rosa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o clipă De-a pământului cătuși. Legănați încet de valuri Să dăm grijile uitării, Să dăm sufletele noastre Dragostei și depărtării. Interesnte sunt încercările de epigrame și elegii după Goethe, cu toate că metrul antic îngreuiază emisiunea: Vine lăcusta și clopot și coasă prin sate răsună. Timpuri trecute recheamă în minte-mi această-ntîmplare. Peste-a mea patrie hoarde barbare iar văd cum se-nșiră: Gotul în frunte, lui hunu-i urmează, avarul, bulgariul; După aceștia mulțime vin încă, mănâncă ce află, Cresc, se-nmulțesc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de a se fi dezlipit de satul său: De ce m-ați dus de lângă voi, Și-aveați și voi în curte-acum De ce m-ați dus de-acasă? Un stâlp la bătrânețe. Să fi rămas fecior la plug, Să fi rămas la coasă. Atunci eu nu mai rătăceam Pe-atîtea căi răzlețe, M-aș fi-nsurat când isprăveamCu slujba la-mpăratul, Mi-ar fi azi casa-n rând cu toți... - Cum m-ar cinsti azi satul. Ca și Eminescu, Goga cântă un inefabil de origine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tragă "lanțul avarelor tăceri", ca să ajungă la "crinii" care simbolizează ceva, însă e înțepată de "spinii" care și ei înseamnă ceva, intră în "cimitirul nădejdilor", unde dă de un chin ce-i prihănește "mirul prohodului din suflet", ori vorbește de "coasele toamnei" care trec prin "lunca nădejdilor", unde "floarea albaștrilor cînd" și "frunza verzuilor poate" sunt moarte. Abia când se exprimă direct și simplu, Elena Farago e o remarcabilă poetă a dragostei pudice, fie că vorbește bărbatul: Tu care vrei alături
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Rănite vechi violoncele Care cântau în sufletele noastre? Deschideți iară vechile atlase; Pornim spre zările miraculoase, Dar nici un vers pentru contemporani! Și poate-așa din nou ne vom deprinde Să socotim cu veacuri, nu cu ani. Poetul râvnește să fure coasa Timpului spre a se sustrage morții: Să-ți fur sinistra coasă, o, Timp, mi-a fost mereu Cea mai nepotolită din dorințe,... De ce? Mă simt în centrul cât și-mprejurul meu Asemeni unei largi circonferințe... Și nu mai am nevoie de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
atlase; Pornim spre zările miraculoase, Dar nici un vers pentru contemporani! Și poate-așa din nou ne vom deprinde Să socotim cu veacuri, nu cu ani. Poetul râvnește să fure coasa Timpului spre a se sustrage morții: Să-ți fur sinistra coasă, o, Timp, mi-a fost mereu Cea mai nepotolită din dorințe,... De ce? Mă simt în centrul cât și-mprejurul meu Asemeni unei largi circonferințe... Și nu mai am nevoie de ajutorul tău! În această lirică gravități de poezie clasică și, fără
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o margine de nor Și coboară-ncetișor... Oare a nins? E un fulg și-i cel dintâi Și aduce-n vânt ninsoare, Drumuri albe peste vai, Râs curat în ochii tăi, Sănioare, zurgalăi... Iarnă de Nichita Stănescu Vine o pasare și coase în fuioare de matase ale norilor țări lungi și lunecoase... Vine-o față și descoase tot ce pasărea lucrase și cu genele-i lucioase ninge flori de nea frumoase și apoi le prechimbă în raze argintând cărări și case... Iarnă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
E o secera de oțel. Dar, deși-i unealtă nouă, Coada ei e frântă-n două. 6 e un melc rotit În căsuța răsucit. Parcă-ar vrea să se răstoarne Și să scoată-ndată coarne. 7 parcă ar fi o coasă Nu vă temeți, nu-i tăioasa! Are coadă lungă, lungă, Să-i ajungă... 8 e-așa că un colac Cu miere și cu mac! Nu-l mâncați Că vă-nșelați! 9 un cârlig să fie? Cine știe? Este greu de-
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
boltă stele răscolesc tăciuni Și alene luna prinde să răsară. (Ă). De-am lucrat moșia la chiaburi haini Ascultam de zvonuri, vorbe dușmănoase De-acum știu ce-om face, știm să fim stăpâni Și să trecem șerpii sub tăiș de coase. (Ă). Ne visăm departe - Colectiv În sat Bucurie-n case, haine noi și pâine Din trecutul veșted ca un pom uscat Doar o amintire sură va rămâne”. 49. xxx Pentru grabnica lichidare a greșelilor noastre. În: Viața românească, nr. 2
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din raportul grădinarului șef era de-a dreptul dramatică. Printre altele, era nevoie, urgent, de achiziționarea următoarelor utilaje: 6 greble, 10 hârlețe, 4 furci, 3 fierăstraie, 10 sape, 2 foarfece de iarbă, 10 secere, 5 sape mici, 1 bardă, 2 coase, 5 stropitori și 2 topoare. În urma acestui raport, pe lângă achizițiile ce au rezolvat o parte din necesarul logisticii Serviciului grădinilor comunale, primăria a încercat să reglementeze și problemele legate de conduita civică sau disciplina de program. Astfel, pe 30 mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
creșterea franceză. Desigur, de-a lungul acestei perioade, randamentele rămîn net inferioare celor din agricultura engleză sau belgiană. Dar ele nu trebuie să mascheze progrese locale foarte clare și o răspîndire generală a inovației. Terenurile nelucrate dispar, plugul se impune, coasa înlocuiește definitiv secera și îngrășămintele se folosesc din ce în ce mai mult. Arăturile constituie în continuare partea cea mai mare a terenurilor agricole, dar pășunile se extind. Cîteva plante precum cartoful, porumbul și mai ales sfecla de zahăr cultivată în asolament cu grîul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pajiștea de „brit“: lipindu-se de franjurile acelor uimitoare perdele venețiene care le atîrnau între fălci, „britul“ era separat astfel de apa ce li se scurgea printre buze. Aidoma unor cosași matinali care, mergînd încet unul lîngă altul, își înfig coasele în otava jilavă a unor pajiști mlăștinoase, acești monștri înotau cu un zgomot straniu, ca fîșîitul ierbii tăiate, lăsînd în urma lor, pe marea gălbuie, nesfîrșite brazde albastre. Dar ele aminteau de niște cosași numai prin zgomotul pe care-l făceau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cosit fînul, da, undeva în văile Anzilor, iar cosașii dorm acum printre căpițele de fîn proaspăt. Dorm? Da, Starbuck, căci noi toți sfîrșim prin a dormi pe cîmp, oricît ne-am trudi. Dormim? Da și putrezim în verdeață, așa cum ruginesc coasele de anul trecut, aruncate prin otava necosită... Starbuck! Dar Starbuck plecase, deznădăjduit și alb ca un cadavru. Ahab străbătu puntea spre celălalt bord, ca să privească și acolo; tresări, însă, cînd văzu doi ochi reflectîndu-se în apă. Fedallah stătea nemișcat, aplecat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Unelte de mână 2862.1 Unelte de mână de tipul celor utilizate în agricultură, horticultura și silvicultura 2862.10 Unelte de mână de tipul celor utilizate în 8201 agricultură, horticultura și silvicultura (cazmale, lopeți, târnăcoape, greble, topoare, foarfece de grădinar, coase etc.) 2862.2 Fierăstraie de mână, inclusiv lamele aferente 2862.20 Fierăstraie de mână, inclusiv lamele aferente 8202 2862.3 Alte unelte de mână 2862.30 Alte unelte de mână 8203-8206 2862.4 Utilaje pentru mașini 2862.40 Utilaje pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
a nu da ap? la moar? celor din �cercul intim� al lui Iorga. ?eicaru a angajat poe? i ? i jurnali? ți. Tirajul a urcat imediat la 2�000 de exemplare. A ap? rut un singur incident: G.�Vl? descu? R? coasă, care a sesizat implicarea �cercului intim�, l? a atacat violent pe unul dontre editori. Reac? ia lui ? eicaru a fost prompt?: l? a concediat. La �ntoarcere, Iorga a fost �nc�ntat de schimb? rile operate de ? eicaru. A aflat de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui ? eicaru c? vrea �că to? i purt? torii ?? tia de �p? l?rîi calabreze� (referindu? se la ? igani) s? p? r? seasc? redac? ia. Acesta este un ziar politic! � ? eicaru l? a �ntrebat: �Domnule profesor, crede? i c? Vl? descu-R? coasă le poate ? ine locul? � �Oh, nu, nu asta am vrut s? spun! Nu? l vreau �napoi pe c�inele ? stă de R? coasă! Nu vreau dec�ț că p? l?rîile astea calabreze s? dispar?! � ? eicaru a tras concluzia cuvenit? ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia. Acesta este un ziar politic! � ? eicaru l? a �ntrebat: �Domnule profesor, crede? i c? Vl? descu-R? coasă le poate ? ine locul? � �Oh, nu, nu asta am vrut s? spun! Nu? l vreau �napoi pe c�inele ? stă de R? coasă! Nu vreau dec�ț că p? l?rîile astea calabreze s? dispar?! � ? eicaru a tras concluzia cuvenit? ? i a plecat, lu�nd cu el cei mai talenta? i ziari? ți ? i fond�ndu?? i propriul ziar71. Incidentul acesta explic? mai mult dec
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
381 Vall�s, Jules 59 Vanderbilt, W. H. 30, 127 Vasilescu, L. 432 V�zsonyi, V. 219 Venizelos, E. 137, 294 Vianu, Tudor 99, 108, 109, 143, 145, 400, 440 Vicente, Gîl 60 Victoria (Regina Mării Britanii) 277 Viviani 90 Vl? descu-R? coasă, G. 102, 103 Vlad, Aurel 196, 199 Vladimirescu, Tudor 257 Vlahu?? , Alexandru 53, 63, 120, 121, 168, 260 Voltaire 14, 37, 59, 97 Vulpe, Radu 324 Vyx 193 Wagner, Richard 52, 64 Walicki, A. 448 Washington, George 176, 296, 375
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a doctrinelor ? i idealurilor lui Iorga 77 El �l avertiza pe blajinul poet ardelean ? tefan Octavian Iosif, deoarece �l v? zuse �n compania lui Ilarie Chendi, cu care Iorga era la cu? ițe. Despre unii dintre membrii redac? iei �Neamului rom�nesc�, R? coasă, nu a putut afirmă nimic mai condamnabil dec�ț faptul c? acesta frecvență cercurile lui Dimitrie Gusti! ? eicaru, op. cît. , pp. 21 ? i 86 78 Theodorescu, op. cît. , p. 85 79 Iorga a �nceput s? publice �n �S? m?n? torul� la 4 mai 1903 80 ? eicaru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Orice firmă promovează interesele membrilor săi prin Împărțirea unui profit rezultat dintr-o activitate antreprenorială prin care firma Încearcă să satisfacă preferințele cumpărătorilor, astfel Încât aceștia să decidă să schimbe unitățile de resurse de care dispun pentru unități din produsul oferit (Coase, 1937)1. În timp ce primele două caracteristici sunt comune oricărei organizații voluntare 2, cheia Înțelegerii diferenței dintre o organizație publică și una privată se găsește la nivelul celei de-a treia. Așadar, se pune problema: care sunt nevoile cumpărătorilor pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
and Knightian Theories of the Firm”, Managerial and Decision Economics, vol. X, nr. 2, pp. 147-154. Buchanan, James M.; Tullock, Gordon (1965/1966), The Calculus of Consent. Logical Foundations of Constitutional Democracy, Ann Arbor Paperbacks ș1965ț, University of Michigan Press. Coase, R.H. (1937), „The Nature of the Firm”, Economica, vol. IV, pp. 386-405. Coleman, James (1987), Norms as Social Capital, Free Press, New York. Commons, John R., (1931) „Institutional Economics”, American Economic Review, vol. XXI, pp. 648-657. Downs, Anthony (1957), An Economic
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care prezintă compatibilitate). Prima aplicare a tratamentului se execută cu 2-3 zile înainte sau după înflorire, iar următoarele, la 15-18 zile, o dată cu tratamentele fitosanitare. La pajiști se execută un tratament printr-o stropire cu 8-10 l soluție/ha pentru fiecare coasă, în concentrație de 1% în fazele de dezvoltare vegetativă a frunzelor. În variantele martor se va executa o stropire cu o cantitate echivalentă de apă. Alături de aceasta, în experiențele cu îngrășăminte foliare se recomandă introducerea unei variante martor suplimentare, un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155368_a_156697]